Pachet 2 Dále Carnavalului PA

Pachet turistic nr.
D’ALE CARNAVALULUI
52 Experiențe în stilul de viață carpatic
(ROMÂNIA)
Proiectul „52 Experien ț e în stilul de via ț ă carpatic: reinventarea culturilor tradi ț ionale de lucru” este
implementat de Asocia ț ia Turistică din Regiunea Ivano-Frankivsk în parteneriat cu Camera de
Comer ț , Industrie și Agricultură Satu Mare, Regiunea Košice Turism, ABA Tourism Association și
Departamentul pentru Cooperare Interna țională, Eurointegrare, turism și investi ț ii ale administra ț iei
regionale a statului Ivano-Frankivsk în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră ENI Ungaria-
Slovacia-România-Ucraina 2014-2020 și este co-finan ț at de Uniunea Europeană.
Birou de proiect în Romania: CCIA Satu Mare, str. Decebal nr. 4, tel +40 0261710790, e-mail:
cameradecomert.satumare@yahoo.com, web. www.cciasm.ro
Pachet Schwaben Fest
Var 1 Pachet 02 D’ALE CARNAVALULUI/ Sathmarer Schwaben Fasching Fest
Safeguard Maria Nagy – Petresti / Josef Holzli/
Var 2 : pachet 09 Sathmarer Schwaben Strudli Fest/
ZIUA 1.
Vineri
 Sosire la Satu Mare
Optiune(a) Transfer la hotel: microbus sau masina personala dupa caz.
 Intalnire, prezentare, asistenta : reprez Forum German
 Vizita fabrica de bere si degustare bere traditionala Transylvania Beer
 Vizita Casa Svabilor Satmareni , prezentare traditii
 Participare Bal Fasching
Transfer cazare , variante :
Dome/ City Hotel/ Vila Class 4 *
Hotel Poesis 3 *
Motel Perla 2 *
ZIUA 2 .
Sambata
 Deplasare Petresti cu microbus sau masina proprie dupa caz.
 Vizita la Casa muzeu
 Fanfara
 Masa traditionala Maria Nagy
 Vizita Ciumesti Schamagosch – atelier produse bio- zacusca, gemuri, sucuri de fructe
 Demonstratie gastronomica Cabana Foieni
 Cazare Carei cu variante :
Hotel Central 3*
Hotel L Art 4*
Villa Emma
ZIUA 3 .
Duminica
Program complet
Vizita ferme bio Hagen si Schontal- Urziceni
Faza 2. Componentele pachetului de servicii turistice (informatii referitoare la
furnizorii /prestatorii de servicii )
Lista cu adrese de contact si descriere a tuturor furnizorilor componentelor turului (ghizi,

cazare, masa etc )
Numele Tip de Informatii de Descrierea Responsabil/ Rol in tur
furnizorului/prestat servicii contact serviciilor persoana de
orului contact la
organizatia
prestatoare
de servicii
HOTEL DOME Cazare Strada 1 Servicii de cazre 4* Receptie Furnizor
Decembrie 1918 servicii de
nr. 1-3, Satu cazare
Contact :
Mare 440010.
0361 808
555
HOTEL POESIS Cazare Mircea Cel Servicii de cazare Receptie Furnizor
si masa Batran 9-11, Satu 3* servicii de
Mare, cazare
Contact :
0744 127
595
MOTEL PERLA Cazare Strada Liviu Servicii de cazare Receptie Furnizor
si masa Rebreanu 26, Contact : servicii de
Satu Mare 0261 710 cazare
440055. 794
HOTEL CENTRAL CAZAR 1 Decembrie Servicii de cazare Receptie: Furnizor
E SI 1918 Nr. 6, Carei 3* servicii de
MASA 445100 cazare si
0361 800 masa
805
HOTEL L ART Cazare Strada 1 Servicii de cazare Receptie: Furnizor
si masa Decembrie 1918 4* servicii de
nr. 2, Carei cazare si
0361 809
445100• masa
999
VILLA EMMA Cazare Progresului, nr Servicii de cazare Furnizor
24, 445100 servicii de
Carei, România cazare
HB Brewery Degustar Satu Mare, str Vizita si degustare Adrian
e Soimoseni Handrau/
traditiona office@hbtbere.ro
la Istvan Bura
Maksay
Tel: +40 728 194 581
MARIA NAGY Masa Petresti Reprezentant Stakeholder
traditio gastronomic si
nala cultural
Hagen Farm Servicii nr.64 447371 Vizita ferma

divertis Urziceni Padure Echitatie
ment 0744 563 479
Degustare produse
traditionale-
sunca,slanina,bran
zeturi
Farmphotography
Scibntal Innovative servicii Vizita ferma Attila Czier
Cooperativa 378 447360
Degustare produse
Agricola Urziceni
traditionale-
sunca,slanina,bran
zeturi
Farmphotography
Forumul German evenim Satu Mare , Casa JOSEF Stakeholder
ent Svabilor HOLZLI
Satmareni,
Schwabenhof L&L Masa Ciumesti, Mihaly Lochli Furnizor

SRL traditio 0799 902 728 produse
nala office.schwabenh traditionale
of@gmail.com
SC AUTOREFLEX Transp Transport- Mocan Furnizor

