Sunteți pe pagina 1din 40

1

ANTREPRENORIAT
PERSPECTIVE
ANTREPRENORIALE ÎN EDUCAłIE

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
2

ANTREPRENORIAT
PERSPECTIVE ANTREPRENORIALE ÎN EDUCAłIE

Număr de ore: prelegeri: 4


aplicaŃii: 7
evaluare: 1
Total: 12

CompetenŃe generale:
1. Conştientizarea importanŃei antreprenoriatului în educaŃie
2. Capacitatea de utilizare a metodelor de proiectare, management şi evaluare din domeniul
afacerilor în sistemul de învăŃământ
3. Manifestarea spiritului antreprenorial în activitatea de management şcolar

CompetenŃe specifice:
1.1 Conştientizarea relevanŃei conceptelor specifice domeniului antreprenorial
1.2 Identificarea oportunităŃilor antreprenoriale în domeniul educaŃional
1.3 Evaluarea potenŃialului de inovare în reŃeaua şcolară şi la nivelul agenŃilor comunitari
2.1 Elaborarea unei schiŃe de plan de afaceri pentru o întreprindere şcolară
2.2 Utilizarea unor metode de identificare şi asigurare a sustenabilităŃii iniŃiativelor promovate de
întreprinzătorii din educaŃie
3.1 Deschidere către inovare în educaŃie şi învăŃământ
3.2 Identificarea şi sprijinirea agenŃilor de schimbare în educaŃie

ConŃinuturi:

Unitatea tematică Nr. ore curs Nr. ore aplicaŃii

1. Antreprenoriatul. Delimitări conceptuale 1 1

2. Antreprenoriatul în educaŃie 2 4

3. Antreprenoriat educaŃional şi 1 2
descentralizarea învăŃământului
preuniversitar

Evaluare - 1

TOTAL 4 8

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
3

DETALIEREA CONłINUTURILOR PE UNITĂłI TEMATICE

Unitatea 1
1. Antreprenoriatul. Delimitări conceptuale
1.1 Definirea antreprenoriatului
1.2 Întreprinzătorul de succes

Unitatea 2
2. Antreprenoriatul în educaŃie
2.1 InovaŃie şi schimbare în educaŃie
2.2 Întreprinzătorul în domeniul educaŃional
2.3 IniŃiativă şi întreprindere şcolară. Forme şi domenii ale antreprenoriatului educaŃional

Unitatea 3
3. Antreprenoriatul educaŃional şi descentralizarea învăŃământului preuniversitar
3.1 OportunităŃi antreprenoriale în contextul descentralizării învăŃământului preuniversitar

Strategii şi metode de formare utilizate:


studii de caz, jocuri de rol, lucrul individual şi în echipă, dezbateri

Metode de evaluare:
observarea participării cursanŃilor la activităŃile de formare, evaluarea aplicaŃiilor
individuale, evaluarea planurilor de afaceri schiŃate, feedback-ul oferit reciproc de
participanŃi

Bibliografie selectivă:
Drucker, Peter (1993), InovaŃia şi sistemul antreprenorial, Editura Enciclopedică, Bucureşti
Hess, Frederick M. (2006), Educational Entrepreneurship: Realities, Challenges, Possibilities,
Harvard Education Press

Nicolescu, Ovidiu; Nicolescu, Ciprian (2008), Intreprenoriatul şi managementul întreprinderilor


mici şi mijlocii, Editura Economică
Nicolescu, Ovidiu; Verboncu, Ion (2003), Studii de caz în managementul organizaŃiei, Editura
Olimp, Bucureşti
Porter, Michael E. (2007), Strategie concurenŃială, Editura Teora, Bucureşti

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
4

Rujoiu, M.; Lambescu, D.; Dragnea, D.; Talmaciu, B. (2010), Ghidul antreprenorului, Editura
Vidia
Yunus, Muhammad (2010), Dezvoltarea afacerilor sociale, Editura Curtea Veche, Bucureşti

1. Antreprenoriatul. Delimitări conceptuale

Definirea antreprenoriatului

Antreprenoriatul ca factor de producŃie propriu sistemelor economice bazate pe


concurenŃă şi liberă iniŃiativă, se referă la capacitatea unei persoane de a-şi pune în
practică ideile. Aceasta implică inovare, creativitate şi asumarea unor riscuri, precum şi
capacitatea de a planifica şi de a gestiona proiecte pentru realizarea unor obiective.
Calitatea de antreprenor sau întreprinzător ilustrează, în economia contemporană, în
primul rând, un tip de comportament, de esenŃă activă şi novatoare, şi mai puŃin o poziŃie
personală oficializată. Întreprinzătorul se afirmă ca un personaj principal, declanşator şi
animator al dinamicii şi transformărilor la nivel microeconomic. Este agentul esenŃial al
mecansimului economic întrucât el asigură punerea în lucru şi combinarea resurselor materiale
şi umane necesare desfăşurării procesului de producŃie, precum şi distribuirea veniturilor
obŃinute.
Comportamentul întreprinzătorului se manifestă
printr-o serie de decizii şi acŃiuni asumate, având ca Antreprenoriatul este inclus în
scop promovarea propriului său interes, dar şi programele şcolare naŃionale
satisfacerea unei necesităŃi sociale. Pentru pentru învăŃământul profesional
întreprinzător, legitimitatea decurge din ceea ce el face în majoritatea Ńărilor europene,
în societate, din acŃiunea pe care el o îndeplineşte, din cel puŃin într-o anumită măsură.
proiectul pe care el îl propune societăŃii. Ca tip specific În unele Ńări (precum Estonia,
de subiect economic, întreprinzătorului i se pot defini o Spania şi Polonia) participarea
serie de roluri: este obligatorie, însă, în
 purtător al liberei iniŃiative, urmărindu-şi majoritatea cazurilor,
interesul de a-şi valorifica propriile aptitudini şi antreprenoriatul este o materie
de a profita de ocaziile pe care i le oferă mediul de studiu opŃională sau este
în care este plasat; obligatoriu numai în unele părŃi
 purtător al riscului, cel puŃin în măsura în care- ale sistemului de învăŃământ
şi finalizează propriul proiect, dar şi în sensul profesional şi nu în altele.
asumării eventualităŃii unui eşec al acestui Sursa: Antreprenoriatul în
proiect; învăŃământul şi formarea profesională,
 promotorul unui comportament pro-activ, în Raport final al grupului de experŃi,
Comisia Europeană, 2009
sensul că, în loc de a se adapta pasiv la
evenimentele din mediu, generează el însuşi

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
5

asemenea evenimente şi se implică în crearea propriului său mediu de afaceri;


 vizionar, înzestrat cu capacităŃi de anticipare, de constituire de scenarii alternative şi de
evaluare a şanselor acestora.
Antreprenoriatul este o competenŃă necesară tuturor, ajutând tinerii să devină mai
creativi şi mai încrezători în orice activitate pe care o întreprind. Recomandarea Parlamentului
European şi a Consiliului Europei privind competenŃele fundamentale pentru învăŃarea pe tot
parcursul vieŃii (2006) identifică „spiritul de iniŃiativă şi spiritul antreprenorial” printre cele
opt competenŃe fundamentale care trebuie incluse în toate etapele învăŃământului şi ale
formării. EducaŃia antreprenorială nu ar trebui să fie confundată cu studiile generale de
afaceri sau economice, deoarece scopul acesteia este de a promova creativitatea,
inovarea şi activităŃile independente. Aceasta reprezintă un sprijin pentru orice persoană în
viaŃa cotidiană privată şi publică, sporeşte gradul de conştientizare al angajaŃilor cu privire la
contextul activităŃii lor şi sporeşte capacitatea acestora de a profita de oportunităŃi. În plus,
sporeşte capacitatea acestora de a profita de oportunităŃi şi oferă o bază pentru antreprenorii
care întreprind activităŃi sociale sau comerciale.
Educatia antreprenorială are drept scop întelegerea conceptelor şi metodelor prin care
se poate iniŃia, menŃine şi dezvolta o afacere, atât din punct de vedere al relaŃiei dintre
întreprinzător şi afacerea sa (atitudinea psihică), precum şi al paşilor şi strategiilor ce trebuiesc
urmate pentru buna desfăşurare a acelei afaceri (partea tehnică).

Întreprinzătorul de succes

Prin definiŃie, întreprinzătorul este persoana dispusă să-şi asume riscul iniŃierii unei
activităŃi, de regulă de tip economic. El vede oportunităŃi, promovează noul, apreciază
independenŃa şi autonomie, îşi este propriul „stăpân”.
CalităŃi necesare în antreprenoriat.
Studiile au arătat că există calităŃi cheie care se regăsesc în mod obişnuit la oamenii de
afaceri de succes. Profilul tipic al omului de afaceri include (fără a fi limitat la): încredere,
autodeterminare, calitatea de deschizător de drumuri, gândire critic, angajament, perseverenŃă,
iniŃiativă.
• Încrederea până la pasiune în produsul sau serviciul său este o condiŃie necesară, dar
nu şi suficientă a succesului. Încrederea în propriul produs sau serviciu nu trebuie să fie
unidirecŃionată, nu doar de la întreprinzător către ceilalŃi. Mult mai importantă este
construirea încrederii celorlalŃi în produsul sau serviciul său.
• Autodeterminare. Convingerea că rezultatul depinde de propriile sale acŃiuni şi mai
puŃin de factori exteriori sau de acŃiunilor altor persoane. A da vina pe ceilalŃi sau pe
conjunctură trebuie să rămână doar o consolare de moment, nu un scop în sine. Aşa
cum terŃii şi contextul pot fi pe alocuri piedici în calea succesului, în aceeaşi măsură pot
favoriza şi dezvoltarea afacerii. Este doar o chestiune de raportare a persoanei la mediul
în care îşi desfăşoară activitatea.
• Deschizător de drumuri. Capacitatea de a avea iniŃiativă, de a lucra independent şi de
a-şi pune în practică ideile. Un întreprinzător de succes începe prin a fi un administrator

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
6

bun, apoi un manager din ce în ce mai bun şi ajunge să fie un lider în relaŃia cu sine şi
cu ceilalŃi.
• Gândire critic. Capacitatea de a fi deschis la sfaturile altor persoane, având tot timpul în
minte propriile obiective. Cu cât un întreprinzător discută şi ascultă mai multe persoane,
cu atât şansele sale de succes sunt mai mari. Idei preconcepute de genul „ştiu eu mai
bine cum se face” sau „ăştia nu se pricep la nimic” sunt deosebit de dăunătoare în
afaceri, ca şi în viaŃă. Sfatul unei persoane avizate sau al uneia care a trecut printr-o
experienŃă asemănătoare poate fi un ingredient extrem de util pentru optimizare
acŃiunilor sale şi, în acelaşi timp, îl poate scuti de neplăcerea unui experiment eşuat.
• Angajament. Capacitatea de a face sacrificii personale în ceea ce priveşte programul
prelungit şi timpul liber. ExperienŃa arată că a avea propria afacere înseamnă şi a avea
mai puŃin timp liber; cel puŃin în primele stadii ale afacerii. Programul întreprinzătorului
este altul decât programul angajaŃilor tăi se va decala. De asemenea, tabieturile
personale şi familiale vor trebui modificate. Angajamentul în propria afacere este în
primul rând un dozaj optim al experienŃelor acumulate cu managementul timpului.
• PerseverenŃă. Capacitatea de a continua în ciuda obstacolelor, instabilităŃii financiare şi
expunerii la riscuri. PerseverenŃa se traduce totodată în capacitatea de a rămâne eficient
în situaŃii de stres şi presiune externă. Există persoane care „se pierd” atunci când au de
făcut mai multe lucruri deodată, în timp ce alte persoane, dimpotrivă, lucrează mai
eficient când sunt sub presiune. Fenomenul este explicabil printr-o mai bună organizare
în faŃa unor probleme de natură diversă şi tendinŃa de „moleşeală„ în situaŃii de repetitive
sau atunci când intervine rutina.
• IniŃiativă. Abilitatea de a găsi noi resurse şi a fi proactiv, de nu a merge pe calea
„aşteptăm şi vedem ce se întâmplă”. IniŃiativa merge mână în mână cu managementul

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
7

riscului şi cu evaluarea corectă a unor oportunităŃi. Nu trebuie lucrat între două extreme,
între a-Ńi asuma toate riscurile şi a nu-Ńi asuma nici un risc. Cel care îşi asumă orice risc
poate câştiga cel mai mult, însă poate şi pierde peste măsură. Totodată, trebuie să fim
conştienŃi că cel mai mare risc este acela de a nu-Ńi asuma nici un risc.

