) Aplicatie re, Feary ve TEXTULOT Naneaiy Context Teme Perspectiva narativa; roman doric | ‘alizata pe baza romanului Moromefii de Marin Preda. STRUCTURA §1 CONTINUTUL ESEULUI Pregitit de proza scurta din volumul de debut fntdlnirea din paménturi (1948) — nuvelele Dimineata de iarna, O adunare linistita, In ceatd sau schita Salcdmul - care prefigu- reazi motive, intamplari si personaje, primul roman scris de Marin Preda, Morometii, este alcatuit din doua volume, publi- cate la doisprezece ani distanta: in 1955, volumul |, iar in 1967, volumul al II-lea. : IPOTEZA lume pcoauatee artistic gi problematica celor doua vo- imaginea sa aie! oo umutar deoarece cei eee Sanu lui romanesc intr-o perioada de crizé, in preajma irene ilea Razboi Mondial (deceniile IV-VI). Sunt acne ransformarile vietii rurale, ale mentalitatilor si ale ee lungul unui sfert de secol, si se impune o ua in proza romdneasca. ARGUMENTARE Romanul . somanul prezinta destramarea — simbolica pentru gospo- daria (ranea: : ‘sc traditional — a unei familii de tarani dintr-un sat din Campia Dunarii, Silistea-Gumesti. : Titlul Morometii asaza tema familiei in centrul romanu- Jui, insa evolutia si criza familiei sunt simbolice pentru trans- formarile din satul romanesc al vremii. Astfel c3 romanul unei familii este si ,,un roman al deruralizarii satului“', o fresca a vietii rurale dinaintea gi de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. O alta tema este criza comunicarii, absenta unei comunicari reale intre Ilie Moromete si familia sa. Tema timpului viclean, nerabdator (,,timpul nu mai avea ribdare’), relatia dintre individ si istorie nuanteaza tema sociala. Criticul Eugen Simion cons dera drept tema centrala , libertatea morala in lupta cu fatalitittile istoriei”. Perspectiva naratorului obiectiv se completeaza prin aceea a reflectorilor (Ilie Moromete, in volumul I, si Niculae, in volumul al Il-lea), ca si prin aceea a informatorilor (personaje — martori ai evenimentelor, pe care le relateaza ulterior altora, de exemplu, al lui Parizianu despre vizita lui Moromete la ba- ieti, la Bucuresti). Efectul este limitarea omniscientei. Arca lui Noe, vol. 1, Doricul, Ed. Minerva, Bucu- Nicolae Manolescu, resti, 1980.370 Primut volum Constructia discursului narativ Relatii temporale $1 spatiale Conflicte ANUL iN PERIOADA POSTBELICA (INAINTE DE 1960) ROMANUL a Saeed este stracturat i te pte 0 actue concen vedesfigoard pe parcursul verii, Cu trei ani inaintes Fa eee eal Doilea Raizboi Mondial. Prima parte, de izburen it cee ana duminicd noaptea, confine scene care ils. sdmbati seara PaM jiata rurala: cina, taierea salcamului, intay. ee yeas alin poiana lui locan, hora §.a. Partea a doug nine Malena’ pe parcursul a dows siptimani, Incepand cy Fecarea Tui Achim cu il, la Bucuresti, Partea atria, de Ig reece pan la stagitull veri, se incheie cu fuga feciorilor see rei parti confers echilibrul compozitiei. Fiecare parte sncepe cto prezentare de ansamblu: masa, prispa gi secerigul, Simetria compozitionala este data de cele doua referiri la tema timpului, in primul si in ultimul paragraf al volumului. Lain- ceput aparent ingaduitor, ,timpul era foarte ribdator cu oamenii piata se scurgea fir conflicte mari”, pentru ca enuntul din finalul volumului, ,fimpul nu mai avea rabdare”, sé modifice imaginea timpului, care devine necrutator gi intolerant, Un triplu conflict va destrama familia lui Moromete. Este mai intai dezacordul dintre tata si cei trei fii ai sai din prima cdsatorie: Paraschiv, Nil si Achim, izvorat dintr-o modalitate diferita de a