SRL ort Str. Botizului nr. inchirieri microbus Marius servicii de
132 Satu Mare transport
Contact:
0744 854
385
MURESAN NELA Transla - Servicii de Contact : Furnizor
OLGA tor interpretare si 0744 989 servicii de
traducere – lb 337 traducere
engleza
SC HORUS TOUR Agentie Str. Iuliu Maniu Servicii de turism Mircea Furnizor
SRL de nr.2 (Grand Mall, Spatar Servicii de
turism parter) Contac : turism
0361-
416.250
PLAN DE AFACERI
Faza 3 Formular de calculare a costurilor
Servicii Day 1 Day 2 Day 3 Day 4 Day 5 Day 6 Day7

Transferuri
Hotel
Mese
Mic dejun
Prânz
Cina
Servicii de transport
la sol
Avion
Barca
Jeep/masina teren
Microbuz ?
Servicii de ghid
Experti
Taxe de parcare
Diverse
Entertainment
Contingencies
TOTAL LAND
COST
Plus Mark-up
TOTAL NET COST
Could be also in the following format (like in product development guide)
Services Price Total

Accommodation (Band B1)
Excursion to….
Day 2
Excursion -----
Transportation-----
etc
Phase 4 Tour operators
Scheme of work
This may be developed when the daily programmes, tour components (service providers) and costing will
be developed
PHASE V: MARKETING PLAN
Name of a tour package
Short description (marketing and promotion strap lines and description)
Promotion channels and costing
ANNUAL MARKETING BUDGET WORSKEET
Items
ADVERTISING
Brochures
Newsletter
Tour Shell
Newspapers
SALES
Trade shows
Conferences/Seminars
Email/Post Mail
Website development
Familiarization Tours
Displays/Exhibits
Video presentations
Other
MARKETING
RESEARCH
Data analysis
Surveys
Questionnaires
Other
TOTAL ANNUAL
COST
PHASE VI: IMPLEMENTATION STRATEGY
ROLES AND RESPONSIBILITIES
For instance matrix of role and responsibilities (could be in different format, but the role of the
promotional organizations, tour operators and other components in tour promotion should be described)
ROLES/RESPONSIBILITIE Hotel Guide Association Others