AplicaŃia nr. 1
DescrieŃi întreprinzători de succes în comunitate. ÎntocmiŃi o listă cu principalele trăsături ale
unui întreprinzător.

E
leme Intreprinzătorul identifică anumite nevoi specifice.
nte
defini În 1984, Michael Dell era student la medicină al UniversităŃii Texas din
torii Austin şi folosea un calculator personal de tip PC. În acest fel a ajuns să fie
pentr foarte nemulŃumit de serviciile magazinelor care vindeau calculatoare gata
u asamblate de la producători şi şi-a pus problema dacă între nevoile clientului şi
„prof resursele producătorului nu ar putea exista o cale mai directă decât magazinul,
esia” care în afară de faptul că nu ar adăuga valoare produsului, îngreuna mult
de comunicarea în ambele direcŃii. El şi-a propus să vândă calculatoare într-un
ÎNTR mod revoluŃionar, asamblate după opŃiunile clientului, direct din fabrică, creând
EPRI o comunicare directă client-producător. După propria să descriere, a reuşit să
NZĂ adauge valoare pentru client.
TOR Afacerea începută de Michael Dell în 1984 cu 1000 de dolari are acum o
cifră de vânzări de 36,9 miliarde. Dell este astăzi cel mai mare vânzător online
Abor de computere, vânzând de 50 de milioane de dolari pe zi. Numărul de angajaŃi
dare în întreaga lume depăşeşte 40.000.
a
integ
ratoare (Jacques Fillion, 1997) a activităŃilor, caracteristicilor, competenŃelor şi modalităŃilor de
învăŃare specifice întreprinzătorilor.

Nr. ActivităŃi Caracteristici Tip de cunoştinŃe ActivităŃi de


crt. personale necesare învăŃare
1 Identificarea Fler/intenŃie Pragmatice Analiză
oportunităŃilor de sectorială
afaceri

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
8

2 Conceperea de ImaginaŃie/ ConcepŃie/ gândire Evaluare de


viziuni independenŃă/ sistemică resurse
intreprenoriale pasiune
3 Adoptarea deciziilor RaŃiune/ prudenŃă Viziune Informare/
abordare a
riscului
4 Realizarea de viziuni Capacitate de OperaŃionale Ajustări continue
orientare/ constanŃă/ bazate pe
tenacitate retroacŃiune
5 Punerea în funcŃiune Dexteritate tehnică Polivalente Tehnică
a echipamentelor
6 Aprovizionarea cu Acuitate Negociere Diagnosticare
materii prime,
materiale
7 Fabricarea propriu- DiferenŃiere/ Implicare Marketing/
zisă a produselor originalitate management al
producŃiei
8 Vânzarea produselor Flexibilitate Adaptare Cunoaştere a
şi servicii clienŃilor
9 Atragerea şi Previziune RelaŃii umane/ spirit Management al
implicarea de echipă resurselor
personalului umane/
abordare
participativă
10 Determinarea Comunicare Delegare Managementul
personalului să operaŃional
“facă ce trebuie
făcut”
Sursa: J. Fillion, Le metier d’ entrepreneur, Cahier de recherche nr. 97- 10, noiembrie, 1997

În funcŃie de conŃinutul demersului antreprenorial şi de elementele tipologice specifice,


se pot identifica patru tipuri de întreprinzător:
1. Întreprinzătorul performant caracterizat, prin:
• Timpul maxim alocat dezvoltării şi administrării afacerii;
• Încredere în forŃele personale şi în onestitatea scopului propriu;
• Deschidere pentru acumularea de cunoştiinŃe specifice afacerii proprii;
• Viziune clară asupra afacerii proprii şi a industriei în care activează;
• Nivel ridicat de organizare şi concentrare;

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
9

• Flexibilitate şi lipsă de formalism în relaŃiile cu partenerii şi angajaŃii;


• ReacŃii rapide la schimbările mediului de afaceri;
• Gândire pozitivă şi capacitate sporită de a rezolva problemele inerente dezvoltării
afacerii;
• RezistenŃă la stress şi un management corect al situaŃiilor de criză care-i asigură
succesul şi îi sporeşte încrederea în forŃele proprii.
(John Miner, A psychological typology of successful entrepreneurs, 1997)

Elemente psihologice specifice Intensitate


Nevoie de realizare şi autoafirmare Foarte mare
DorinŃă de feedback la deciziile şi acŃiunile sale, în principal Mare
datorită lipsei de certitudini şi experienŃă în domeniu
Dorintă de a planifica şi stabili obiective în scopul reducerii gradului Medie
de incertitudine al afacerii
IniŃiativă personală Mare
Consacrare pentru organizaŃie Mare
Leadership bazat pe credinŃa că aportul personal este esenŃial Mare
CredinŃă că munca trebuie bazată şi ghidată în primul rând de Foarte mare
scopuri personale şi apoi de scopurile altora

2. Întreprinzătorul „supervânzător” (supercomerciant), caracterizat prin:


• Căutarea permanentă a unor oportunităŃi de vânzare;
• Accent pe perfecŃionarea continuă a tehnicii de vânzare şi a obiectului acesteia;
• Caracter speculativ;
• Delegarea administrării afacerilor curente ale firmei;
• Conştientizarea faptului că vânzarea este un proces strict personal, în care se pune
accent pe relaŃiile umane şi pe munca în echipă.

Elemente psihologice specifice Intensitate


Nivel empatic înnăscut,antrenat prin experienŃe extensive Foarte mare
Proactivitate în găsirea de soluŃii pentru ceilalŃi mapate pe Mare
protofoliul propriu de servicii-produse

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
10

Convingere că procesele sociale sunt foarte importante Foarte mare


Nevoie permanentă de socializare Mare
„Sell-”centrism axat pe credinŃa intimă că „forŃa” de vânzări este Mare
motorul oricărei afaceri

3. Întreprinzătorul - manager, caracterizat prin:


• CalităŃi şi pregătire manageriale apreciabile;
• Înclinare spre contactul direct permanent cu proprii angajati, dimensiunea afacerii
fiind un scop primordial;
• Alocare de timp şi resurse importante pentru promovarea afacerii;
• Conştientizarea valorii componentei umane a afacerii; sprijină personalul să-şi
construiască şi să urmeze o carieră în cadrul companiei;
• Accent pe eliminarea diferenŃelor culturale dintre persoane şi pe construirea unei
culturi organizaŃionale specifice firmei

Elemente psihologice specifice Intensitate


Nevoie de leadership şi de control al puterii Mare
Fermitate în decizii şi acŃiuni Mare
Atitudine pozitivă faŃă de autorităŃi Mare
DorinŃa de a-i concura pe alŃii Foarte mare
DorinŃă de expunere personală Foarte mare

4. Întreprinzătorul-expert, generator de idei, ale cărui trăsături definitorii sunt:


• Nivel foarte ridicat al cunoştiinŃelor specifice domeniului care îl recomandă drept
centru de competenŃă;
• Spiritul inovator şi libertatea de a-şi implementa propriile idei;
• ApetenŃă pentru atragerea de competenŃe complementare lui, pentru a creşte
valoarea ideii şi şansele de reuşită;
• Concentrare extremă pe construirea unui sistem de resurse (oameni, bani, sprijin
logistic şi politic) pentru implementarea de idei valoroase;
• Viziune clară asupra laturii operaŃionale a afacerii

Elemente psihologice specifice Intensitate

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
11

Ataşament („dragoste”) faŃă de idei Foarte mare


Inovativitate – bazată pe credinŃa că dezvoltarea noilor produse Foarte mare
este crucială în relizarea strategiei firmei
Aversiunea faŃă de risc Mare

AbilităŃi cheie

Orice întreprinzător are nevoie de anumite abilităŃi cheie pentru a pune în practică ideile
care vor garanta longevitatea afacerii.
• Dobândirea de noi abilităŃi este un proces obligatoriu în antreprenoriat, indiferent de
nivelul de abilităŃi deŃinute. De altfel, cu cât afacerea se dezvoltă mai mult, cu atât va fi
nevoie de noi cunoştinŃe pentru a o putea menŃine la un standard ridicat. Paradoxal, cu cât
experinŃa creşte într-un anume domeniu, cu atât va trebui aprofundat mai mult acel
domeniu. A învăŃa nu este o chestiune de
suficienŃă, ci una de permanenŃă. AbilităŃi comune care se întâlnesc
în cazul întreprinzătorilor sunt, de
• Delegarea de sarcini este o operaŃiune pe cât de
exemplu:
necesară, pe atât de riscantă. Întreprinzătorul
 valorificarea oportunităŃilor;
trebuie să stabilească foarte clar ceea ce vrea de
 transpunerea unei idei într-un
la persoana căreia i-a delegat sarcini. Modul
produs sau serviciu;
acestei persoane de raportare la sarcini diferă de
 curajul de a se confrunta cu
modul în care întreprinzătorul priveşte exact
problemele şi de a le soluŃiona;
acelaşi lucru. Dar, cu cât sunt delegate mai multe
 acceptarea implicaŃiilor
sarcini, cu atât coordonatorul este degrevat de
propriilor alegeri;
munci de rutină şi are timp pentru noi oportunităŃi
 perceperea activităŃilor
sau strategii. Secretul constă în stabilirea
independente drept o alegere
coordonatelor delegării şi în controlul asupra
profesională valoroasă;
persoanei şi sarcinii delegate.
 gestionarea responsabilă a
• Recrutarea şi externalizarea, departe de a fi unul resurselor şi a banilor;
şi acelaşi lucru, au în vedere acele operaŃiuni care  înŃelegerea modului în care
pot deveni costisitoare pentru a fi menŃinute în organizaŃiile funcŃionează în
propria companie. Astfel, este nevoie de persoane societate.
specializate în anumite domenii (ex. marketing,
consultanŃă contabilă sau juridică) sau este nevoie ca numite operaŃiuni să fie externalizate,
pentru a se reduce costurile (subcontractarea, subantrepriza etc.).

Principalele domenii în care sunt necesare anumite abilităŃi de afaceri sunt:


• managementul financiar;
• dezvoltarea produsului afacerii;
• managementul resurselor umane;
• planificarea afacerii;

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
12

• marketing;
• relaŃia cu furnizorii;
• vânzări.