in{elege lumea si de a-i pretui valorile (pamantul ~ banii). Cel de-al doilea conflict izbucneste intre Moromete si Catrina, sofia lui. Moromete vanduse in timpul secetei un pogon din lotul sotiei, promitandu-i, in schimb, trecerea casei pe numele ei, dar amana indeplinirea promisiunii. Nemultu- mité, ea igi gaseste initial refugiul in biserica, dar in al doilea volum, Catrina il paraseste pe Ilie, dupa ce afla de propunerea facuta fiilor lui, la Bucuresti. . ilizeaza tehni . » primuui volum utilizea7 ica decupajuly; npoz ‘ a ia 4a timpului naratiunii. rea gradat Al treilea conflict se desfagoara intre Moromete si sora lui, Guica, care si-ar fi dorit ca fratele vaduv sa nu se recasito- reasca. In felul acesta, ea ar fi ramas in casa fratelui, sd se ocupe de gospodarie si de cresterea copiilor, pentru a nu ramane singura la batranete. Faptul cd Moromete se recas Atorise fi aprinsese ura impotriva lui, pe care o transmite celor trei fii mai mari. ; Un alt conflict, secundar, este acela dintre [lie Moromete $i fiul cel mic, Niculae. Copilul igi doreste cu ardoare si mearga Ja scoala, in timp ce tatal, care trebuie x ironizeaza (,altd treabii n-avem noi acumial sau sustine ca invatatura nu aduce i a-$i realiza dorinta dea studia, familie. in volumul al doile SA plateasca taxele, il Ne apucém sa studiem") ice nici un ,beneficiu’. Pentru baiatul se desprinde treptat de , acest conflict trece pe primulActiunea Planuri narative plan, pentru c& tatil i fiul re iin Morometii, interesante pro el si Moromete simtbolizeaza confl Tocmai din aceastit cauzé, Prezint&é doua mentalititi diferite: Yhlema lui Niculae, cétci conflictul dintre ictul dintre doug. conceptii despre taran. : asta cauzd, Moromete si Niculae devin areflectoris: motivatiile lor liuntrice intereseazd nu numai ca expresie a adaptarii sau dezadaptiirii spontane de o lume, ci s ca filosofie de existent’? Actiunea primului volum este structurata pe mai multe planuri narative. _ In prim-plan se afla Morometii, 0 familie numeroasa, ma- cinata de nemultumiri mocnite. Taran mijlocas, Ilie Moromete incearca s& pastreze intreg, cu pretul unui trai modest, paméantul familie sale, pentru a-| transmite apoi baietilor. F cei mari ai lui Iie Moromete, Paraschiv, Nila si Achim isi doresc independenta economic. Ei se simt nedreptatiti pentru c&, dupa moartea mamei lor, Ilie Moromete s-a insurat cu alta femeie, Catrina, si ca are inc trei copii: Tita, Hlinca si Niculae. indemnati de sora lui Ilie, Maria Moromete, poreclité Guica, cei trei baieti pun la cale un plan distructiv. Ei intentioneaza sa plece la Bucuresti, fara stirea familiei, pentru a-si face un rost. in acest scop, ei vor sa ia oile cumparate printr-un imprumut la banca si al céror lapte constituie principala hran a familiei si caii, indispensabili pentru munca la camp. Prin vanzarea oilor gi a cailor, ar obtine un capital pentru a incepe viata la oras. Datoria la banca nefiind achitata, planul celor trei baieti urmeaza sa dea o grea lovitura familiei. Achim ii propune tatalui sa-l lase sa plece cu oile la Bucuresti, s4 le pascd in marginea oragului si sa vanda laptele si branza la un pret mai bun in capitala. Moromete se lasa convins de utilitatea acestui plan, amanda achitarea datoriei la banca si vinde o parte din Jotul familiei pentru a-si putea pliti impozitul pe pamant ( foncierea”). ins& Achim vinde oile la Bucuresti si asteapt& venirea fratilor, Dupa amanirile generate de refuzul lui Nil& de a-si lasa tatal singur in preajma secerisului, cei doi fug cu caii gi cu o parte din zestrea surorilor. Moromete este nevoit sa vanda din nou o parte din pamant pentru a-gi reface gospoda- ria, pentru a plati foncierea, rata la banca gi taxele de scolarizare ale lui Niculae, fiul cel mic. Planurile secundare completeaza actiunea romanului, con- ferindu-i caracterul de frescd sociala: boala lui Bofoghina, re- volta {éranului sarac Jugurlan, familia chiaburului Tudor Balosu, dragostea dintre Polina gi Biricd, discutiile din poiana lui Iocan, rolul institufiilor i al autoritatilor in satul interbelic. 