S
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ŞVĂBEŞTI
Sunt peste 300 trei de ani de când Transilvania le-a devenit casă. Dacă ajunge ți în zona
Careiului și străbate ți satele Petrești, Foieni sau Căpleni, înseamnă că a ți ajuns pe tărâmul
șvabilor. În prezent, comunitatea mai numără aproximativ 6.000 de persoane, dar Forumul
Democrat German din Satul Mare încearcă să nu lase vechile tradi ții să moară.Sunt peste 300
trei de ani de când Transilvania le-a devenit casă. Dacă ajunge ți în zona Careiului și
străbate ți satele Petrești, Foieni sau Căpleni, înseamnă că a ți ajuns pe tărâmul șvabilor. În
prezent, comunitatea mai numără aproximativ 6.000 de persoane, dar Forumul Democrat
German din Satul Mare încearcă să nu lase vechile tradi ții să moară.
De-a lungul veacurilor, patrimoniul cultural al şvabilor a devenit un izvor nesecat de tradiţii şi
obiceiuri originale, poposind şi pe meleaguri sătmăreneși din cares-au împărtăşit şi ceilal ții
locuitori ai zonei.
În Petrești, șvabii reprezintă aproape jumătate din popula ție. Acolo se află și Muzeul
Șvabilor Sătmăreni, înfiin țat în anul 1990 de Maria Nagy, fostă primări ță în comună, aproape
20 de ani.
File din istoria şvabilor sătmăreni
Majoritatea şvabilor sătmăreni sunt originari din Württemberg, strămoşii lor fiind aduşi aici de
pe teritoriul aflat între Lacul Boden şi cursul Dunării, numit şi Şvabia de Sus
(Oberschwaben).Colonizarea șvabilor sătmăreni a început în anul 1712. În acea perioadă, pe
aceste meleaguri au avut loc multe lupte pentru libertate ale ungurilor, care au culminat cu
răscoala lui Francisc Rakoczi II. Răscoala lui a fost înăbușit ă și pacea a fost semnată de un
fost general al Principelui Rakoczi, contele Karolyi Alexander (1669-1749). Pentru că el a fost
semnatarul acestei păci și pentru că practic a fost oprită vărsarea de sânge, el a primit
domeniile mari de aici, din jurul Careiului și Sătmarului. Întrucât acest teritoriu a fost afectat de
aceste lupte pentru libertate și din cauza epidemiilor, contele avea nevoie de mult ă for ț ă de
muncă. Alexander Karolyi a înaintat o cerere Cur ții de la Viena să i se dea voie să aducă pe
domeniile sale coloniști șvabi și anume din zona Oberschwaben, Baden-Württemberg. De ce
tocmai din această regiune? Pentru că era vorba de șvabi romano-catolici, iar contele
Alexander Karolyi a fost romano-catolic și a vrut să întărească religia romano-catolică în
această zonă, întrucât aproape toată popula ția maghiară era reformată. El a avut nevoie de
agricultori în primul rând. Deci cei care au venit în decursul celor trei valuri mari de colonizare
au fost preponderent agricultori. Contele a promis atunci foarte multe avantaje: să-i scutească
ani de-a rândul de impozite, a făgăduit locuin țe, terenuri, atelaje, animale, promisiuni de care
însă nu a putut să se ț in ă, pentru că nu s-a gândit că vor veni chiar așa de mul ți. În 1712 a
venit primul val de coloniști. S-au așezat în Carei și în trei alte sate din jur.
Prima colonizare a avut însă urmări catastrofale: pe de o parte, drumul îndelungat pe care
șvabii l-au făcut pe vapor, pe Dunăre, de la Ulm la Budapesta, apoi de la Budapesta la Carei,
pe de alta, apa proastă și căldura, au făcut ca foarte mul ți să moară pe drum. În special copiii.
Iar când au ajuns aici, contele n-a putut să satisfacă toate promisiunile. Șvabii au fost caza ți în
fostele case ale iobagilor unguri, ori au trebuit să-și construiască ei singuri niște căsu țe.
Bineîn țeles că nu le-a fost ușor. Au trecut decenii multe până au putut să își întemeieze
propriile gospodării. După prima colonizare, contele nu a mai îndrăznit să trimită alte invita ții,
dar, după un timp, în 1723, a continuat. După al doilea mare val au rămas mai mul ți aici.
Șvabii și- au adus și preotul cu ei. În localităț ile unde au fost coloniza ți și în școlile
profesionale s-a predat limba germană. Până în 1825 putem spune că li s-au creat condi țiile
să își men țin ă identitatea germană. Din 1825 a început în Ungaria așa- numita “epocă a
reformelor” și această epocă a avut drept consecin ț ă faptul că în locul limbii germane și a
limbii latine, limba germană a ajuns pe locul secund, iar pe primul loc, de-a lungul deceniilor
următoare, a fost limba maghiară.
Astăzi, patrimoniul șvabilor sătmăreni se confruntă cu provocarea de a-și căuta noi căi pentru
a supravie țui și a fi redescoperit, spre a nu-și pierde urmele în casa mare a uniformit ăț ii. Ca
și în cazul sașilor, mul ți au plecat înapoi, cei mai mul ți în Germania, acum devenit ă ”a doua
patrie”. Muzeul mare al șvabilor dunăreni este acolo unde a început călătoria lor acum trei
secole, la Ulm. Alături de toate celelalte comunităț i, povestea șvabilor este o poveste
specifică Transilvaniei, în care, deși se vorbește în multe limbi, oamenii știu să se respecte și
să se îngăduie reciproc.
Ca orice comunitate şvabii sătmăreni au avut multe tradiţii dintre care unele s-au pierdut în
negura timpului, dar cele mai multe se păstrează şi astăzi. În ceea ce privește căsătoria, nu
atrac ția unei persoane fa ță de cealaltă stă la baza căsătoriei, ci banii, pentru că părin ții erau
cei care hotărau cu cine să se căsătorească fiii și fiicele lor. Dacă tinerii erau împotriva acestei
proceduri pentru că nu aveau nicio atrac ție unul fa ță de celălalt, părin ții îi încurajau astfel: ”O
să vă obișnui ț i voi!”.
Cu câteva săptămâni înainte tinerii mergeau să împartă invita țiile de nunta, iar invita ții le
aduceau mirilor găini, făina, ulei etc. prin care își confirmau participarea la nuntă. În ziua
nun ții, înainte de a porni spre biserică, se rugau cu to ții împreună, iar apoi mirii își luau
rămas bun de la părin ți. După oficierea cununiei religioase, participan ții se îndreptau spre
ieșirea din biserică, dar găseau ușile închise. Cei care închideau biserica erau clopotarul și
sacristanul. După ce nașii plăteau o suma de bani, ușile bisericii erau deschise. Pe drumul de
la biserică spre casa mirilor, aveau parte de o nouă surpriză: furatul miresei la col ț de stradă.
Făptașii negociau cu nașii, iar la un moment dat se ajungea la un compromis, și alaiul se
punea în mișcare. Tânăra pereche, ajungând la casa unde urma să locuiască, era întâmpinată
de oamenii din sat, care aduceau un omagiu simbolic disciplinarii viitorilor copii prin pedepsirea
fizică a unui alt copil.