• Managementul financiar - o bună AbilităŃile antreprenoriale generale:


înŃelegere a planificării fluxului ♦ creativitatea,
financiar, a managerierii creditelor şi ♦ capacitatea de prezentare a unor idei
menŃinerii unei relaŃii bune cu banca inovatoare,
şi contabilul propriu. ♦ curiozitatea,
• Dezvoltarea produsului afacerii - ♦ capacitatea de a lucra în echipă,
abilitatea de a planifica pe termen ♦ încrederea în sine,
lung dezvoltarea produsului afacerii ♦ spiritul de conducere,
prin identificarea persoanelor, ♦ caracterul proactiv al abordării,
materialelor şi activităŃilor sau ♦ disponibilitatea de asumare a riscurilor,
proceselor care conduc la acest lucru. ♦ abilităŃile de soluŃionare a problemelor,
Planificarea presupune cunoaşterea ♦ responsabilitatea etc.
atât a competitorilor, cât şi a clienŃilor.
• Managementul resurselor umane - AbilităŃile antreprenoriale specifice:
abilitatea de a rezolva disputele, de a  cunoştinŃele şi competenŃele necesare
motiva angajaŃii şi de a manageria pentru a înŃelege ce acŃiuni trebuie
recrutarea şi formarea profesională. A întreprinse pentru înfiinŃarea şi
şti să interacŃionezi adecvat cu conducerea unei afaceri noi,
oamenii este garanŃia unei bune  capacitatea de a elabora un bun plan
coordonări a angajaŃilor. de afaceri,
• Planificarea afacerii - abilitatea de a  capacitatea de a identifica oportunităŃi,
evalua punctele tari şi slabe ale  o perspectivă asupra metodelor de
afacerii şi de a planifica în consecinŃă. producŃie, cunoştinŃele în domeniul
financiar etc.
• Marketing. CunoştinŃele bune de
marketing ajută la elaborarea şi
supravegherea activităŃilor de marketing şi vânzare, la analiza pieŃii, la identificarea
punctelor de desfacere.
• RelaŃia cu furnizorii – abilitatea de a identifica cei mai performanŃi furnizori şi de a
construi o relaŃie cât mai flexibilă cu aceştia.
• Vânzări – abilitatea de a identifica potenŃialii consumatori şi nevoilor lor, de a le prezenta
cu succes bunurile sau serviciile oferite pentru a-i transforma în clienŃi. Fără vânzări
afacerea ta nu poate supravieŃui şi nu se poate dezvolta.
Fiecare domeniu menŃionat mai sus poate reprezenta el însuşi o afacere. Un
întreprinzător nu poate excela în fiecare şi în toate acestea, dintr-o imposibilitate atât obiectivă,
cât şi subiectivă. De aceea, apelul la specialişti este indispensabil în oricare fază a dezvoltării
unei afaceri. Enumerarea acestor domenii cheie şi stăpânirea unor cunoştinŃe de bază din

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
13

fiecare are menirea de a oferi întreprinzătorului o imagine de ansamblu, nicidecum de a-l face
specialist şi în finanŃe, şi în management sau marketing, şi în vânzări sau resurse umane.
Spiritul întreprinzător îl caracterizează atât pe antreprenor, cât şi pe acei angajaŃi ai unei
firme care refuză rutina şi comoditatea căilor bătătorite. Ei sunt „intraprenorii” care au iniŃiative şi
sunt creativi, deschişi spre nou şi creatori de nou.

AplicaŃia nr. 2
RealizaŃi profilul unui întreprinzător de succes. Care sunt cele mai importante calităŃi pentru
succesul unui întreprinzător?

2. Antreprenoriatul în educaŃie

InovaŃie şi schimbare în educaŃie

Antreprenoriatul este astăzi o realitate şi în domeniul educaŃional. Şcoala a devenit într-


atât de mult un domeniu al iniŃiativelor şi inovării încât unii autori1 vorbesc de „era
antreprenoriatului educaŃional” care caracterizează, mai mult decât oricând, societatea de azi.
De ce este acum antreprenoriatul „la mare căutare” în educaŃie? În primul rând pentru
că, în prezent, asupra şcolii se exercită presiuni mari, care o obligă la schimbare şi inovare. În
zilele noastre, şcolile se confruntă cu provocări pentru care sistemul educaŃional fundamentat în
urmă cu mai bine de 100 de ani nu a fost proiectat şi pe care nu poate să le gestioneze eficient.
Şcoala care a funcŃionat relativ bine acum 50 de ani, în prezent nu mai este suficientă, nu mai
corespunde cerinŃelor referitoare la educaŃie sau angajare.
Modelul antreprenoriatului provine din economie. Indiferent de urcuşurile şi coborârile ei,
economia a înregistrat performanŃe extraordinare şi a demonstrat capacitate uimitoare de
adaptare, fapt favorizat, cred unii, de activitatea antreprenorială. În economiile cele mai
dinamice şi cu mobilitate mare2, într-o zi obişnuită de muncă, în fiecare oră, se înfiinŃează peste
1000 de afaceri noi; pe parcursul vieŃii, o persoană poate avea chiar şi 5 locuri de muncă, iar un
absolvent de universitate se poate aştepta ca, pană la vârsta de 30 de ani, să aibă deja 4 locuri
de muncă.

1
Frederick M. Hess, fost profesor, specialist în educaŃie, director pentru politici educaŃionale al American
Enterprise Institute, Washington, D. C. şi editorul revistei Educational Entrepreneurship: Realities,
Challenges, Possibilities (Harvard Education Press, 2006)
2
S.U.A., de exemplu

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
14

În plus, domeniul educaŃional a devenit mai atractiv pentru întreprinzători. Schimbările


din domeniul tehnologic au creat noi posibilităŃi de autonomie, descentralizare şi clientelizare.
Noile forme de educaŃie, precum şcolile virtual, cursurile on-line sau învăŃământul la distanŃă, au
stimulat apariŃia „eduprenorilor” sau, cu alte cuvinte, a antreprenorilor dispuşi să investească în
domeniul educaŃional în acelaşi mod în care ar iniŃia afaceri în alte domenii aflate într-o măsură
mai mare sunt sub incidenŃa pieŃiei.

În America Latină, reforma şcolii iniŃiată după dobândirea independenŃei, a vizat formarea
cetăŃenilor capabili să se autoguverneze. AmbiŃiile erau mari dar rezultatele nu au fost pe
măsură. Dimpotrivă, la testările internaŃionale, elevii din America Latină obŃineau
sistematic cele mai mici scoruri, fapt care a condus la o dezamăgire naŃională. Şi aceasta,
în contrast cu realizările înregistrate în Ńări precum Finlanda, Coreea de Sud sau
Singapore, care cu 40 de ani în urmă nu se deosebeau prea mult de cele din America
Latină în ceea ce priveşte sistemul educaŃional. Ca urmare a eforturile depuse în ultimii
30-40 de ani pentru îmbunătăŃirea sistemului educaŃional, elevii Ńărilor mai sus menŃionate
au printre cele mai înalte niveluri de cunoştinŃe, deprinderi şi realizări educaŃionale. În
ceea ce priveşte, nivelul educaŃiei terŃiare, universităŃile din America Latină se plasează,
de asemenea, pe ultimele locuri. Nici una dintre universităŃi nu apare în primele 200
instituŃii de învăŃământ superior menŃionate în topul universităŃilor din lume Shanghai Jiao
Tong 2010. Cea mai bună universitate din America Latină, Universitatea Autonomă din
Mexic, este plasată pe locul 222, următoarea fiind Universitatea din Sao Paulo, clasată pe
locul 253. În sistemele educaŃionale din regiune, se constată decalaje în ceea ce priveşte
calitatea educaŃiei oferite diferitelor grupuri socio-economice şi cea oferită populaŃiei din
zonele rurale sau urbane, precum şi calitatea relativ scăzută a educaŃiei, îndeosebi lipsa
deprinderilor de a aplica informaŃiile dobândite pentru a rezolva probleme noi. In plus,
şcolile asigură o slabă pregătire elevilor pentru rezolvarea de probleme, pentru muncă şi
antreprenoriat, lidership, independenŃă/autonomie în gândire şi învăŃare pe parcursul
întregii vieŃi. Având în vedere lunga tradiŃie de reformare a sistemelor educaŃionale din
America Latină, este puŃin credibil că performanŃele dorite vor putea fi obŃinute procedând
în continuare, în acelaşi mod. Este nevoie de inovatie pentru a îmbunătăŃi nivelul de
eficienŃă al profesorilor şi al liderilor şcolari, pentru a face curriculum-ul mai relevant în
raport cu cerinŃele actuale privind cetăŃenia şi încadrarea în muncă.
Sursa: Reimers, M. Fernando, Educational Entrepreneurs’ Dilema, la www.americasquarterly.org

Deşi „educatorii” neconvenŃionali care au creat modele noi de realizare a instrucŃiei sau
de recrutare a profesorilor au pondere minoră în sistemul de educaŃie, totuşi ei sunt autorii
multora din cele mai interesante dezvoltări care s-au realizat în educaŃie în secolul nostru.
Antreprenoriatul înseamnă succes, dar şi asumare de riscuri şi, în termeni metaforici, „dureri de
cap”. Implica imaginaŃie, cretivitate, talent şi inovare, dar şi anticipări limitate ale nevoilor sau

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
15

soluŃii probabile. Secretul succesului pe care îl au întreprinzătorii este asumarea riscului, lucru
pe care nu îl fac cei implicaŃi în structuri birocratice.
Printre alte riscuri ale întreprinzătorilor se menŃionează şi faptul că 60% din produsele
noi sunt abandonate înainte de a ajunge pe piaŃă şi 50% dintre cele care nu ajung pe piaŃă nu
aduc succesul scontat. Antreprenoriatul este o „soluŃie de dezordine”, un progres nelinear;
soluŃiile funcŃionale se modifică în decursul timpului. Ideile noi sunt, prin definiŃie, neverificate,
iar soluŃiile noi apar prin încercări şi erori. Antreprenoriatul implică şi ideea de impredictibil. În
plus, este asociat şi cu limitele noastre în ceea ce priveşte anticiparea viitorului.
PresupoziŃia că antreprenoriatul va îmbunătăŃi educaŃia este pusă la îndoială de mulŃi
educatori profesionişti. Ei cred că se exagerează, că beneficiile estimate ale formelor noi de
educaŃie sunt supraevaluate. Ei sunt adepŃii reformelor administrative şi cred că şcoala de azi
poate fi îmbunătăŃită prin training şi alocare de resurse suplimentare; preferă reforme
administrative; ezită în faŃa „alternativelor riscante” şi preferă soluŃii care minimalizează riscul:
clase de dimensiuni mici, „exemple de bune practici”, mai multă disciplină şi alte soluŃii
asemănătoare, care par a avea un risc redus.
Marile realizări obŃinute în decursul timpului şi economia oferă numeroase exemple,
demonstrează faptul că expertiza, resursele şi cercetarea nu garantează rezolvarea
problemelor care pot apărea la un moment dat. Dimpotrivă, pot deveni inamici ai excelenŃei
atunci când se încremenesc într-o înŃelepciune convenŃională şi inerŃie birocratică. După cum
spunea Robert Laughlin, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în anul 1998, „căutarea
lucrurilor noi pare a fi o cauză pierdută, până când cineva face o descoperire. Dacă
descoperirea făcută ar fi fost un lucru evident, nu mai era nevoie să fie căutată”. Noul este
descoperit prin încercări şi erori mai degrabă decât
mergând pe căi prestabilite.
Antreprenoriatul înseamnă şi asumare de La 1810, în Anglia, Joseph
riscuri şi chiar şi posibilitatea de a greşi. Cu toate Lancaster a inovat educaŃia,
acestea, promotorii ideii de antreprenoriat în educaŃie introducând sistemul „monitorilor”-
cred că schimbarea sistemului educaŃional este tutori. Aceştia erau elevii cei mai
necesară şi că pericolele la care se expune şcoala bine pregătiŃi puşi să îi înveŃe pe
colegii lor (grupaŃi în funcŃie de
sunt mai mari dacă status quo-ul ei actual se menŃine
vârstă). Respectiva inovaŃie de la
decât dacă se schimbă. începutul secolului al XIX-lea s-a
ApariŃia antreprenoriatului în educaŃie poate fi dovedit eficientă pentru educarea
atribuită existenŃei unor oportunităŃi de piaŃă în unui număr mare de elevi, cu un
sectorul educaŃional. TradiŃia austriacă în teoria cost relativ mic şi a stimulat
3
economică (Hayek , 1949) vede în dezechilibrul pieŃei dezvoltarea sistemului public de
oportunităŃi de piaŃă. În acest sens, rolul educaŃie.