2 Xlicnlae Mannlacen an cit372 ‘Secvente narative Scena cinei Taierea salcémului ROMANUL IN PERIOADA POSTBELICA, GNAINTE DE De exempts cuplul Polina ~Biricd reflect tema iu c§sitoriei care nu fine cont de constrangerile Sociale, ¢, dintre fiica unui chiabur si un {ran sirac se co polemic la adresa cuplutui lon ~ Ana, din romanaty Rebreanu, dupd marturisirea lui Marin Preda intr. realizat de Florin Mugur: ,,...Polina, fata lui Tudop se maritd cu un baiat sitrac gi care are caracter voly, impune birbatului si se lupte eu parintii ei ca sa objing reps ce ise cuvin...” urile Exista in primul volum al romanului Mo secvente narative de mare profunzime. Scena cinei este considerati de Ovid Crohmainicea, sprina schitd a psihologiei Morometitor”. Descrierea oie realizeaza lent, prin acumularea detaliilor. Ceremonialyl ae pare a surprinde un moment din existenta familie: traditionale, condusé ce un tati autoritar, dar ,sermnele” din text desvatr adevaratele relatii dintre membrii familiei. Hie Moromete Pare a domina o familie formata din copii proveniti din doug 2. satorii, invrajbiti din cauza averii. Asezarea in jurul mesej sugereaza evolutia ulterioara a conflictului, iminenta destr3 mare a familici: ,Cei tre frati vitregi, Paraschio, Nila si Achim stateau spre partea dinafard a tindei, ca si cand ar fi fost gata in orice clip sa se sconle de la masa si sa plece afar. De cealalta parte a mee, langa vatra, stdtea intotdeauna Catrina Moromete, 4a celor trei frati, iar langa ea fi avea pe ai ei, pe Ni pe Tita, copii fiicuti cu Moromete. {...] Moromete statea parcit deasupra tuturor. Locul lui era pragul celei de-a doua addi, de pe care el staipanea cu privirea pe fiecare. Tot ceilalfi stateau umir Langa uma, inghesuiti, masa fiind prea mica. Moromete n-o mai schimbase de pe vremea primei lui cisatorii, desi numérul copiilor crescuse”. lui un interyiy Balosy, Care lar, care i rometii Cateya mama vitrega iculae, pe Ilinca, $i O alta secventa epicd cu valoare simbolica este aceea a taierii salcamului. Nie Moromete taie salcamul pentru a achita o parte din datoriile familiei, fara a vinde pamant sau oi: ,,Se pare cit nimeni nu infelegea ca hotdrandu-se in sfarsit plecarea lui Achim la Bucuresti insemna cit trebuie sd li se faca celor trei pe plac pand la Capat, sd nu se mai atingd nimeni de oi gi cum altceva n-aveau ce vinde, salcdmul trebuia tdiat, Mai ciuat era cit nici cei treé jn cauzi nu infelegeau; incat réspunsul lui Moromete cit a titiat salem eo «sd se mire prostii» nu era o batjocurit intdmplatoare la adresa flor. Taierea salcamului, duminica in zori, in timp ce in ma femeile igi plang mortii, prefigureaza destramarea familieh m 5 ee i Moromete: Prébusirea satului traditional, risipirea iluziilor lui ee rus ris 7 a ‘i ci.” a dis Gradina, caii, Moromete insusi ardtau bicisnici.” OdataMARIN PREDA Aspecte monografice Al doilea volum discursului narativ Conflicte Constructia subiectului 373 arborele sacru, axis mundi, lumea Morometilor igi pierde sacra- litatea, haosul se instaleaza treptat. Scenele in care sunt