Șvabii sătmăreni au și obiceiuri legate de lăsatul secului. Dintre acestea se remarcă un obicei
numit FARSANG, în germană FASCHING, când a existat o zi zdren țăroasă care s-a terminat
întotdeauna cu bal mascat, când tinerii se distrau până diminea ța. În duminica următoare era
FUNKA care presupunea să se facă un foc mare în afara satului. Tinerii tăiau bucăţi rotunde de
lemn, găurite la mijloc, aşezate în vârful unui băţ mai gros, încălzite în foc până începeau să
ardă. Aceste beţe le prindeau cu şaiba în vârf (scheibe, în germană=bucată rotundă de trunchi)
de o scândură oblică şi se aruncau în sus. Acestea seara zburau foarte frumos, creând imagini
unice în văzduh. În funcţie de distanţa la care zbura acea bucată de lemn, se făceau anumite
previziuni, de exemplu ziua când o pereche, căruia i se spunea numele înainte de a arunca
șaiba, se va căsători.
“Jocurile de Paște” au însufle țit comunitatea șvăbească. În a doua zi de Paște, tinerii din
sat organizau diferite jocuri cu tematica specifică sărbătorii pascale. De exemplu, un obicei
frumos era de Paşti în localitatea Tiream, care există şi în zilele noastre, un obicei unic în care
băieţii, dimineaţa umblau prin sat cu un coş de nuiele stropind fetele şi cerând familiilor fetelor
cât mai multe ouă. În cazul în care familia nu dorea să le dea, băieţii furau cocoşul. La ora 4
după-amiaza aşezau o parte din ouă pe drum. Ei trebuia să le păzească pentru că acestea să
nu fie furate de restul sătenilor, apoi luau ouăle şi le aruncau în fetele pe care le plăceau. Un alt
obicei foarte frumos era a doua zi de Paști la Rătești sau Sagas în limba germană. Atunci
oamenii adunau într-un coș rămășitele de la prima zi de Paști, ouă roșii, vin și le duceau
apoi afară din sat, pe dealul pivni țelor, unde stăteau la picnic, cu muzican ți și multă veselie.
Obiceiul era ca înainte de asta, feciorii să meargă din casă în casă și să adune ouă și
bunătă ți. În a doua zi de Paști, când to ți mergeau pe dealul pivni țelor, tinerii luau ouăle din
coș și le așezau într-un pătrat mare, care se vedea de departe. Și apoi ficiorii le păzeau.
Oamenii încercau să le fure, iar pe care îl prindea, ficiorii îl atingeau cu nuiaua. După cel care
scăpa de nuia, aruncau cu ouă.
Şezătorile sau SPINNSTUBE erau şi ele la mare căutare constituind un mod plăcut de
petrecere a timpului. În fieare seară, acestea erau organizate la case diferite. Fetele torceau la
KUNKEL (fus), iar băieţii jucau cărţi si beau vin. După terminarea jocului, le furau fusul şi fetele
trebuia să îi sărute pentru a-și primi fusul înapoi. După terminarea șezătorii, fetele erau
conduse acasă de BURSCHEN (flăcăi) până la GATTERLE (intrare), unde uneori mai discutau
până în momentul când mama fetei întrerupea conversa ția prin cuvintele: ”Kumm amol rei
Marei, ‘s ischt scho gnuag g’sei!”.
Un alt obicei şvăbesc era FENSTERELE în care băie ții se adunau și colindau uli țele
cântând până târziu, iar dacă un băiat îşi alegea o fată, în fiecare seară o căuta şi mergea la
fereastra ei să vorbească cu ea. Șvabii au adus acest obicei din Germania. Băiatul mergea la
fereastra camerei fetei şi bătea, iar fata aprindea 3 chibrituri şi le arunca pe geam numai dacă
dragostea era reciprocă. La fereastra deschisă tinerii stăteau până noaptea târziu. Băiatul îi
cânta un cântec numit ,,Hui solt gan’’=,,Acasă trebuie să mă duc’’. În cazul în care fata nu îi
deschidea se schimba şi cântecul ,,Es Ist Scho Zeit Zum Schafega’’ prin care flăcăul îi
mărturisea fetei că este dezamăgit.
Un alt obicei bine păstrat în comunită țile șvăbești și care este de actualitate este balul
șvăbesc. Presa interbelică amintește un astfel de episod:
”Balul șvăbesc din Carei a ajuns la a treia edi ție, fiind cea mai mare sărbătoare a etnicilor
germani din ț inutul sătmărean. Tinerii îmbrăca ți în straie populare au prezentat dansuri
șvăbești, apoi fanfara militară a deschis balul propriu-zis printr-un vals, invitându-i pe to ți
participantii, din Tiream fiind prezente 24 de perechi îmbrăcate în haine de sărbătoare.”
Balul vinului era un moment din an foarte aşteptat de întreaga comunitate şi avea loc în
octombrie. Tinerii împodobeau căruţe cu vin şi struguri şi se plimbau prin sat cântând şi
dansând. Seara avea loc balul, iar sala era împodobită de tineri cu ciorchini de struguri. Tinerii
trebuiau să păzească ciorchinii mari de struguri din sala şi vinul care era adus acolo. Folclorul
şvabilor era bogat, diversificat, existând mai multe tipuri de cântece:
1) Cântece de Căsătorie: Sitz a kleins Vögelein = ,,Stă o pasăre intr- un copac în
pădure “ şi ,,Bald gras i am Acker’’ = Imediat merg la coasă.
2) Cântece Amuzante: cântate mai ales în cârciumă de exemplu: Drei liadrigi Strümf, în
care este vorba despre un tată care juca cărţi şi a avut toţi tromfii, dar i-a pierdut pierzându-şi şi
haina de pe el într-un final; Gri ischt der Holder, Juche wa rumplet şi Uf am a bischele, Uf am
Wase prin care se râdea de o fată sau de un băiat.
3) Cântece de Leagăn: Chlaf Mareili Schlaf , Heia Popeia în care descrie tradiţia fetelor
de a sta acasă cu fraţii lor mai mici.
4) Cântece de Recrutare: Grosskarol Ui schoni Stadt = Carei, un oraş frumos, Muss i
denn, prin care îi promite iubitei ale că se va întoarce la ea.
O tradi ție foarte importantăîn cultura șvabească, păstrată cu sfin țenie până în zilele
noastre este legată de procesiunile funerare, care aveau loc la casa defunctului unde, alături
de rude, luau parte la ritualul de rugaciuni menite să purifice sufletul decedatului chiar şi vecinii,
pentru a-i asigura acestuia o tranzi ție mai ușoară spre planul ezoteric.
Datorită faptului că le lipsea pătura intelectuală, șvabii aveau acces limitat la manifestările
culturale germane ale timpurilor lor, însă locul culturii era luat de spiritualitate. Astfel, în fiecare
casă se afla pe scrin, lângă crucifix, o carte mare de rugăciuni, învelită într-o scoar ță de piele,
iar pe pagina interioară a scoar ței se notau evenimentele mai importante ale familiei.
La intrarea în fiecare casă, pe peretele de lângă ușă, se afla un recipient în care era
ț inută apa sfin țită, care era folosită pentru binecuvântarea celor care trăiau în acea casă, de
fiecare dată când aceștia plecau de acasă, pentru a umbla în pace și a se întoarce sănătoși.
Gastronomia şvăbească
În ceea ce priveşte gastronomia, şvabii se mândresc cu simplitatea şi pragmatismul lor.