3
Friedrich Heyek, laureat al Premiului Nobel pentru economie, 1974

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
16

antreprenoriatului în educaŃie este să ofere produse sau servicii educaŃionale cu scopul de a


valorifica oportunităŃi, care nu sunt în mod necesar orientate către profit. Dar, singure,
oportunităŃile nu conduc la antreprenoriat; e nevoie ca întreprinzătorii:
• să intre în domeniu;
• să obŃină resurse;
• să recruteze talente;
• să concureze corect;
• să obŃină beneficii de pe urma succesului lor.
O alternativă la explicaŃia de mai sus, se găseşte la Schumpeter4 (1934) care subliniază
că rolul cheie al întreprinzătorului este să inoveze, să fie deschis în permanenŃă spre nou.
Întreprinzătorii sunt motivaŃi de visul de a-şi crea micul lor imperiu, de a cuceri, de bucuria
inovării.
Antreprenoriatul este asociat cu indivizi talentaŃi şi foarte motivaŃi. În domeniul educaŃiei,
pot fi consideraŃi întreprinzători, acei indivizi, acele iniŃiative şi instituŃii care aduc noul şi
schimbarea. Liderii educaŃionali iniŃiază inovaŃii şi schimbări şi reacŃionează la schimbări şi la
oprtunităŃile externe. Antreprenoriatul educaŃional este foarte relevant în raport cu lidershipul,
inovarea şi schimbarea – teme de bază în dinamica educaŃiei.
Peter Drucker5 înŃelege prin antreprenoriat o tehnologie nouă care transformă
societatea. În „societatea antreprenorială”, antreprenoriat = inovare, iar antreprenoriatul în
educaŃie are un rol esenŃial. Şcolile sunt domeniul unor aşteptări mari, dar care, de obicei,
constată Drucker, dezamăgesc prin rezultate şi incapacitatea de a corespunde aşteptărilor.
Despre educaŃie se crede că este soluŃia la problemele sociale majore inclusiv la cele legate de
productivitatea la locul de muncă, competitivitate, echitate socială, comportament civic,
tehnologie, cunoştere şi eficienŃa mecanismelor democratice. De aceea, şcolile sunt constant
sub presiune; lor li se cere să se schimbe.
Abordarea tradiŃională dominantă referitoare la schimbările educaŃionale este cea a
reformei în şcolile publice. Istoric, şcolile au fost criticate pentru deficienŃe. Criticile au variat –
de la insuficienŃa şi inegalitatea rezultatelor obŃinute, la practicile inechitabile, diferitele scheme
de finanŃare sau calitatea forŃei de muncă produse de şcoli. Multe reforme au avut un caracter
naŃional, ca răspuns la evenimente majore. De exemplu, când, în 1957, Rusia a trimis primul
om în spaŃiu, în S.U.A. a apărut dorinŃa de a îmbunătăŃi pregătirea oferită de şcoli în domeniul
ştiinŃelor, al matematicii şi limbilor străine.
În 1983, raportul american „NaŃiunea în Pericol” a acuzat şcoala că subminează
competivitatea S.U.A. în economia mondială. Prin urmare, şcolile s-au confruntat cu urgenŃa de
a-şi îmbunătăŃi performanŃele. În aceste cazuri, autorităŃile au impus o serie de reforme şi

4
Shumpeter, J.A (1934). The Theory of Economic Development. Cambridge, Mass: Harvard University
Press.
5
Peter Drucker, InovaŃia şi sistemul antreprenorial, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1993

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
17

schimbări. Chemările la schimbare au însemnat, totodată, şi reciclarea unor reforme: în


domeniul curriculumului, manualelor, formării continue a profesorilor, certificării profesorilor,
lidership-ului, managementului educaŃional, tehnologiilor educaŃionale sau finanŃării sistemului
de învăŃământ.

Întreprinzătorul în domeniul educaŃional

În pofida multitudinii de puncte de vedere asupra antreprenoriatului, există un acord


unanim în a-l defini drept comportament care implică:
• iniŃiativa;
• organizarea şi reorganizarea de mecanisme sociale şi economice pentru a transforma
resursele şi situaŃiile în realizări practice;
• asumare de risc sau eşec.
Antreprenoriatul în educaŃie este asociat cu anumite roluri şi comportamente individuale.
Întreprinzătorul din domeniul educaŃional este definit drept „persoana care a investit timp,
energie şi capital pentru a crea, dezvolta şi promova un program, un bun (produs), serviciu sau
tehnologie menite să potenŃeze învăŃarea”.6 Aceştia pot fi dezvoltatori sau editori de produse şi
material educaŃionale, furnizori de servicii de tutoriat, consultanŃă educaŃională, software
educaŃional, organizatori de şcoli independente, de magazine care oferă produse educaŃionale
etc. Cei care au lucrat în sistemul formal de educaŃie, au decis să iasă din sistem pentru a-şi
realiza ideile şi împlini dorinŃele. Există însă şi indivizi întreprinzători în interiorul sistemului de
educaŃie. Aceştia sunt eduprenorii, care caută să provoace o schimbare în sistemul public de
educaŃie acŃionând din interiorul acestuia.
Întreprinzătorii din domeniul educaŃional pot fi definiŃi drept gânditori vizionari care
crează organizaŃii noi (orientate spre profit sau non-profit) fără a urma o cale prestabilită şi care
dau o nouă semnificaŃie lucrurilor posibile. Aceste organizaŃii sunt o alternativă la şcolile
publice existente. La fel ca şi întreprinzătorii care le-au iniŃiat, organizaŃiile respective pot
stimula schimbarea şi dezvoltarea într-un mod mai rapid şi mai dramatic decât o pot face alŃii.
Unica resursa de care întreprinzătorii au nevoie şi care le este un adevărat suport pentru a avea
succes în această întreprindere este viziunea nouă asupra a ceea ce trebuie să fie sistemul
educaŃional pentru a fi mai bun. Aceasta este valoarea lor deosebită, întâlnită la toŃi
întreprinzătorii din domeniul educaŃional.
Întreprinzătorii din domeniul educaŃional pot fi definiŃi drept inovatorii, mai rar întâlniŃi,
care, prin caracteristicile şi activităŃile lor, pot determina producerea unor transformări în

6
Lavaroni, Charles W., Leisey, M.S. and Donald, Ed.D., The Edupreneur, Bringing the Excitement of
Entrepreneurism to the Public Schools

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
18

sistemul public de învăŃământ. Trăsătura


definitorie este viziunea despre modul în Diplomă profesională în coafură
care diferite lucruri pot fi făcute mai bine. (FranŃa)
Ei gândesc dincolo de constrângerile
În FranŃa, programele oferite de sistemul
impuse de regulile şi resursele existente; public de învăŃământ includ componente privind
sunt persoane pasionate, acŃionează spiritul antreprenorial şi înfiinŃarea de
sub imperiul unei urgenŃe care îi întreprinderi, în special în acele domenii
determină să îşi asume riscurile specifice în care posesorii unei diplome pot
necesare pentru înfăptuirea viziunii lor deveni directorii sau managerii unei
şi, prin ceea ce fac, îi inspiră şi pe alŃii să întreprinderi.
Diploma profesională în domeniul coafurii
le urmeze calea. Sunt gânditori vizionari,
are ca scop dezvoltarea setului de competenŃe
capabili de a ieşi din tiparele existente şi necesare pentru crearea, cumpărarea sau
de a căuta modalităŃi diferite de acŃiune. exploatarea unui salon de coafură. Acestea
Spre deosebire de managerii şcolari includ modul în care este condusă
obişnuiŃi care, în marea lor majoritate, întreprinderea, administrarea şi contabilitatea,
acŃionează în limitele resurselor precum şi gestionarea personalului. Programul
disponibile în mod curent, întreprinzătorii de predare vizează dezvoltarea abilităŃilor
analitice, operaŃionale şi comportamentale.
din educaŃie sunt capabili să sesizeze
AbilităŃile care urmează să fie dobândite se
noi oportunităŃi şi resurse. referă la:
„Întreprinzătorii fac mai mult decât cred  analiza mediului economic şi a pieŃei
ceilalŃi că este posibil, cu mai puŃin decât saloanelor de coafură;
cred ceilalŃi că este posibil.”7 În timp ce  alegerea unei forme comerciale şi a
ceilalŃi se întreabă dacă un lucru poate fi unei forme juridice;
făcut, întreprinzătorii se întreabă cum  achiziŃionarea şi finanŃarea unei
societăŃi;
poate fi făcut respectivul lucru. De aici şi  elaborarea unui plan de afaceri;
puterea de a da un sens nou lucrurilor  luarea deciziilor privind politicile de
posibile. investiŃie;
Întreprinzătorii adevăraŃi sunt atât  selectarea furnizorilor;
gânditori independenŃi, cât şi creatori de  cunoaşterea comunicării în afaceri;
instituŃii. Întreprinzătorilor nu le sunt  analizarea costurilor şi a preŃurilor;
 contabilitate;
suficiente ideile inovatoare. Ei trebuie să
 gestionarea muncii;
acŃioneze. Ei acŃionează din nevoia de a  recrutarea personalului şi
realiza ceva, care îi determină să iniŃieze  motivarea personalului.
lucruri, să creeze o organizaŃie nouă Sursa: Antreprenoriatul în învăŃământul şi formarea
care le va transforma viziunea în profesională, Raport final al grupului de experŃi,
realitate. Au şi convingerea că pot Comisia Europeana, 2009

7
John Doerr, capitalist de succes din Silicon Valley

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
19

schimba lucrurile. Psihologul Martin Seligman susŃinea că anumiŃi oameni „au învăŃat să fie
opŃimişti”; ei cred că succesul este rezultatul propriilor eforturi. Aceasta merge, deseori, mână în
mână cu „capacitatea de a controla lucrurile”, respectiv cu convingerea că omul îşi poate
controla soarta şi nu că este controlat de împrejurări. Împreună, toate aceste caracteristici dau
posibilitatea întreprinzătorilor să înfrunte eşecurile şi greutăŃile construirii unei organizaŃii noi şi
să se concentreze pe succes şi depăşirea obstacolelor care le stau în cale.
Întreprinzătorii în domeniul educaŃional, respectiv eduprenorii pot fi:
 oameni de afaceri care identifică o oportunitate de piaŃă în educaŃia publică;
 lideri din sectorul educaŃional care vor să schimbe sistemul;
 lideri din sectorul non-profit care au iniŃiative şi crează organizaŃii în afara sistemului
educaŃional de bază (alternative la sistemul educaŃional existent)

Ei au patru căi la dispoziŃie:


1) Pot veni cu inovaŃii în calitate de lideri din sistemul public de educaŃie.
2) Pot veni cu inovaŃii creând şcoli private, care sunt parte din sistemul formal de educaŃie.
3) Pot crea instituŃii private parte dintr-un sistem non-formal de educaŃie.
4) Pot stabili partenerite public-privat în educaŃie.
Întreprinzătorii în educaŃie sunt orientaŃi spre rezultate. Ei provin din afara sistemului
public de educaŃie, dar sunt dedicaŃi acestuia. Ce pot face ei? De exemplu:
o Să obŃină recunoaşterea unui nou tip de instituŃie de învăŃământ sau a unei noi
forme de instruire;
o Să convingă directorul şcolii să introducă un nou program educaŃional în şcoală;
o Să ofere un nou produs educaŃional pentru a menŃine o şcoală sau o reŃea de şcoli
printre clienŃii furnizorului; în general, lucruri critice care îi aduc în situaŃia de a
concura cu furnizorii existenŃi în privinŃa fondurilor şi desfacerilor;
o Să înfiinŃeze şoli noi;
o Să întărească capacitatea şcolilor publice (programe de sprijin alternative pentru
profesori si directori, produse şi servicii care îi ajută pe profesori şi directori în
activităŃile de instruire, administrare şi management).
Întreprinzătorii în educaŃie pot fi, deci, surse alternative de formare pentru profesori, lideri,
şcoli şi instrumente; de asemenea, pot fi agenŃi de schimbare.
Există limite pentru antreprenoriat în educaŃie ca urmare a reglementărilor existente.
Eduprenorii pot înfiinŃa şcoli unde să aplice programe inovatoare pentru grupuri sub-servite de
sistem sau veni cu calitate superioară în educaŃie. Ei vin în întâmpinarea unei cereri
nesatisfacute sau satisfăcută necorespunzător de sistemul public de educaŃie. ModalităŃile în
care eduprenorii inovează sunt diferite. În multe cazuri, ei servesc un segment îngust de