prezentate aspecte din viata colect vitA{ii se constituie intr-o adevraté monografie a satului tradi- tional: hora, calusul, intalnirile duminicale din poiana lui locan, serbarea scolara, secerigul, treierigul. Unul dintre cele mai ilustrative episoade pentru viata rurala este secerigul. Este infatisata intr-o manier originala (prin inregistrarea si acumularea de detalii ale existentei familiale {aranesti) o realitate arhetipala; miscarile, gesturile, pregatirea si plecarea la camp se integreaza unui ritual stravechi. Secerigul e trait in acelasi fel de intregul sat, intr-un ceremonial mitic specific colectivitatii traditionale. in volumul al doilea, structurat in cinci parti, se prezinta viata rurala intr-o perioada de un sfert de veac, de la inceputul anului 1938, pana spre sfarsitul anului 1962. Prin tehnica rezu- mativa, evenimentele sunt selectionate, unele fapte gi perioade de timp sunt eliminate (elipsa), timpul naratiunii cunoaste re- veniri (alternanta). Actiunea romanului se concentreazi asupra a doud momente istorice semnificative: reforma agrara din 1945, cu prefacerile pe care ea le aduce si transformarea _sodalisté” a agriculturii dupa 1949, perceputa ca un fenomen abuziv. O istorie noua, tulbure gi violenta, transform radical structurile de viata si de gandire ale {aranilor. Satul traditional intra intr-un ireversibil proces de disolutie. Conflictul dintre tata gi fii cei mari trece in planul al doilea. Conflictul principal opune mentalitatea traditionala si men- talitatea impusé, colectivista. Personaje-reflector pentru cele doua mentalitati sunt Ilie Moromete (,,cel din urmd faran") si fiul _ Vechea imagine a lui Hlie Moromete este distrusa, sau, Nicula find inlocuita de o alta, lipsita de glorie. Autoritatea lui in sat se diminueaz4, iar unitatea distrusa a familiei nu se reface. Volumul debuteaza cu o intrebare retorica: ,,In bine sau in rau se schimbase Moromete?.” Ceilal{i {arani igi schimba ati- tudinea fata de Iie Moromete. Fostii prieteni au murit sau lau arasit, jar cei noi (Matei Dimir, Nae Cismaru, Giugudel, Costache al Joachii) ii par mediocri. Vechile dugmanii se sting. Tudor Balosu devine , chiar binevoitor fatd de vecinul sau”. Guica fara ca relafiile cu fratele sau sd schimbe, iar acesta nu murise, se duce nici la inmormantarea ei. Moromete se apuca de negot, treburile ii merg, bine, castiga bani frumosi, dar il retrage pe Niculae de la scoala pe motiv ca nu-i aduce niciun beneficiu". Toata energia tatalui se concen- treazé in incercarea de a-i aduce acasa pe baietii fugari. De aceea cumpara la loc pamanturile vandute odinioara gi pleacd374 ROMANUL IN PERIOADA POSTBELICA (INAINTE DE 1980) Ja Bucuresti pentru ai convinge sa revina jin sat. Paraschiv care udor la tramvaie, Nil, ca portar la un bloc si lucra acum eee un mic magazin de ,,Consum alimentar”, a eed de reconciliere a tatalui. Mai mult decat a de propunerea facuta fiilor, Catrina il paraseste si Se duce s8 locuiasca ,,in vale”, la Alboaica, fata ei din Prima casitorie, Destramarea familiei continua cu moartea lui Nila in tazboi. Fetele se casatoresc, dar sotul Titei, desi scapa din razboi, moare intr-un accident stupid in sat. Paralel cu procesul de disolutie a familiei Moromete, este prezentata destramarea satului traditional, care devine “0 groapa far fund, din care nu mai incetau sa iasd atti necunoscuti”. Fiul cel mic, Niculae, ,,un antimorometian ca filosofie a exis- tentei”, reprezinta in roman mentalitatea impusé, colectivista. Cautandu-si eul, devine adeptul ,,xnei noi religii a binelui si a raului”, cum