Adică bucătăria șvăbească e bazată pe făină, cartofi, paste, produse lactate (Dickmilch=lapte
batut), carne de porc şi vită. Simplitatea aceasta are puternice legături cu istoria, cu vremurile
grele când carnea era o delicatesă. Cele mai importante mâncăruri erau ştrudli, nudli,
spektunkata, schmoring. Există şi un ,,Strudlifestival’’ unde se găteşte ştrudli acolo, pe loc, se
cântă şi se dansează.
Fiecare casă are o pivni ță sau două dedesubtul casei. Una era pentru furaje, pentru cartofi,
zarzavaturi și sfeclă, cealaltă pentru vin. Tot acolo se ț inea vara și laptele bătut, care se
obișnuia să fie consumat lângă Strudli, ștrudelul specific gastronomiei șvăbești. Această
delicatesă este umplută cu brânză, cu cartofi sau cu gem de prune. Este tot un foietaj, din aluat
simplu, specific șvabilor. Carne se mânca numai de două ori pe săptămână, de obicei joia și
duminica.
Turta dulce: Prăjiturile coapte în forme s-au răspândit în toată Europa din ț inuturile germane.
La Carei tradi ția acestui produs este de mai multe secole, datorită popula ției șv ăbești. Ea se
practică și acum, cea mai renumită fiind familia Mitereiter care prepară turta dulce de trei
genera ții.
Viticultura şvăbească
Agricultori și viticultori vesti ți, șvabii au adus din Germania soiuri de vi ță de vie și sunt și
astăzi neîntrecu ți în producerea vinului. Comuna Beltiug este o renumită zonă viticolă, unde
au adus cu ei tradi ția, beciurile, soiurile specifice de vi ță de vie, importante zone viticole ale
șvabilor din judetul Satu Mare fiind si in localită țile Rătești, Foieni, Urziceni.
Arhitectura şvăbească
Dacă ajunge ți la șvabii sătmăreni, să nu căuta ți case cu ziduri de piatră și garduri prin
care nu se vede nimic, așa cum au sașii din sudul Transilvaniei. Oameni veseli și prietenoși,
șvabii și- au construit case lungi, cu multe camere, iar în fundul cur ții, ca semn distinctiv, o
șură imensă domină și în ziua de astăzi gospodăriile. Arhitecturii șvăbești îi este
caracteristică fa țada specială, „Giebelfassade“ (fa țadă cu fronton), apoi „Flur“-ul, deci
târna țul (coridorul de-a lungul casei) și, ceea ce este foarte interesant, că grajdul era
împreună cu casa, în continuarea bucătăriei. Chiar din bucătărie s-a putut intra în grajd, prima
dată în Futtergang (locul unde se depozitau deci unde erau furajele, fânul) înainte de ieslea
cailor. Acolo era un pat unde dormea un băiat al familiei, pentru a supraveghea grajdul și ca să
se trezească dacă se întâmpla ceva. În privin ța mobilierului, șvabii au preluat multe
influen țele maghiare, tipice şvabilor fiind piesele de mobilier pictate cu albastru sau lăzile de
zestre. Sub case erau pivniţe pentru furaje, zarzavaturi şi vin.
O anexă importantă a gospodăriei era șura, care avea rol de depozitare a nutre țului, a
căru ței, a uneltelor etc. Aceasta impresiona de asemea prin dimensiuni, care ajungeau să le
întreaca pe cele ale casei.
Aducând cu ei cunoştinţele şi obiceiurile locurilor natale, meşteşugurile ,viticultura,
arhitectura, administra ția satelor, putem spune că au îmbogăţit din toate punctele de vedere
aceste meleaguri care i-au adoptat, devenind a doua lor casă.
1. Helmut Berner, Weisser Vogel rote Milch, Ravensburg, 1996, p.2