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
20

populaŃie, venind cu o oferta educaŃională pentru aşteptările respectivului grup, mai adecvate
nevoilor personale.
PărinŃii sunt dispuşi să plătească pentru educaŃia oferită de aceste instituŃii private, fapt
care sugerează că sistemul oficial de educaŃie exclude grupuri mult mai mari decât cele
recunoscute sau că instituŃiile private oferă educaŃie de calitate comparativ cu şcolile publice –
poate cu mai mult personal instruit, poate cu condiŃii mai bune, poate cu stimulente economice
mai bune – mai mult sport, instruire personalizată, tehnologie avansată, limbi străine, educaŃie
civică/ maniere/ comportament/ caracter.
În sectorul non-formal, eduprenorii sunt mai activi, deoarece respectivul sector este mai
putin reglementat. Este mai simplu să înfiinŃezi o academie care oferă educaŃie, dar nu şi o
certificare formală, decât să înfiinŃezi o şcoală sau univeristate acreditată. Şi este nevoie de
alternative, mai ales în condiŃiile actuale ale societăŃii bazate pe cunoaştere care generează
nevoi de instruire mari, mai mari decât poate satisface sistemul formal de educaŃie. „ClienŃii”
acestui sistem non-formal pot fi absolvenŃi cu diplome care au nevoie nu de diplome noi, ci de
informaŃii, competenŃe etc. Acesta este un teritoriu vast de inovare: servicii precum training
profesional, limbi străine, programe after school, tabere de vară, educaŃie morală şi pentru
lidership, training pentru companii. Şi pentru acŃiunile lor există limite, altele decât cele din
sectorul public, dar totuşi limite. Reglementările vizează certificarea. Şcolile private trebuie
acreditate, iar barierele la intrarea în domeniul educaŃional sunt mari. EducaŃia formală este un
bun public; de aceea, toate şcolile private au nevoie de un anumit gen de coordonare de la nivel
public, inclusiv reglementări, aprobări de funcŃionare, management sau finanŃare. Procesul
poate conduce şi la corupŃie, după cum poate limita inovarea. Programele de formare de
profesori trebuie toate certificate de ministerele educaŃiei sau de cele mai reprezentative
universităŃi; aceste fapte pot induce presupoziŃia intenŃiei de a replica sistemul tradiŃional de
educaŃie a profesorilor.
Întreprinzătorii instituŃiilor private capitalizează un maximum de libertate pe care o
folosesc pentru a proiecte programe inovatoare. Ei pot colabora cu liderii din sectorul public
pentru a crea inovaŃia necesară pentru a pregăti elevii pentru cetăŃenie şi muncă în secolul 21.
Provocarea actuală este stabilirea unor sisteme de inovaŃie în educaŃie care să combată
subperformanŃa şi să asigure o îmbunătăŃire continuă. Nevoia de inovaŃie este reală în multe
domenii educaŃionale, începând cu curriculumul şi instrucŃia din arii precum limba maternă,
ştiinŃele, tehnologiile şi ingineria, educaŃia antreprenorială, educaŃia civică şi pentru lidership,
sau educaŃie globală. De gândire inovatoare este nevoie şi în domeniul pregătirii profesorilor şi
managerilor şcolari, al învăŃământului vocaŃional şi accesului la universitate.

AplicaŃia nr. 3

Ce inovaŃii cunoaşteŃi în sistemul de învăŃământ românesc, produse în ultimii 5 ani?

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
21

IniŃiativă şi întreprindere şcolară.

În educaŃie, există diferite forme de antreprenoriat, atât orientate spre profit, cât şi non-
profit.
Forme de antreprenoriat orientate spre profit
 înfiinŃarea de afaceri în domeniul educaŃional:
 furnizori de servicii educaŃionale la diferite niveluri de şcolarizare, de la supravegherea
copiilor la educaŃie profesională şi continuă;
 firme de transport şcolar, furnizare de materiale educaŃionale, construcŃii de şcoli şi
anexe şcolare, cantină/catering în şcoală, alte servicii educaŃionale suplimentare.
Datorită faptului că este un domeniu mai
puŃin reglementat, dar mult mai orientat
către piaŃă, el reprezintă unul dintre cele La Colegiul de Arte, ŞtiinŃă şi
mai promiŃătoare segmentelor-profit în Tehnologie din Malta, există mini-
educaŃie. întreprinderi conduse de elevi de la
secŃiile coafură şi înfrumuseŃare. Cu
 În învăŃămîntul superior, activităŃi şi insitutuŃii ajutorul profesorilor lor, elevii oferă
diverse: servicii comunităŃii de trei ori pe
 Centre de cercetare săptămână. Cu ajutorul şi sub
supravegherea îndrumătorilor lor,
 Parcuri ştiinŃifice şi tehnologice aceştia fac programări, servesc
 Firme spin-off clienŃii, lucrează cu numerar şi se
 Brevete/patente educaŃionale (e-predarea ) ocupă de solicitările clienŃilor.
Aceasta s-a dovedit a fi o iniŃiativă
 Drepturi de proiectare de succes şi o activitate prosperă.
 Drepturi de proprietate intelectuală Sursa: Comisia Europeana,2009
 LicenŃe
 ConsultanŃă
 Scheme de companii educaŃionale
 Transfer de ştiinŃă şi tehnologie

IniŃiative educaŃionale non-profit, precum :


 şcoli înfiinŃate la iniŃiativa părinŃilor
 proiecte menite să vină în întâmpinarea nevoilor indivizilor dezavantajati (în Bangladesh)
 iniŃiative socio-educaŃionale care:
 promovează experienŃa cultura locală, dezvoltarea acesteia prin introducerea de noi
elemente şi roluri
 mobilizează resursele

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
22

 identifică nevoile comunităŃii


 mobilizează eforturile de construire de instituŃii

TendinŃa de antreprenoriat nu este specifică doar şcolilor private, ci şi celor publice. De


fapt, are mai mare căutare în şcolile publice deoarece liderii acestora trebuie să gestioneze
reforme în domeniu, plus cereri ale diverşilor clienŃi. Au activităŃi diverse – noi tehnologii de
învăŃare, crearea unei noi culturi şi structuri şcolare, atragerea de resurse, marketing
educaŃional, promovarea imaginii şi relaŃionare/networking, aceste activităŃi sunt legate de
îmbunătăŃirea condiŃiilor de învăŃare în respectivele şcoli şi chiar transformarea întregului sistem
din jurul lor.

AplicaŃia nr. 4

Dezbatere: Întreprinderea şcolară trebuie să fie orientată către profit sau să fie non-profit?

Planul de afaceri

Un plan de afaceri este un document care descrie modul de funcŃionare a unei afaceri,
cu accent pe punctele cheie ale acesteia, privite în deplină corespondenŃă cu riscurile ce pot
interveni şi oportunităŃile ce pot apărea. Planul de afaceri nu se referă doar la pornirea unei
afaceri, ci este vital şi pentru continuarea şi dezvoltarea afacerii deja existente. Orice afacere
are nevoie de planuri pentru optimizarea creşterii şi dezvoltarea priorităŃilor. Planul de afaceri se
referă la rezultate; trebuie privit, întâi de toate, ca pe un proces şi, apoi, ca pe un document.
Din păcate, nu toŃi întreprinzătorii cred în necesitatea unui plan de afaceri şi îl privesc ca
pe un proces teoretic, cu puŃine implicaŃii practice. Oricine conduce o afacere are nevoie de un
plan de afaceri, acesta fiind harta şi compasul oricărui business, arătând obiectivele, priorităŃile
şi resursele financiare necesare.
Întreprinzătorul are nevoie de un plan de afaceri pentru că:
• are nevoie de un împrumut. Majoritatea băncilor fie îl cer obligatoriu, fie îl aşteaptă
implicit. Băncile aşteaptă un sumar al afacerii, precum şi punctele cheie ale acesteia;
• are nevoie de un partener de investiŃii. Planul nu îi garantează investitorul, însă lipsa
planului duce inevitabil la lipsa investitorului. Planul de afaceri defineşte un acord
între parteneri referitor la benefi ciile potenŃiale ale unui business;
• are nevoie să comunice cu echipa de management. Un grup de oameni nu se pot
angaja într-un plan pe care nu-l cunosc. Planul de afaceri generează un început şi
un sfârşit pentru fiecare sarcină şi persoană din echipa de implementare. Rutina de

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
23

zi cu zi generată de o afacere deturnează atenŃia şi de la problemele fundamentale,


şi de la detaliile afacerii. Există riscul ratării unor oportunităŃi din cauza unei
comunicări deficitare între persoanele implicate. Un plan bun Ńine laolaltă persoanele
responsabile şi face ca acestea să vorbească aceeaşi limbă şi să lucreze în acelaşi
ritm.
Succesul în afaceri depinde fundamental de planificarea paşilor, setarea priorităŃilor,
alocarea resurselor şi controlul lichidităŃilor. Începerea unei noi afaceri este pe cât de
captivantă, pe atât de provocatoare. Expresii ca „nu am timp pentru planul de afaceri” sau „sunt
prea ocupat pentru a scrie planuri” trebuiesc evitate. Conceperea unui plan de afaceri, deşi pare
o activitate pur teoretică, este primul şi cel mai important pas în antreprenoriat. A face acum un
plan de afaceri poate economisi timp şi stres pe mai târziu. Scrierea unui plan de afaceri este
vitală pentru ordonarea cât mai multor elemente de care depinde succesul afacerii, în primul
rând pentru întreprinzător şi apoi pentru bănci sau investitori. Întreprinzătorul care sare peste
planul de afaceri, o face pe propriul său risc.
Potrivit experŃilor, chiar dacă forma poate fi diferită de la un plan la altul, un plan de
afaceri obişnuit include un set de elemente cheie:
• Descrierea şi istoricul companiei
• Descrierea produselor, serviciilor şi pieŃelor relevante
• Previziuni asupra pieŃei şi vânzărilor
• Echipa de conducere
• Analiza financiară a companiei
Planul de afaceri depinde de situaŃia specifică a fiecărei companii: descrierea echipei de
conducere este importantă pentru investitori, în timp ce analiza financiară este importantă
pentru bănci. Ce este cel mai important într-un plan de afaceri depinde de la caz la caz, însă în
general cele mai importante aspecte au în vedere analiza fluxului de lichidităŃi şi strategia
specifică de implementare.
• Fluxul de lichidităŃi este vital pentru orice companie. Lichiditatea este adesea
confundată cu profitul, deşi acestea nu se suprapun. ExistenŃa profitului nu
garantează lichiditatea în bancă. Multe companii profitabile au probleme din cauza
unei lichidităŃi scăzute.
• Detaliile de implementare sunt cheia succesului unui plan şi implicit al unei afaceri.
Aceste detalii răspund la întrebarea „cum vei face”?
• Oricât de strălucită este strategia şi oricât de frumos formatate sunt documentele,
ele rămân simplă teorie până nu sunt trasate responsabilităŃi şi nu sunt alocate
bugete şi termene de realizare.

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
24

O posibilă structură a unui plan de afaceri

• Rezumatul planului – se recomandă a fi scris ultimul. ConŃine 1–2 pagini de


elemente cheie.
• Descrierea companiei – forma juridică, istoricul, portofoliul celor mai importante
realizări.
• Descrierea produselor şi serviciilor – arată ce vinde firma şi care sunt beneficiile
clienŃilor.
• Analiza pieŃei – arată cunoaşterea nevoilor pe care le au clienŃii, unde se găsesc
aceştia şi cum se ajunge la ei.
• Strategia şi implementarea – arată responsabilităŃile managementului, cu bugete şi
termene de realizare.
• Echipa de conducere – arată performanŃele profesionale ale persoanelor cheie,
precum şi strategia de personal.
• Planul financiar – include conturile de profit şi pierdere, bugetul de venituri şi
cheltuieli, lichiditatea, bilanŃul contabil etc.

Sumarul planului

Este foarte important să existe un sumar al întregului plan, care să definească:


– piaŃa, produsul sau serviciul,
– avantajul în raport cu concurenŃa,
– investiŃia necesară,
– rezultatele previzionate pe o anume perioadă de timp.

Sumarul permite atât celor care pun planul în aplicare cât şi potenŃialilor investitori
externi să înŃeleagă întregul plan în câteva paragrafe. La fel de important, îi permite
destinatarului să vadă dacă proiectul merită atenŃie fără să citească planul cu totul. Deşi este
foarte succint în exprimare, sumarul planului este pe cât de simplu de citit, pe atât de complicat
de realizat. Se recomandă să fie scris pe un ton pozitiv şi categoric, fără „dacă” sau „s-ar
putea”, ci, pur şi simplu, „vom face”. Cititorul trebuie să-şi formeze o idee clară asupra
proiectului doar din simpla lectură a acestui sumar.