crede c& este noua dogma, socialista. Discutiile dintre tata si fiu au semnificatia unei confruntari intre doua conceptii de viata, intre doua civilizatii. Niculae se indepar- teaza din ce in ce mai mult de tatal sau. Se inscrie in partidul co- munist, este trimis la o scoala pentru activisti si se intoarce in sat cu o sarcina de la ,,judefeana”, s4 supravegheze buna func- ionare a primelor forme colective de munca: strangerea cotelor si predarea lor catre stat. Dar se isc o agitatie agresiva in timpul careia un sdtean moare inecat in apele raului de la marginea satului. Idealist, se orienteaza cu dificultate in tesatura de intrigi pusa la cale de oportunistii de profesie. Aga ca activistul Niculae Moromete este destituit, se retrage din viata politica, isi con- tinua studiile gi ajunge mai tarziu inginer horticol. Evenimen- tele din Silistea~Gumesti au loc in vara anului 1951, in paralel cu secerisul si treieratul graului si cu sedinta organizatiei de Partid satesti, in care este numit presedinte al Sfatului Popular tanarul fran sarac, Vasile al Moasei. Pe de alta parte, Ilie Moromete isi pierde prestigiul de altédata. Traieste o iubire tarzie cu Fica, sora mai mica a fostei Jui sofii, care a fost toata viata indragostita de el. Apoi se im- plica in viata social-politica a satului, sprijinind candidatura lui Tugurlan in functia de presedinte al ca acesta sé tempereze actiunea de atului Popular, pentru olectivizare. lie Moromete este numit de criticul N. Manolescu ,,cel ditt urmd faran” pentru faptul c&, pana in ultima clip’, nu acceptd ideea cd rostul lui in lume a fost gresit si ca aranul trebuie si dispard”. Este ilustratiy, in acest sens, monologul adresat unui Personaj imaginar, Baznae, in timp ce, pe ploaie, Moromete sapé un sant in jurul girei de paie din gradina pentru ca apa si se scurga, iar in alta parte a satului se pun la cale schimbartMARIN PREDA Personaje 375 hotiratoare pentru destinul {aranimii: ,, Pand in clipa din urma omul e dator sa find la rostul lui, chit ci rostul dsta cine stie ce s-0 alege de el! [...] Cit tu vii si-mi spui ca noi suntem ultimii tarani de pe lume si cit trebuie si disparem... Side ce crezi cé n-ai fi tu ultimul prost de pe lume si ca mai degrabd tu ar trebui sd dispari, nu eu?...” [...] ,Macar, zise Moromete mai departe, eu tot am facut ceva, am crescut sase copii si le-am tinut pamédntul pand in momentul de fata cf n-au vrut sa-l munceasci, ce si le fac eu, toatit viata le-am spus si i-am invatat — dar pe tine sa te vedem daca esti in stare cel putin de-atat! O sa fii in stare? Nu sa-i imbraci si si le dai de mancare, ca asta e lesne, de méncare ii dai si unei vite in grajd, dar ce le spui!? Ce-i inveti, fiindca unui copil chiar daca nu-i intra in cap cat e mic, cand se face mare isi aduce aminte. {...] Or sd-si stearga picioarele pe tine, ca n-ai stiut sd faci din ei oameni...“ Monologul este semnificativ in ansamblul romanului. Atitudinea personajului este critica fata de noua societate, care se intemeiaza utopic, pe anularea unei clase sociale, taranimea, adica pe distrugerea unei civilizatii gi a unui cod stravechi de comportament si intelepciune. Moromete se stinge incet, traindu-si ultimii ani de viata in singuratate gi tacere. Mai avea slabiciunea de a umbla prin sat. Ultima oara este adus acasa cu roaba. Cazut la pat, el isi ex- prima crezul de viata cand ii spune medicului: ,, Domnule... ew totdeauna am dus o viatit independenta!” Romanul se incheie zece ani mai tarziu. Niculae a devenit inginer horticol gi este cdsatorit cu o fata din