2. Szatmarer Schwabenpost, 15 ianuarie 1936, Carei
una dintre tradi ții este legată de fanfare, considerate un element specific german în zona de
Nord-Vest, dar și în Banat, Brașov sau Sibiu, care au apărut odată cu sosirea primilor șvabi,
adică la începutul secolului al XVIII-lea.
Primii șvabi sătmăreni au fost aduși de groful Károlyi în anul 1712, dar au fost urma ți de al ții
care au sosit până la sfârșitul respectivului secol. Imediat ce șvabii se așezau într-o localitate
sau construiau una, ei înfiin țau și câte o fanfară, care participa la toate evenimentele
importante ale comunită ții. În timpul comunismului acestea au dispărut în totalitate, dar au
reapărut apoi și încă continuă să se înfiin țeze în comunele șvăbești.
În acest moment, în jude țul Satu Mare există fanfare alcătuite din copii și tineri ale
comunită ților șvăbești din localită țile Beltiug, Petrești, Foieni, Urziceni, Ciumești și Căpleni.
Petrești este o comună în jude țul Satu Mare atestată documentar din anul 1215, azi
cunoscută prin Muzeul Şvăbesc aflat pe DN 19 Satu Mare – Oradea. De la Căpleni la Petrești
sunt vreo 16 kilometri.
Muzeul este adesea închis, dar este o cheie la Primărie; programul muzeului, deschis de
mar ți până sâmbătă, între orele 10 și 14, pentru restul timpului este afișat un nume și un
număr de telefon.
Muzeul a fost amenajat în anul 1993 într-o gospodărie tradiţională veche din anii 1880,
reprezentativă pentru arhitectura populară şvăbească și reconstituie până la detaliu viaţa
cotidiană a locuitorilor șvabi din Petreşti de la sfârşitul secolului 19 şi începutul secolului 20,
cuprinde casa, șura și acareturi, ilustrând agricultura, principala ocupa ție a șvabilor.
Clădirea în care a fost amenajat muzeul s-a păstrat în forma ei originală. Casa este tipic stilului
şvăbesc, atât din punct de vedere al structurii, cât şi din cel al arhitecturii. Camerele sunt
mobilate cu piese de brad confecţionate de meşteri locali, ornamentate prin pictură cu motive
florale şi vegetale stilizate, specifice şvabilor. În interiorul camerelor sunt prezentate obiectele
utilizate în industria casnică textilă, începând de la meliţă, pieptene de fuioare, furci de tors,
vârtelniţă până la război de ţesut. În componenţa gospodăriei se află şi „goreul”, continuat de o
construcţie de mari dimensiuni, şura, care adăposteşte utilajele agricole.Casa tradiţională din
Petreşti păstrează unele elemente ale culturii materiale a şvabilor, populaţie vorbitoare de
limba germană, originară din Germania istorică, colonizată în această regiune în secolul al
XVIII-lea. În această perioadă populaţia şvabă a fost prezentă într-un număr reprezentativ în
judeţul Satu Mare de azi. Casa tradiţională ca păstrătoare şi promovatoare a culturii şvăbeşti,
este o instituţie unică în România Nord – Vestică. Necesitatea creării unui muzeu a devenit o
realitate cu dispariţia tot mai accelerată a culturii şvabilor care la începutul secolului XX a
cunoscut o intensitate nemaiîntâlnită.
Casa, construc ție perpendiculară pe şosea, este alcătuită din patru camere, două holuri, două
bucătării, și la subsol, două pivni țe. Înso țitorul nostru ne-a spus că “în tradi ția șvabilor, una
din pivni țe este special rezervată pentru vin, în cealaltă se depozitează legume, fructe și
conserve pentru iarnă, alte alimente… ”. Un târnaţ (prispă, cerdac) sprijinit pe stâlpi de lemn
fixaţi în tălpi de fontă și în partea superioară cu ornamente florale traforate, se întinde pe toată
lungimea casei.
In prima camera, “camera de la drum”, două suporturi “îmbrăcate” în costume populare