Proiectele eduprenoriale

Similar, planurilor de afaceri întocmite de întreprinzători, eduprenorii întocmesc,


implementează şi evaluaează proiecte eduprenoriale, care descriu cicluri eduprenoriale în
şcoli. Ele sunt considerate „planuri de afaceri” care răspunzând unor întrebări cheie precum
ce, de ce, cine, cum şi când, conferă credibilitate în faŃa consiliilor de administraŃie ale şcolilor
şi altor categorii de autorităŃi şcolare responsabile, profesorilor şi comunităŃii.

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
25

Proiectele eduprenoriale transpun ideile novatoare în scopuri şi obiective, descriu


activităŃi, prezintă bugete, nevoi de formare şi alte necesităŃi ale personalului şcolii,
constrângerile legale, implicarea părinŃilor, interesele elevilor, impactul estimat.

AplicaŃia nr. 5

• ConcepeŃi o schiŃă de plan de afacere pentru o posibilă întreprindere şcolară, cu


precizarea domeniului şi formei de antreprenoriat educaŃional.

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
26

• Pornind de la planul de afaceri schiŃat, purtaŃi o conversaŃie cu agentul comunitar X


pentru a-l convinge de sustenabilitatea întreprinderii proiectate. Identitatea agentului X
va fi stabilită în funcŃie de domeniul antreprenorial.
De exemplu:
 înfiinŃarea unui after school îi este propusă primarului,
 achiziŃionarea de către o şcoală a unor mijloace moderne de învăŃământ îi este
propusă directorului
 implementarea unui proiect de ecologizare de către elevi este susŃinut de un
ONG de mediu în faŃa comitetului de părinŃi al şcolii).

3. Antreprenoriatul educaŃional şi descentralizarea învăŃământului preuniversitar

În prezent, pentru sistemul de învăŃământ preuniversitar românesc, descentralizarea este


provocarea cea mai mare şi, totodată, schimbarea cea mai aşteptată. Pilotarea descentralizării
în perioada anterioară la nivelul mai multor judeŃe, precum şi modelele de bune practici din Ńări
care au experienŃă în domeniu au condus către anumite concluzii privind schimbările de la
nivelul şcolilor. Este de aşteptat ca managementul organizaŃiei şcolare să îşi sporească
atribuŃiile şi posibilităŃile de acŃiune. Şcoala va putea deveni locul în care eduprenorii să îşi
realizeze ideile novatoare, iniŃiind activităŃi adecvate atât nevoilor elevilor şi profesorilor ei, cât şi
comunităŃii. Dacă acum vorbim despre manageri şcolari, descentralizarea va deschide, sperăm
noi, era eduprenorilor. În cele ce urmează, vom prezenta câteva experienŃe eduprenoriale din
Uniunea Europeană, promovate de Comisia Europeană prin programul Antreprenoriatul în
învăŃământul şi formarea profesională (2009):

• În FranŃa, s-a introdus o nouă abordare a formării profesorilor în 2007. Fiecărui profesor
i se cere în prezent să cunoască mediul întreprinderilor şi trebuie să dovedească aceste
cunoştinŃe înainte de a fi selectat. În timpul pregătirii pentru concursul de angajare,
fiecare viitor profesor trebuie să efectueze un stagiu de cel puŃin trei săptămâni într-o
întreprindere. În această etapă de pregătire, fiecare viitor profesor al unei discipline
tehnice sau profesionale trebuie să câştige o experienŃă de trei luni în specializarea pe
care acesta o va preda. După numire, fiecare profesor de la un „lycée professionnel”,
indiferent de disciplină, va participa la un alt stagiu de trei săptămâni în cadrul unei
întreprinderi, în timpul primului an de specializare. Acest stagiu se axează pe legăturile
dintre şcoală şi întreprindere şi se finalizează cu proiectarea unor instrumente
pedagogice.

• Centrul de cunoştinŃe „Competento” (Belgia). Această iniŃiativă amplă, dezvoltată în


Flandra, include două linii principale de acŃiune:

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
27

 Un Centru virtual de cunoştinŃe ( www.competento.be) cu o mare bază de date


privind materialele (documente privind rapoarte de politici şi cercetare, modele,
metode şi materiale pentru cursuri, precum şi instrumente de analiză pentru
competenŃe antreprenoriale), iniŃiativele, informaŃiile, evenimentele şi concursurile.
Centrul virtual de cunoştinŃe este o platformă unică pentru răspândirea tuturor
tipurilor de materiale privind educaŃia antreprenorială în rândul profesorilor. Acesta
creează o platformă de schimb între supraveghetorii pedagogici, profesori şi
educatori, formatori în domeniul cursurilor specifice şi reprezentanŃi ai
întreprinderilor, care sunt într-adevăr intermediari ideali.
 Săptămâna „Clasei antreprenoriale” are ca scop evidenŃierea, pe parcursul unei
săptămâni, a acŃiunilor legate de antreprenoriat din cadrul şcolilor şi centrelor de
formare. Există şi o broşură care să inspire participanŃii. Tema pentru anul 2009 a
fost „Creativitatea şi inovarea”. Toate ideile şi iniŃiativele creative şi inovatoare
beneficiază de şanse egale pentru a fi cunoscute de către publicul Ńintă. Sunt
contactaŃi toŃi partenerii din domeniul învăŃământului şi al formării, astfel încât să
existe un sprijin amplu pentru transferul de noi informaŃii şi pentru schimbul de
cunoştinŃe şi experienŃe privind competenŃele antreprenoriale şi antreprenoriatul.

Înainte de crearea site-ului internet Competento, gama largă de metode şi iniŃiative


era fragmentată şi dificil de utilizat. Baza de date Competento oferă o prezentare
generală a opŃiunilor pentru promovarea spiritului şi a competenŃelor antreprenoriale în
Flandra, precum şi a multor iniŃiative internaŃionale. Bunele practici sunt diseminate prin
intermediului site-ului internet Competento. Orice persoană care caută exemple le poate
găsi pe toate în acelaşi loc. Profesorii, formatorii şi alte persoane din sistemul de
învăŃământ se pot abona la buletinul informativ electronic pentru a fi informaŃi privind
noile activităŃi.

• Proiectul FSE „Dezvoltarea studiilor antreprenoriale” (Estonia). Acest proiect a fost


desfăşurat – cu sprijin financiar din Fondul social european (FSE) – de către FundaŃia
„Innove” şi partenerii acesteia (şase şcoli profesionale şi Camera de ComerŃ şi Industrie
din Estonia) între lunile septembrie 2005 şi august 2008. Proiectul a avut drept rezultat
dezvoltarea a trei noi module antreprenoriale care pot fi adaptate diferitelor programe
şcolare IFP:
 un modul de bază de 40 de ore, destinat elevilor din şcolile profesionale care
urmează învăŃământul de bază. Modulul de bază a fost conceput pentru a dezvolta
înŃelegerea elevilor în ceea ce priveşte economia de piaŃă şi mediul muncii, pentru
a introduce cercetarea în domeniul carierei, logica modului în care funcŃionează
societăŃile şi elementele fundamentale ale înfiinŃării şi administrării unei societăŃi.

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
28

 un modul antreprenorial de 40 de ore, destinat elevilor din învăŃământul profesional


postliceal. Modulul antreprenorial vizează mediul de afaceri din Estonia,
întreprinderile nou înfiinŃate şi activitatea antreprenorială. Activitatea
antreprenorială oferă elevilor posibilitatea de a pune în practică cunoştinŃele şi
competenŃele pe care le-au dobândit – elevii trebuie să planifice, să constituie şi să
conducă activitatea propriei întreprinderi şi trebuie să prezinte un raport privind
întreprinderea pe baza acestei activităŃi.
 un modul opŃional de 80 de ore: Evaluarea performanŃelor în afaceri şi gestionarea
provocărilor antreprenoriale pentru elevii din cadrul învăŃământului secundar
profesional. Modulul opŃional vizează evaluarea performanŃelor în afaceri şi
gestionarea provocărilor antreprenoriale. Acesta include şi activităŃile
antreprenoriale. Metodele de predare sugerate sunt schimbul de idei, munca în
echipă, metoda abordării în funcŃie de caz, învăŃarea bazată pe proiecte şi sarcinile
individuale.
Pe perioada desfăşurării proiectului, au fost elaborate şi furnizate şcolilor pilot
materiale de studiu, manuale pentru profesori şi ghiduri pentru utilizatori relevante
pentru învăŃarea bazată pe proiecte. Folosirea simulărilor şi a materialelor video a
reprezentat, de asemenea, o componentă importantă a proiectului. Acestea au inclus
simularea „Pizzeria” (gestionarea unei pizzerii) şi materiale video cu interviuri luate
antreprenorilor.
În Statele Unite ale Americii, după cum identifică autorii lucrării8
Educational entrepreneurs face key challenges of their own, sunt identificate cinci mari
domenii în antreprenoriatul educaŃional. Astfel, există o primă categorie a şcolilor şi
reŃelelor de şcoli (care includ atât şcoli non-profit, cât şi organizaŃii educaŃionale
orientate către profit); apoi, categoria celor preocupaŃi de furnizarea de capital uman
(formarea cadrelor didactice etc.); categoria celor responsabili cu furnizarea de
instrumente pentru învăŃarea elevilor (mijloace didactice, cursuri online, evaluări
formative sau programe de monitorizare a absolvenŃilor sau de analiză a diverselor
date ş.a.); a celor ocupaŃi cu furnizarea de diverse suporturi suplimentare pentru
învăŃarea elevilor (programe afterschool, tutorat suplimentar sau consiliere pentru
admiterea la facultate) şi serviciile de sprijinire a altor antreprenori educaŃionali (meta-
antreprenori), existând o adevărată reŃea de diverşi donori în educaŃie, în acest sens.

AplicaŃia nr. 6

8
Mead, Sar, Rotherham, Andrew J., în Brookings, oct. 2008

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
29

IdentificaŃi oportunităŃilor antreprenoriale în contextul descentralizării învăŃământului


preuniversitar în domeniilie curriculum, resurse umane, reŃea şcolară, conducere şi
administrare, financiar, evaluare şi certificare.

Anexa 1

CONCEPTE ANTREPRENORIALE – NOłIUNI DE BAZĂ

Afacerea – este efortul organizat al unor indivizi de a produce şi vinde pentru profit bunurile şi
serviciile care satisfac cereri ale societăŃii. Afacerile sunt de două feluri:
• B2C (business to consummer) – dacă produsele şi serviciile se adresează
consumatorilor şi
• B2B (business to business) – dacă produsele şi serviciile oferite se adresează altor
afaceri, acestea încorporându-le în propriile produse şi servicii.
O afacere are două scopuri sau obiective fundamentale:
• SupravieŃuirea – să reziste pe piaŃă un timp indefinit, înfruntând concurenŃa,
sindicatele, autorităŃile, luptând cu propriile ineficienŃe, evaluând riscurile şi
asigurându-se împotriva lor;
• Câştigul sau profitul – să maximizeze avantajele proprietarilor afacerii
(întreprinzători, acŃionari sau patroni)

PiaŃa – este locul (abstract, dar chiar şi fizic) unde se întâlnesc vânzătorii de produse şi servicii
cu clienŃii (cumpărătorii) acelor produse şi servicii.

ConcurenŃa – este rivalitatea dintre afaceri pentru a vinde potenŃialilor clienŃi. În general,
concurenŃa se încadrează într-unul din următoarele tipuri:

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
30

• concurenŃă pură (perfectă) – este situaŃia unei pieŃe unde sunt mulŃi clienŃi
(cumpărători) şi vânzători pentru acelaşi produs şi nu există un anumit client sau
vânzător suficient de puternic pentru a afecta preŃul produsului;
• concurenŃă monopolistă – este situaŃia unei pieŃe cu mulŃi clienŃi şi relativ mulŃi
vânzători, dar vânzătorii reuşesc să-şi diferenŃieze produsele de cele ale
competitorilor;
• oligopol – este situaŃia unei pieŃe (sau industrii) în care există puŃini vânzători;
• monopol – este situaŃia unei pieŃe (sau industrii) în care există un singur vânzător;
• monopol natural – este situaŃia unei industrii în care investiŃiile cerute pentru a
deschide noi centre ar fi atât de costisitoare încât ar contraveni interesului public;

Întreprinzătorii (antreprenorii) – sunt oamenii de afaceri care construiesc (încep), dezvoltă şi


conduc o afacere, riscându-şi pentru aceasta timpul, eforturile şi banii. Întreprinzătorii mai sunt
cunoscuŃi sub numele de patroni, asociaŃi, investitori, parteneri sau acŃionari.

