LIRICA NARATIVA: LUCEAFARUL DE MIHAI EMINESCU = Luceafarul — ,basm al fiintei” (C. Noica) - este 0 structura Poematica de mare compley; — poem mitic si folcloric, inspirat din mitul popular al Zburatorului si din basmul cy} : ntenia; . . - oom alegotic, disimuland sub semnele narativitatii simboluri categoriale; : — poem filosofic (,,poem metafizic” — N. Manolescu), avind ca referent hipotextual eletn din filosofia antica (gindire indica si ,,spiritualitate clenistica’ - Rosa del Conte) sid filosofia germana (Kant, Schopenhauer, Fichte; Heidegger; sfilosofia € asezarea fii; lumii in notiuni” - M. Eminescu); . — poem erotic, dezvoltind tema iubirii pamantene si a celei nepamantene; — poem liric, ilustrand o ,,lirica a mastilor” (T. Vianu). = Geneza: basmul Fata din gradina de aur, cules de R. Kunisch, a fost publicat in 1861 la Berlin ~ versificat de Eminescu, in 1874: da nume unor personaje (Adonai, Florin) si modifi finalul, gestul vindicativ al zmeului nefiind in acord cu regimul psihic / modely| comportamental al fiintei superioare; | ~ intre 1880 si 1883 este rescris in registru poematic; in cele cinci caiete-manuscris sunt tre: variante integrale, alte doua partiale si zece versiuni ale partii a treia (discur: Demiurgului); ~ reductie semnificativa a modelului actantial (renuntare la motive basmice cu functie e; ivul calatoriei initiatice si al probelor depasite de erou: Catalin ,.se furiseaza panditor / rivind la Catalina”); — Modificarea tipologiei personajelor mascul zmeul din basm devine entitate mito- poetica (Hyperion), iar printului din poveste i se anuleaza statutul de erou; toposul basmic, | inlocuit cu un cadru romantic; | aprilie 1883, in Almanahul Societajii Academice Social-Literare »Roma apoi in ,,Convorbiri literare” si in unicul volum antum, Poezii (1883). = Titlul - in raport cu titlul basmului popular (Fata in gradina de aur): se evident foc ce asupra personajului masculin si de-construirea Teferentului tial); ‘in centrul imaginarului artistic Prezenta Juceafarului ca reper ca substantiv comun (ortografiat cu litera. mica!), v / supraindivid gonistului, a carui identitate (Hy nul universaliilor, in raport cu Demin vul poate configura o experienta subiectiva (iri alidea; Perion) se \), Construieste lumi imaginare dependente de temporalitate, ofera posibilitati specifice de ambiguizare si simbolizare” (Rodica Zafiu) / / = Tema conditici geniului in lume si intru etemitate, care dezvolta ari tematice multiple: tema jubirii imposibile si a iubirii implinite, cea a ,aspiratiei dinspre pamantesc inspre divin sj dinspre divin inspre pamantesc” (Rosa del Conte), tema cunoasterii prin Eros si tema cosmogonica. >>p>r | 's Compozitia si structura poemului sunt configurate prin strategii specifice modelului narativ: | — cele dou’ planuri - terestru-uman si cosmic-universal -, aflate in antiteza romantica, tind| sa se apropie / sa se delimiteze, intr-o compozitie de un echilibru clasic, figurand un model inchis al operei; — patru unititi compozitionale: textul poetic se organizeaza ca o structura polifonic, pe mai multe ,,voci”; strategia ambiguizarii induce multiplicarea ,wocilor” narative sia punctelor de vedere, prin prezen{a personajelor-focalizator: + partea intai (strofele 1-43): povestea iubirii peste fire intre fiinte care apartin unor lumi diferite; discursul naratorului anonim este substituit de vocile celor doi protagonisti, care dialogheaza in visul fetei de imparat; personaj-focalizator — fata de imparat: din perspectiva ei sunt vazute cele doua ,,chipuri” pe care le ia Luceafarul, care coboar4 in lumea de jos (angelic-neptunian si demonic-uranian); « partea a doua (strofele 44-64): idila paménteana dintre Catal planul terestru-uman; personajul-focalizator este acum Catali «cea de-a treia parte (strofele 65-85): pastel cosmic si poem cosmogonic, Jezvolta planul cosmic-universal; personaj-focalizator — Hyperion; + partea a patra (strofele 86-98): idili ditatie; are un dublu referent: cele dowa planuri sunt delimitate; doua persongje-focalizator: fata de imparat si Lucea andu-l pe celalalt din perspectiva conditiei sal _ La nivelul macrostructurii, se evidentiaza un model complex de distribuire a marcilor ‘atalina; dominata de | asumate definitiv. | | | textuale ale narativitatii, ale registrului dramatic si ale structurilor lirice. |