șv ăbești își întâmpină oaspe ții între cele două paturi încărcate cu perne, ca întreg mobilierul
tradi țional, confec ționate din lemn de brad de meșteri locali, împodobite cu picturi cu motive
florale și vegetale stilizate, celelalte elemente decorative, obiectele din camer ă, pendula,
lampa, icoanele redau ambian ța specifică locuin țelor șv ăbești de acum o sută de ani.
În a doua cameră este “Altarul”, amenajat tot cu mobilier tradi țional de unde Fecioara
veghează asupra gazdelor și binecuvântează musafirii.
În celelalte două camere, mai mici sunt expuse obiecte utilizate în industria casnică textilă, de
la meliţă, pieptene de fuioare, furci de tors, vârtelniţă până la războiul de ţesut.
Bucătăria are mobilierul confec ționat tot din lemn brad, tot cu picturi cu motive florale și
vegetale stilizate și cuprinde obiecte de uz casnic, blidare, ceramică utilitară, străchini, etc...
Mi-a plăcut “Presa de pasat cartofi” precum și icoanele și picturile din tablouri, dulapurile
încastrate pictate.
Urmează apoi Grajdul, care parcă mai păstra fornăitul cailor nerăbdători să plece în cursă, și
Șura, o construcţie de mari dimensiuni ce adăposteşte unelte și utilaje agricole specifice zonei,
furci și coase, căru ța și trăsura, semănătoarea și vânturătoarea, “mașin ă agricolă de sortat,
care curăț ă semin țele de impurităț i printr-un curent de aer produs de un ventilator și prin
cernerea restului prin site”, teascul pentru struguri și altele…
Originea șv ăbească
„Historia est magister vitae” – istoria este maistrul vieţii. Dumnezeul atotputernic stă pe lângă
războiul de ţesut al istoriei, El ţeasă firele evenimentelor.Cel care nu cunoaşte trecutul, nu
poate să-l privească cu încredere în viitor.
Şi şvăbimea provenită din Württenbergul superior în cursul secolului al 18-lea, stabilită în
judeţul Satu Mare de azi are istoria ei proprie. Leagănul originei şi al provenienţei deja s-a
şters în sufletul şi în viaţa acestui popor catolic zelos şi gospodar sârguincios. Nepoţii de azi –
după secole grele şi anevoioase – doar atât ştiu despre strămoşii lor, că provin din
Schwarzwald.
Contele Károlyi Sándor într-o scrisare înaintată cancelariei şi consiliului militar între 5 aprilie
1712 şi iunie 1712 a precizat doar atâta că are intenţia de a aduce pe moşiile lui In Ungaria-
Superioară şvabi catolici.
Călătoria pe Dunăre de la Ulm până la Pesta a durat mai mult de o lună, apoi de acolo încă
două săptămâni pe căruţele contelui, trecând peste pustiurile şesului, prin Hortobágy, Debreţin,
până la Carei. Pe drum au cheltuit mulţi bani să-şi cumpere mâncare şi băuturi.
Apa de pe terenurile inundabile ale Tisei până la Debreţin era foarte rea. Mulţi au murit din
cauza dizenteriei. Acasă, la Württenberg, aveau ape bune de izvor. Din acest motiv scria
contele Károlyi soţiei sale, Barkóczi Krisztina în ziua de 14. iulie 1712: „ Unde vor fi şvabii să se
vândă vin, bere, pălincă, pentru că de la apă mor toţii, ne fiind obişuiţi cu ea.”
Au sosit la Carei fără orice bani în numerar. Contesa, care ave o inimă nobilă, a fost tristă de
mizeria lor. A dispus ca să li se distribuie grâu şi fâină.
Primii venetici şvabi au fost colonizate de contesa la Carei, Urziceni, Căpleni şi Ciumeşti, apoi
au urmat Foieni, Moftin, Ardud, Beltiug, Petreşti, Vállaj, Ghilvaci, Cămin, Craidorolţ, Tăşnad,
Turulung, Răteşti, Şandra, Sâi, Santău, Socond, Sanislău, Terebeşti, Borleşti, Zajta, Mérk,
Hurezu-Mare, , Mădăras, Dindeşti-Mic, Tiream, Iojib, Homorodul de Jos.
În urma politicii de colonizare a contelui Károlyi Sándor şi a urmaşilor săi până la sf ârşitul
secolului al 18-lea în jurul oraşului Carei şi în regiunea oraşului Satu Mare s-au înfiinţat 31 de
localităţi locuite în întregime sau parţial de şvabi. La sfârşitul colonizării, potrivit datelor obţinute
din regsitrele matricolea ale parohiilor. culese de dr. Vonház István, numărul şvabilor catolici
din cei 31 de sate era de 18.377.
Îm secolul al 18-lea doar nobilimea din Ungaria putea să fie proprietar de pământ. În localităţile
au primit teren la care au putut construi o casă, clădiri gospodăreşti. Casa a devenit
proprietatea lor, dar terenul a rămas în proprietatea contelui. Au mai primit în chirie o
posesiune (37 iughere) sau o jumătate de posesiune. Chiria achitată contelui a constat din
bani, din cereale şi din muncă.
Deja la prima colonizare agricultorii şvabi se plângeau datorită faptului că agenţii contelui nu
îndeplinesc condiţiile promise, rămân dator cu ajutoarele promise, nu se realizează scutirea lor
de pe sarcinile moşiereşti, s-a majorat sarcinilede iobag. Din cauza aceastei atitudini a
administratorilor mulţi colonişti au fugit, din primele patru colonii au refugiat sau au întors în
patria lor 91 de familii.
Revoluţia din 1848 şi ordinele imperiale referitoare la desfiinţarea iobăgimii, apărute în 1850,
fiind nevoite de revoluţie, au eliberat iobagii contractuali din Sătmar sub obligaţiunile feudale,
fapt ce a dat un impuls dezvoltării economice precum a contribuit la trecerea la o cultivare
agricolă modernă. În urma eliberării iobagilor, populaţia şvabă, fiind mai silitoare decât cea
maghiară, a reuşit să răscumpere pământul mai repede decâ cea maghiară. Lauka Gusztáv,
prietenul lui Petőfi Sándor, care, în calitate de funţionar moşieresc, a stat la Ardud, unde scria
în 1855: Pot să afirm cu convingere că satele şvăbeşti sunt cele mai frumoasre în judeţ, se
poate vedea deja de la distanţă”. Afirmaţia lui este valabilă şi azi referitor la satele şvabe deja
maghiarizate din jurul Careiului.
Ocupaţia principală a şvabilor este agricultura, creşterea animalelor, precum – mai ales la sud-
estul regiunii Sătmarului – şi viticultura. Pe dâmburile însorite ale regiunii Codru au obţinut
produse bogate şi au format chiar sate – pivniţe de vinuri.
Coloniştii şvabi nu erau doar agricultori, erau între ei şi numeroşi meşteşugari: morari, fierari,
arămari, dulgheri, zidari, aurari, argintari, sobar, dogari, etc.
Caracteristicul princial al acestei popor este străduinţa de a realiza o stare materială bună,
sârguinţa infatigabilă şi activitatea, deasemenea îndeplinirea şi achitarea datoriilor.
Datorită tratatului de pace de la Trianon coloniile şvabe, în afară de Vállaj, Mérk, Zajta, aparţin
la România.
După 1940, în urma hotărârii de la Viena, coloniile şvabe au aparţinut Ungariei.
După cel de al doilea război mondial coloniile şvabe, în afară de Vállaj, Mérk, Zajta din nou
aparţin României. În ianuarie 1945 din judeţul Satu Mare cca 5000 de şvabi, majoritatea cărora
se declara că sunt maghiari, doar mai puţini se considerau şvabi, au fost deportaţi în Uniunea
Sovietică pentru muncă de reconstrucţie numită „málenkij robot”.
În urma războiului mondial în care Germania hitleristă a fost învinsă, timp îndelungat nu era
cazul de renaştera şvabilor sătmăreni, chiar era dăunător să fi german. S-a aplicat principiul
vinei colective, din unele ţări chiar au fost expulzaţi. Averea lor a fost sechestrată, au fost
consideraţi privaţi de drepturi.
Conţtiinţa germană a trăit doar ascuns, latent, astfel în urma evenimentelor din 1989 şi în
România s-a înfiinţat Forumul Democratic German, iar în Ungaria Autoguvernarea Minorităţii
Germane.
În judeţul Satu Mare cei care vorbesc limba germană de multe ori sunt consideraţi maghiari. Se
întâmplă şi invers, cei cu nume maghiară se declară germani. Explicaţia acestei fenomen este
ca după colonizaraea şvabilor din secolul al 18-lea, soarta maghiară şi cea şvabă s-au împletit,
membri celor două etnii au trăit o soartă comună, astfel este aproape imposibil să se desparte
şi istoria lor mai recentă, din care motiv este şi mai greu de a stabili ca dintre şvabii sătmăreni
câţi şi cum s-au identificat în diferitele momente istorice (la începutul secolului, dup ă Trianon,
după hotărârea de la Viena, după cel de al doilea război mondial), deci câţi şi cine s-au
considerat germani, maghiari, sau deopotrivă şi maghiar şi german.
Structura de aşezare este unică în Ungaria, casele au dimensiuni imense, de cele mai multe ori
au o coarnă de acoperiş. sistemul de grajduri apare contopit cu casa de locuit. Faţada are trei
geamuri, fiind împodobiţi tradiţional, amestecat cu eclectică orăşenească, se continuă în portic,
meştergrindele sunt susţinute de stâlpi, coloane din ţiglă sau din lemn.
În comună se găsesc aproape o sută de şure cu hol, au zid de frontispiciu de ţiglă, eclectic, cu
o poartă de şură cu un decor tăiat adeseori cu ferestrăul, de dimensiuni mari,
pe str. Szabadság (Libertăţii) şi str. Temető (Cimitirului) aproape la fiecare gospodărie.
Aşezarea caselor este identică pe fiecare stradă, se întind în lungime pe teren, deşi sunt şi
unele întoarse paralel cu strada.
Centrul satului format cu ocazia colonizării se consideră teren de importanţă de monument