sat, Marioara, fiica lui Adam Fantana, care ajunge si ea asistent’ medicala. La jnmormantarea tatalui, Niculae afl de la Ilinca, sora lui, ca tatdl se stinsese incet, fard a fi suferit de vreo boala. in finalul romanului, tatal si fiul se impaca in visul baiatului. Ampla fresca a satului romanesc (din deceni le IV —- VI) surprinde numeroase personaje reprezentative pentru diferite categorii sociale, tipuri umane sau teme infatisate gi impune o tipologie noua. in centrul romanului sta familia Morometilor, iar axul ei este Iie Moromete, personaj cu un destin simbolic pentru sa- tul traditional. Personaj exponential, prototip al faranului patriarhal, al c&rui destin exprima moartea unei lumi, ,,cel din urma faran“ reprezinta conceptia traditionala fata de pamant gi de familie. Criza satului arhaic se reflecta in constiinta acestui personaj confruntat, tragic, cu legile implacabile ale istoriei, cu timpul nerabdator. Drama paternitatii se grefeaza pe contextul social-istoric, care aduce schimbarea ordinii cunoscute a lumii. Banul este376 Limbajul prozei narative ROMANUL IN PERIOADA POSTBELICA (INAINTE DE 1980) noua valoare care o inlocuieste pe cea traditional, pmanty si in acelagi timp impune un nou mod de viata. Personaj complex, are o serie de trasaturi (spirit contem. lativ, sociabil si comunicatiy, disimulat, inteligent 5i ironic fin observator, cu harul de a povesti, un autoiluzionat), care jj individualizeaza intre personajele cattii gi care il fixeaza ca tip uman aparte: spiritul morometian. in plan personal, confruntarea tragica a individului cy istoria se concretizeaza in destramarea familiei la care tata] asistA neputincios. Ura surorii sale Guica se stinge doar in moarte, iar a sotiei Catrina se transforma in instrdinare definitiva. Isi pierde feciorii pe rand, cei mari atrasi de himera orasului, iar cel mic, de visul de a studia, cu tofii abdicand de la conditia de fran. Paraschiv, Nila si Achim, fiii din prima casatorie, sunt refractari la modul de existent oferit de tatal lor. Ei reprezints categoria taranilor dezrédacinati. In acest sens, emblematica este scena intalnirii de la Bucuresti cu tatal lor (in volumul al doilea), cand comportamentul lor ofera o imagine grotesca a vietii visate de la oras. Fiul cel mic este stapanit in copilarie de dorinta de a invata carte, iar incepand din adolescenta de ideea de a crea ,,o noua religie a binelui si a rdului”, o noua dogma. in volumul al doilea, discutiile dintre tata si fiu reprezinta doua mentalitati diferite: mentalitatea traditionala si mentalitatea impusa, colectivista. Alte familii, din planurile secundare ale romanului, pun in evidenta diferite aspecte ale societatii rurale: revolta taranului sarac Tugurlan, boala lui Botoghina, caracterul voluntar al fetei de chiabur, Polina, maritata din dragoste cu Birica cel sarac, optiunile politice diverse (Cocosil3, Iocan, Aristide), icomia lui Tudor Balosu, inceputul miscarii legionare (Victor Balosu) etc. Limbajul prozei narative se remarca prin limpezimea, naturaletea gi precizia stilului, oralitatea, lipsa podoabelor, imbinarea stilului direct si indirect, stilul indirect liber, textul si subtextul ironic. CONCLUZIE Moromefii este un roman al deruralizarii satului. Criza ordinii sociale se reflecta in criza valorilor morale, in criza unei familii, in criza comunicarii. ,,Din romanul unui destin, Moro- mefii devine romanul unei colectivitati (satul) si al unei civilizafii sanctionate de istorie.“? ° Eugen Simion, Scriitori romani de azi, I, Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1978.