Consumatorii – sunt persoane care cumpără bunuri şi servicii pentru nevoile lor personale (nu
pentru a le revinde).

Bunuri de consum – sunt produsele cumparate de consumatori, pentru nevoile lor personale;

Resursele unei afaceri sunt – resursele umane, materiale, informaŃionale şi financiare;

Profitul – este ceea ce rămâne după ce se scad cheltuielile afacerii din veniturile generate de
vânzări.

Oferta – este cantitatea dintr-un produs sau serviciu pe care furnizorii sunt dispuşi să o vândă la
fiecare din preŃurile posibile.

Cererea – este cantitatea dintr-un produs sau serviciu pe care cumpărători sunt dispuşi să o
cumpere la fiecare din preŃurile posibile.

PreŃul pieŃei – este preŃul la care cantitatea cerută dintr-un produs sau serviciu egalează oferta,
în ipoteza concurenŃei pure. În concurenŃa reală, preŃul de piaŃă este preŃul mediu la care s-au
încheiat cele mai recente tranzacŃii de un anumit tip.

Stakeholderi - părŃi interesate/implicate: guvernul, comunitatea oamenilor de afaceri, ONG şi


grupurile religioase, sindicatele, consumatorii, comunitatea în ansamblul său, cercetătorii şi
profesorii, furnizorii de servicii, grupurile cu interese speciale, cum ar fi organizaŃiile de IMM-uri.

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
31

Anexa 2
Plan de afaceri

ÎnfiinŃarea TOP OFFICE CONSULTING S.A9

1. Sinteza planului de afaceri

Firma TOP OFFICE CONSULTING S.A., după cum arată şi denumirea, se doreşte a fi o
societate pe acŃiuni, al cărei obiect de activitate îl constituie instruirea clienŃilor în utilizarea
calculatorului.
Societatea face parte din sectorul terŃiar, cel al serviciilor. Principalele tipuri de servicii
sunt:
o Instruirea şi atestarea cursurilor de WINDOWS şi OFFICE (Word, Excel, Power
Point, Outlook, Acces)
o Instruirea şi atestarea cursurilor de Wizcount şi Ciel
o Instruirea şi atestarea cursurilor de Jawa

9
După Ovidiu Nicolescu; Ion Verboncu, Studii de caz in managementul organizatiei, Editura Olimp,
Bucuresti, 2003

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
32

o Instruirea şi atestarea cursurilor de C++ Professional

PiaŃa potenŃială
Practic, nu cunoaşte nici un fel de limitare, deoarece, serviciile pe care le oferim se
adresează tuturor categoriilor profesionale şi de vârste, indiferent de nivelul de cunoştinŃe
deŃinut de persoanele interesate. Produsele sunt destinate celor trei mari tipuri de clienŃi: cei
care nu posedă nici un fel de cunoştinŃe şi doresc să se iniŃieze în unul sau mai multe domenii,
cei care au anumite cunoştinŃe şi doresc să se informeze în continuare şi celor care doresc să
devină experŃi într-un domeniu.
Pregătirea profesională a potenŃialilor clienŃi nu presupune neapărat studii superioare şi
nici cunoştinŃe în domeniul informatic. De asemenea, cursurile de instruire pot avea un program
fix sau flexibil, în funcŃie de posibilităŃile de timp a celor care doresc să le urmeze. Această
facilitate se adresează în special persoanelor care au deja un loc de muncă şi doresc să se
autoperfecŃioneze sau să se reorienteze profesional.
Cercetarea de piaŃă
Ne îndreptăŃeşte să întrevedem o evoluŃie puternic pozitivă în acest domeniu al instruirii
informatice, deoarece piaŃa românească se află într-o dezvoltare exponenŃială a domeniului
serviciilor şi în special a celor informatice.
Un segment foarte important de piaŃă îl reprezintă cel al contabililor şi celor care doresc
să se formeze şi reformeze profesional.
De asemenea o cerinŃă foarte des întâlnită în momentul angajării o constituie
cunoaşterea măcar a utilizării Windows şi programelor OFFICE.
Avantajul competitiv
Îl constituie calitatea serviciilor prestate de firmă şi în special certificarea în cazul
absolvirii cursurilor, certificare în acord cu Ministerul Muncii şi ProtecŃiei Sociale.
Aspecte financiare:
ÎnfiinŃarea firmei presupune o investiŃie egală cu echivalentul în lei a 35.000$ cu o
perioadă de rambursare de 5 ani de zile şi o dobândă de 15% anuală (condiŃii asigurate de
Banca de Dezvoltare). Capitalul social la înfiinŃarea firmei va fi de 1.440.000.000 lei.
Profitabilitatea firmei:
Se estimează ca firma să atingă o rată a profitului de peste 27% anual, cu o cifră de
afaceri de peste 30.000$.
Echipa managerială
Este formată din trei manageri: un manager administrativ, un manager tehnic şi un
manager de marketing şi publicitate.
Oferta de afaceri a TOP OFFICE CONSULTING S.A.:

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
33

Societatea noastră îşi propune să găsească în Dumneavoastră un partener viabil de


afaceri şi care să se implice nemijlocit în activitatea firmei. De aceea vă propunem să investiŃi
suma necesară înfiinŃării firmei (echivalentul a 35.000$), în schimbul rambursării sumei pe o
perioadă de şase ani şi a unei dobânzi aferente de 15% anual, precum şi o participare la
profitul firmei de 5%.

2. Prezentarea întreprinderii

Întreprinderea face parte din sectorul terŃiar al economiei, cel al serviciilor. Orientarea
către acest sector se datorează faptului că majoritatea economiilor dezvoltate din întreaga lume
deŃin o pondere foarte mare a firmelor din sectorul terŃiar. Conjunctura politică din România,
favorabilă integrării în structurile europene, consider a fi un avantaj important în lansarea
acestei afaceri, precum şi cerinŃele pieŃei în domeniul informatic. Tipul de serviciu pe care îl
oferă firma este cel al instruirii în domeniul informatic, pentru diferite categorii de utilizatori şi
programatori.
Ideea înfiinŃării acestei organizaŃiei aparŃine unui grup de specialişti din diverse domenii:
informatic, management şi de marketing.
Regimul juridic al firmei este cel de societate pe acŃiuni, principalii acŃionari fiind cei trei
manageri: administrativ, tehnic-informatic şi cel de marketing.

3. Serviciile firmei

Societatea îşi propune ca prin activitatea sa să instruiască şi să acrediteze potenŃialii


clienŃi într-o gamă cât mai largă de produse informatice. Nomenclatura de servicii va fi
prezentată în continuare, detaliat pentru o mai bună cunoaştere a activităŃii firmei.
Instruirea în domeniul OFFICE şi respectiv WINDOWS se structurează pe mai multe
nivele de cunoştinŃe: pentru începători care nu au mai avut acces la un calculator, pentru cei
care posedă anumite cunoştinŃe în domeniu şi vor să le aprofundeze şi pentru cei care vor să
devină experŃi în domeniu. Firma noastră oferă posibilitatea clientului de a opta pentru un singur
program din gama OFFICE, pentru mai multe sau pentru toate acestea. În concordanŃă cu
opŃiunea clientului, tarifele vor fi diferenŃiate.
Programele Wizcount şi Ciel sunt programe informatice cu aplicabilitate practică în
domeniul contabil. Instruirea potenŃialilor contabili care doresc o atestare în lucrul cu aceste
utilităŃi informatice presupune accesul la informaŃie pe mai multe niveluri: contabilitate primară,
contabilitate aprofundată şi expert contabil.

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
34

Limbajul de programare Jawa este destinat celor interesaŃi de lucrul pe INTERNET,


pentru cei care doresc să creeze pagini de Web şi să înveŃe programare în acest domeniu.
Firma noastră consideră că acest serviciu este unul dintre cele mai atractive pentru clienŃi,
deoarece crearea de pagini de Web este un domeniu de actualitate şi proporŃia celor care
cunosc acest limbaj de programare din totalul celor care concep şi lansează pagini pe
INTERNET este destul de redusă.
Limbajul de programare C++ Professional este unul dintre ultimele programe care au
apărut în domeniu şi constituie o necesitate şi o oportunitate totodată pentru cei care doresc să
se specializeze în acest domeniu. Instruirea în acest domeniu este destinată în special celor
care doresc să utilizeze produsul la un nivel înalt sau să aprofundeze cunoştinŃele pe care le
posedă.
Calitatea asigurată de firmă este la cele mai înalte standarde. Astfel, pregătirea
profesională a clienŃilor se va realiza de către personal de specialitate, iar acreditarea va fi
recunoscută la nivel naŃional, fiind aprobată tot de Ministerul Muncii şi ProtecŃiei Sociale.
Utilizarea produselor informatice din cadrul firmei se face în conformitate cu legea,
pentru acestea obŃinându-se licenŃe de la reprezentanŃele firmei Microsoft din România.
Costul activităŃii din acest domeniu se rezumă practic la plata salariilor şi consumul de
curent electric. După cum se poate observa este un cost redus care atrage după sine un profit
maxim.
PerformanŃele activităŃii de învăŃare sunt asigurate atât de personalul de instruire
specializat, cât şi de calculatoarele şi programele utilizate.
Un factor important de precizat în evoluŃia existenŃei firmei este acela că societatea se
ghidează în permanenŃă cu cerinŃele pieŃei. Astfel, programele care vor fi prezentate clienŃilor
pot varia, prin introducerea de produse informatice noi şi angajarea de noi specialişti. De
asemenea preŃurile practicate vor fi raportate şi la preŃurile concurenŃei.

4. Programul de Marketing şi Vânzări

TOP OFFICE CONSULTING S.A. este o firmă care acordă o importanŃă deosebită
clienŃilor săi, în particular, precum şi necesităŃilor pieŃei în general. De aceea departamentul de
Marketing din cadrul societăŃii joacă un rol hotărâtor în evoluŃia economică a acesteia.
Segmentul de piaŃă căruia i se adresează oferta noastră este foarte larg, de la persoane
fără nici o pregătire în domeniu, până la cei care doresc performanŃă. Totodată nu există nici o
limitare de vârstă sau de pregătire profesională.
Pe piaŃă, concurenŃa este reprezentată de o serie de alte firme care activează în
domeniu, dar care nu constituie o ameninŃare reală pentru firma noastră deoarece, necesităŃile
pieŃei sunt cu mult mai mari decât oferta actuală. De asemenea, gama serviciilor oferite de noi
este în mare parte diferită decât cea oferită de alte firme.

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
35

Politica preŃurilor este diferenŃiată în funcŃie de tipul de serviciu dorit de client şi nivelul
de pregătire ales. De asemenea, se pot adopta de către client mai multe modalităŃi de plată:
plata dintr-o singură tranşă, pentru fiecare curs de pregătire sau eşalonat.
• Pentru plata dintr-o singură tranşă se acordă un discount de 12%.
• În cazul în care un client optează pentru a urma încă un curs, acesta beneficiază
de o reducere de 5%;
• Pentru fiecare curs nou această reducere se adaugă la cea veche (dacă există),
dar reducerea nu poate depăşi 50% din valoarea unui curs.
Societatea noastră oferă o gamă diversă de distribuŃie a serviciilor noastre. Astfel,
cursurile pot fi realizate la sediul firmei, utilizând calculatoarele firmei şi beneficiind de instruirea
personalului de specialitate, pot fi procurate pe CD-uri sau cărŃi de specialitate, sau pot fi
accesate contra cost pe INTERNET pe site-ul firmei.
TOP OFFICE CONSULTING S.A. îşi propune să practice o gamă largă de tehnici
publicitare, dintre care vom aminti următoarele:
• Afişaj şi pliante în facultăŃi care nu sunt de specialitate, în licee şi şcoli şi în
locurile publice aglomerate
• Reclama radio pe posturi cu audienŃă ridicată
• Publicitatea pe INTERNET
• Publicitatea în ziare de mare tiraj şi în alte publicaŃii

De asemenea, se vor practica anumite reduceri în anumite perioade ale anului cum ar fi
sărbătorile de iarnă, în timpul vacanŃelor de vară, etc.