istoric.
Valoarea de monument istoric al comunei Vállaj nu se datoreşte de clădirile particulare, ci de

ansamblul lor global.
Casa Svabilor Satmareni - mai- Zilele Culturale Germane

-septembrie/octombrie Oktoberfest
- noiembrie- Strudlifest
Schwabenhof L&L SRL 0799 902 728 office.schwabenhof@gmail.com
Suc de mere, Suc de mere+15% sfeclă - Suc de roș ii - Legume la grill - Roș ii în bulion - Zacuscă de
Vinete, - Zacuscă de fasole - Gem de căpș uni , de caise , de viș ine , - Gem de prune - Viș ine fără sâmburi -
Chips de mere - Sfeclă murată - Gem de soc ș i prune
Ferma Hagen produce carne de porc şi vită, animalele fiind crescute în condiţii bio. Creştem
porci mangaliţa, respectiv vaci din rasele sură de stepă şi brună de Maramureş, fără să folosim
hormoni şi fără antibiotice. Astfel, încercăm să oferim şansa unei alimentaţii cât mai sănătoase
pentru clienţii noştri. Totodata produce branzeturi de inalta calitate dupa traditie svabeasca.
Schontal Innovative Cooperativa Agricola detine ferma de vite, un mic abator sacrifica
animalele sătenilor și fermierilor din zonă: porci, oi, capre , dar si vitei din ferma proprie. Există
deja o mică fabrică de procesare a cărnii pentru uz casnic, unde produsele din carne afumate
sunt făcute pentru membrii cooperan ți. Aici, diverse re țete sunt testate, astfel încât dacă
produc ția începe în curând „în direct”, ei vor ști care salam este bine primit. Oricine a gustat
produsele noastre până acum de la cunoștin ț a mea a fost mul țumit, spune Attila Czier

Pachet 2 Dále Carnavalului PA

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pachet 2 Dále Carnavalului PA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pachet turistic nr.

Lista cu adrese de contact si descriere a tuturor furnizorilor componentelor turului (ghizi,

Hagen Farm Servicii nr.64 447371 Vizita ferma

Schwabenhof L&L Masa Ciumesti, Mihaly Lochli Furnizor

SC AUTOREFLEX Transp Transport- Mocan Furnizor

Faza 3 Formular de calculare a costurilor

Servicii Day 1 Day 2 Day 3 Day 4 Day 5 Day 6 Day7

Could be also in the following format (like in product development guide)

Services Price Total

PHASE V: MARKETING PLAN

Name of a tour package

Short description (marketing and promotion strap lines and description)

Promotion channels and costing

ANNUAL MARKETING BUDGET WORSKEET

PHASE VI: IMPLEMENTATION STRATEGY

ROLES AND RESPONSIBILITIES

ROLES/RESPONSIBILITIE Hotel Guide Association Others

TRADIŢII ŞI OBICEIURI ŞVĂBEŞTI

În ceea ce priveşte gastronomia, şvabii se mândresc cu simplitatea şi pragmatismul lor.

1. Helmut Berner, Weisser Vogel rote Milch, Ravensburg, 1996, p.2

In prima camera, “camera de la drum”, două suporturi “îmbrăcate” în costume populare

Centrul satului format cu ocazia colonizării se consideră teren de importanţă de monument

Valoarea de monument istoric al comunei Vállaj nu se datoreşte de clădirile particulare, ci de

Casa Svabilor Satmareni - mai- Zilele Culturale Germane

S-ar putea să vă placă și