5. Programul de dezvoltare a produselor

Bazându-ne pe semnalele primite din partea pieŃei, firma noastră îşi propune să-şi
dezvolte activitatea în funcŃie de cerinŃele clienŃilor şi de posibilităŃile financiare pe care le
deŃinem.
Astfel, pornind de la un sediu dotat cu zece calculatoare, ne propunem să deschidem
mai multe sedii atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe din Ńară: Cluj, Iaşi, ConstanŃa, Timişoara.
O altă direcŃie de dezvoltare a firmei o constituie şi crearea unui centru propriu de
publicitate pe INTERNET, care să creeze pagini de web şi să ofere consultanŃă firmelor
interesate.

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
36

Acest obiectiv îl considerăm realizabil prin prisma faptului că piaŃa are nevoie de
serviciile noastre, iar preŃurile practicate în domeniu sunt destul de atractive pentru a asigura
succesul firmei.
Instrumentarul folosit pentru instruirea clienŃilor se doreşte a fi unul de calitate şi cu o
performanŃă destul de ridicată. De asemenea, precum am precizat anterior, programele care
constituie obiectul activităŃii noastre vor fi achiziŃionate cu licenŃă de la reprezentanŃele firmelor
producătoare.
Un element constant în politica firmei se doreşte a fi permanenta deschidere spre nou şi
spre reorientarea spre produse noi şi cerute de piaŃă.
Pe termen lung se doreşte din partea firmei obŃinerea recunoaşterii internaŃionale a
atestărilor acordate de firma noastră. Astfel, societatea ar putea să aducă pieŃei româneşti şi
alte produse care să asigure competitivitatea atât pe plan intern cât şi extern.

Programarea activităŃilor operaŃionale

Activitatea operaŃională a TOP OFFICE CONSULTING S.A.. ar putea avea următoarea


structură:
1. achiziŃionarea calculatoarelor şi instrumentarului necesare desfăşurării activităŃii
2. achiziŃionarea licenŃelor aferente programelor informatice
3. obŃinerea acreditărilor din partea Ministerului Muncii şi ProtecŃiei Sociale
4. programarea cursurilor pe parcursul zilei
5. crearea şi urmărirea cursurilor on-line
6. conceperea cursurilor scrise şi pe CD-uri
7. conceperea de noi modalităŃi publicitare şi perfecŃionarea celor existente
1. AchiziŃionarea calculatoarelor şi instrumentarului aferent presupune cercetarea pieŃei
existente în domeniul calculatoarelor şi componentelor electronice. Acest domeniu de activitate
al firmei este atribuit în mare parte în responsabilitatea Managerului Tehnico-Informatic, care
trebuie să asigure aprovizionarea firmei cu componentele electronice cele mai performante, cu
un raport preŃ - calitate optim.
2. AchiziŃionarea licenŃelor aferente programelor informatice revine ca responsabilitate
Managerului Administrativ, care trebuie să asigure firmei funcŃionarea legală prin licenŃele
informatice.
3. ObŃinerea acreditărilor din partea Ministerului Muncii şi ProtecŃiei Sociale revine în
atribuŃiile Managerului Administrativ şi constituie una dintre cele mai importante elemente în
asigurarea succesului firmei, constituind unul dintre principalele argumente referitoare la
calitatea serviciilor firmei.
4. Programarea cursurilor pe parcursul zilei este o operaŃie care se stabileşte de către
Managerul Administrativ, Managerul Tehnico-Informatic, dar şi în funcŃie de posibilităŃile

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
37

clienŃilor. De aceea este nevoie ca programul să fie relativ flexibil, în funcŃie de numărul clienŃilor
şi de timpul liber al acestora.
5. Crearea şi urmărirea cursurilor on-line revine atât Managerului Tehnico-Informatic, cât şi
altor angajaŃi ai firmei care posedă cunoştinŃele necesare.
6. Conceperea cursurilor scrise şi a celor pe CD-uri sunt responsabilităŃi ce revin
Managerului Tehnico-Informatic, Managerului Administrativ, precum şi altor angajaŃi ai firmei.
7. Conceperea de noi modalităŃi publicitare şi perfecŃionarea celor existente revin în
totalitate Managerului de Marketing, căruia în afară de aceste atribuŃii i se mai atribuie şi
urmărirea şi controlul vânzărilor, precum şi elaborarea de noi politici de preŃuri şi produse.

Costurile aferente activităŃilor operaŃionale ale firmei se prezintă astfel:


1. AchiziŃionarea calculatoarelor şi instrumentarului aferent presupune costuri aproximate la
echivalentul a 4000$. În acest preŃ se includ zece calculatoare, un server, două
imprimante şi un CD-writer.
2. AchiziŃionarea licenŃelor aferente programelor informatice este estimată la o sumă de
1000$
3. ObŃinerea acreditărilor din partea Ministerului Muncii şi ProtecŃiei Sociale presupune un
efort financiar de aproximativ 4000$.
4. Predarea cursurilor atrage după sine cheltuieli salariale de aproximativ 9.000$ anual,
salariile aferente celor trei manageri şi unui salariat.
5. Crearea şi urmărirea cursurilor on-line nu presupun cheltuieli suplimentare celor salariale
prezentate anterior
6. Conceperea cursurilor scrise şi a celor pe CD-uri presupun costuri legate de hârtie şi cel al
CD-urilor, dar care sunt recuperate prin comercializare.
7. Conceperea de noi modalităŃi publicitare şi perfecŃionarea celor existente atrag nişte
costuri de aproximativ 3000$ anual pentru primii doi ani, acest sector fiind considerat
foarte important de către firma noastră

7.Managementul activităŃilor

Managementul firmei noastre îşi propune a fi unul participativ, cu implicarea directă a


personalului, creditorului şi într-o măsură semnificativă şi a clienŃilor.
Organigrama organizaŃiei se prezintă în modul următor:

Manager general
Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea
Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Departament Departement
Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi tehnico- Departament
Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
administrativ Bucureşti informatic marketing

Departament Departament
38

Managerul General este aceeaşi persoană cu Managerul Administrativ. Între sarcinile şi


competenŃele acestuia intră stabilirea opŃiunilor strategice ale firmei pe termen scurt, mediu şi
lung. Managerul general este un absolvent al FacultăŃii de Management din cadrul ASE
Bucureşti şi care are un Masterat în Contabilitate.
Managerul Tehnico-Informatic este un absolvent al FacultăŃii de Electronică şi
TelecomunicaŃii din cadrul Politehnicii Bucureşti. În cadrul departamentului pe care îl conduce,
acesta are în subordine un angajat (momentan) care se ocupă de redactarea şi crearea
programelor on-line.
Managerul de Marketing este absolvent al FacultăŃii de Marketing din cadrul ASE
Bucureşti. De asemenea a urmat cursuri de psihologie aplicate în afaceri, cu atestare din partea
Ministerului Muncii şi ProtecŃiei Sociale.
De menŃionat este faptul că atât Managerul Administrativ, cât şi cel de Marketing au
cunoştinŃe temeinice în domeniul calculatoarelor.
Motivarea salariaŃilor se face atât printr-un salariu atractiv, cât şi prin participarea
diferenŃiată a acestora la profit, cei trei manageri fiind principalii acŃionari ai firmei.

8. Planul financiar

Firma îşi propune să se înfiinŃeze cu un capital social în valoare de 1.444.000.000 lei din care:
− Clădire -30.000$

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
39

− Acreditări şi licenŃe - 6.000$


− Calculatoare şi alte componente - 4.000$
− Mobilier - 2000$
− LicenŃe programe informatice - 1000$

Se aproximează o cifră de afaceri de peste 30.000$ anual. Această cifră de afaceri ar duce la
un profit de aproximativ 12.400$ pentru primul an, iar pentru anii următori de cel puŃin 20.000$,
în condiŃiile în care firma nu ar mai înfiinŃa şi alte filiale şi nu ar mai investi în noi echipamente.
În condiŃiile în care firma ar investi în noi echipamente (încă patru calculatoare), profitul anual
estimat ar ajunge în jurul valorii de 30.000$, după o perioadă de doi ani de la înfiinŃare.
Dacă firma ar mai deschide şi alte filiale se estimează un profit anual de peste 50.000$ anual
(în condiŃiile înfiinŃării unei noi filiale).
Pragul de rentabilitate venituri-cheltuieli are în vedere următoarele elemente:
o Veniturile din vânzarea serviciilor firmei
o Rambursarea investiŃiei
o Cheltuielile salariale
o Alte cheltuieli
În continuare voi prezenta evoluŃia probabilă a veniturilor societăŃii pe o perioadă de trei ani:
Anul V Sem I ($) V Sem II ($) V Sem III ($) V Sem IV ($) Total V($)
2006 3.000 7.500 8.000 10.000 28.500
2006 8.000 13.500 9.000 10.000 40.500
2006 9.000 14.000 10.000 10.500 43.500
Total 20.000 35.000 27.000 30.500 112.500

Amortizarea investiŃiei se va realiza liniar, în condiŃiile unei dobânzi de 15%, pe o


perioadă de cinci ani. Astfel, se ajunge la o sumă anuală de 6.709$.

Anul Rest Dobânda Rata Sold Dobânda Rata Total rată +


de datorată de cumulată cumulată dobânda
plată credit cumulată
2006 35.000 875 5.834 29.616 875 5.834 6.709
2006 29.616 875 5.834 23.782 1.750 11.668 13.418
2006 23.332 875 5.834 17.498 2.625 17.502 20.127
2006 17.498 875 5.834 11.664 3.500 23.336 26.836
2007 11.664 875 5.834 5.830 4.375 29.170 33.545
2008 5.830 875 5.830 0 10.205 35.000 45.205
Total 5.250 35.000 45.205

Analiza cheltuielilor, pentru următorii ani ar putea arăta în modul următor:

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti
40

Anul Ch Sal ($) Ch Energ ($) Alte ch. Total


materiale ($)
2006 8.400 1.000 - 9.400
2006 9.000 1.000 - 10.000
2006 9.500 1.000 500 11.000
Total 26.900 3.000 500 30.400
Cheltuielile de publicitate vor fi realizate din numerarul iniŃial al societăŃii pentru primii doi ani, iar
apoi se vor apela la fonduri mai reduse.

9. Oferta antreprenorială

Societatea noastră îşi propune să găsească în Dumneavoastră un partener viabil de


afaceri şi care să se implice nemijlocit în activitatea firmei. De aceea vă propunem să investiŃi
suma necesară înfiinŃării firmei (echivalentul a 35.000$), în schimbul rambursării sumei pe o
perioadă de şase ani şi a unei dobânzi aferente de 15%, precum şi o participare la profitul firmei
de 5%.
Suma în valoare de 35.000$ va fi folosită în următorul mod:
o 30.000$ pentru achiziŃia unui imobil
o 2.000$ pentru achiziŃia mobilierului
o 3.000$ pentru achiziŃia calculatoarelor şi instrumentarului aferent
Restul cheltuielilor materiale, precum: acreditări şi licenŃe de funcŃionare, licenŃe
programe informatice, achiziŃia de calculatoare, la care se adaugă cheltuielile cu publicitatea
(7.000$ ) vor fi asigurate din numerarul societăŃii, în valoare de 15.000$ .
Garantarea investiŃiei pe care o acordaŃi societăŃii noastre se realizează prin valoarea
imobilului, a mobilierului şi a calculatoarelor.

Formare de consilieri şi asistenŃi suport pentru implementarea


Strategiei de descentralizare a învăŃământului preuniversitar
(Contract POSDRU/1/1.1/S/8)
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul
OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiect implementat de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi


Sportului în parteneriat cu Academia de Studii Economice din
Bucureşti