BASARAB-PETRU DRAGOMIR ANCA ANDROHOVICI GEOLOGIE FIZICA LUCRARI PRACTICE EDITURA UNIVERSITATH DIN BUCURESTICUVANT INAINTE Nevoia de instruire a studenfilor intr-un domeniu atat de complex ca Geologia face ca niclodata si nu fie suficiente lucritile pe care acestia si le aiba la indeméin. Cu atat mai mult cu ct, desi literatura de specialitate cuprinde liste nesfirsite de lucrari si tratate, unele devenite clasice, altele foarte noi, pufine dintre acestea sunt accesibile, fiind fie epuizate, fie intr-un numir prea mic de exemplare pentru a putea fi cu adevarat utilizate de studenti n instrument elementar de Tati motivatia pentru care incercdm sa oferim celor interesa| studiu, mai ales in condifille unor cunostinge extrem de precare dobandite anterior. Primul contact al incepatorului cu Iumea atat de complex a Geologiei este, cel mai adesea, extrem de dificil, Desi Geologia este putemic legatii de marea majoritate a activititilor umane si a ating nivele superioare de cunostere, dispune de un numar destul de redus de specialisti. Problemele sunt complicate de mediatizarea, adesea exagerat, mai ales a unor aspecte izolate, iimbracate intr-o aura "romantica", aspecte care sunt departe de a cuprinde esenfa acestei stiinfe, care rimane in afara perceptiei nespecialistilor. in consecinja, Geologia pare multora a fi o stiinta teoreticl, bazatl pe un limbaj criptic, de neinfeles, si pe inmagazinarea unui volum imens de informatii care se cer memorate. Cea ce scapi atengiei nespecialistului sau inceptorului in ale Geologiei este insusi esenfialul, si anume c& gradul ridicat de abstractizare si teoretizare se poate atinge numai printr-o activitate susfinuta de observare si asimilare a fenomenelor, a proceselor si a consecinfelor directe ale acestora, numai prin interpretarea informatiilor concrete puténdu-se obtine interpretarea sinteticd a realitagi Tocmai pentru infelegerea acestor situafii, a fost gindit’ lucrarea de fat’, revazuta si completati fafi de lucririle anterioare, ca ghid de instruire al studenfilor geologi si geofizicieni incepatori, la primul contact cu Geologia. Componenta complementari sine qua non a Geologiei, in general, si a Geologie fizice mai ales, activitatea practicd de laborator are menirea de a initia studentii in logica si in metodologia de observare si de interpretare a realitafilor geologice, pundnd bazele studiilor mai amnunjite, abordate de isciplinele geologice specializate,GEOLOGIE FIZICA ______Lueriri practice ‘Lucrarea fyi propune si induc& observarea concreta a componentelor ce aledtuiesc scoarta Paméntului, iar pe baza-interpretarii observafilor, si-i deprind pe studenfi sa construiasca conexiuni logice prin care si reconstituie procesele geologice in desfagurarea lor temporala si spatial’, cu toate implicatiile ce deriva din ele Far si se substituie disciplinelor geologice specializate (Mineralogie, Petrologie, Geologie si metode specifice structurala, Cartogratie geologic’, etc), lucrarea de fafi face apel la informat acestor discipline, de la care preia elementele absolut necesare pentru inifierea viitorilor specialist, in general, in concordanji cu sistemul specific prin care, la fiecare specialitate, sunt detaliate problemele, Acolo unde intre cercetittori se manifesta puncte de vedere diferite, lucrarea incearca 8% adopte o linie sinteticd unitard, de la care, prin aprofundare, la disciplinele de specialitate, si se poatii construi opinia fandamentata a fiecérui specialist Pundnd accentul mai mult pe infelegerea nojiunilor si pe formarea capacitatii de observare decét pe volumul de informatie, lucrarea se doreste un indrumitor practic si nu un determinator exhaustiv de minerale si roci, cu atat mai mult cu cat, la nivelul Geologiei fizice, observatia direct macroscopicé nu este sustinut& de tehnici avansate de analiza de laborator (problemele de am&nunt urménd si fie reluate si detaliate ulterior, la disciplinele de specialitate). Degi este destinatd lucrarilor practice, lucrarea oferi o serie de nofiuni teoretice, uneori mai aminunjite, necesare ins pentru crearea unei baze de informatii esentiale in activitatea practic’ a ‘incepatorilor. Figuratia cuprinsi in Tucrare este, fie realizati de autori, fie preluati din literatura de specialitate. in acest caz, sursa este mentionata la explicatia figurii, prin numérul de la Bibliografie al lueririi utilizate Lucrarea, inclusiv figuratia pe care o cuprinde, a fost tehnoredactat computerizat in cadrul Catedrei de Geologie si Paleontologie. Mulfumim, pe acest cale, conducerii Catedrei si colegilor care ne-au sprijinit in demersul propus. AUTORITCUPRINS OBSERVATII MACROSCOPICE CU PRIVIRE LA ALCATUIREA SCOARTEL TERESTRE. DATE GENERALE MINERALELE : PROPRIETATILE MACROSCOPICE ALE MINERALELOR PROPRIETATILE MORFOLOGICE, Starea fiziel. Habitusul. ‘Trachtul...... Forme de concrestere. ‘Macle (concresteri simetrice) Izomorfismut si polimorfismul, PROPRIETATI LEGATE DE COEZIUNE, Duritatea. Clivajul Spirtura. Elasticitatea si plasticitatea Greutatea specified... PROPRIETATI OPTICE. Culoarea (macroscopic’) Culoarea urmei, Transparenta, Luciu Birefringenta ALTE PROPRIETATL PREZENTAREA SISTEMATICA A PRINCIPALELOR MINERALE PE BAZA PROPRIETATILOR MACROSCOPICE. ELEMENTE NATIVE SULFURI SI ARURL. OXIZI SI HIDROXIZI. HALOGENURI. CARBONATI. SULFATL 30 230 31 33 34 34 36ROSFATL SILIC. ROCILE. ROCILE MAGMATICE. COMPOZITIA MINERALOGI ICA A ROCILOR MAGMATICE. STRUCTURILE ROCILOR MAGMATICE. ‘TEXTURILE ROCILOR MAGMATICE, CONDITH DE FORMARE A ROCILOR MAGMATICE CLASIFICAREA ROCILOR MAGMATICE. ROCILE METAMORFICE. 7 . COMPOZITIA MINERALOGICA A ROCILOR METAMORFICE. STRUCTURILE ROCILOR METAMORFICE. TEXTURILE ROCILOR METAMORFICE. CONDITI DE FORMARE A ROCILOR METAMORFICE, NOMENCLATURA SI SISTEMATICA ROCILOR METAMORFICE, ROCILE SEDIMENTARE. COMPOZITIA $I STRUCTURILE ROCILOR SEDIMENTARE Componentele reziduale Componentele allogene. Componentele biogene (organogene). ‘Componentele autigene ‘TEXTURILE ROCILOR SEDIMENTARE. SISTEMATICA ROCILOR SEDIMENTARE Rocile reziduale Rocile allogene = clastice = detritice. Rocile biogene = organogene Rocile autigene. Roci eu genezk mint ADDENDA BIBLIOGRAFIE, 47 48 49 51 52 55 58 61 62 6 67 69 n 75 16 16 1 19 80 81 89 90 96 106 14 118 127OBSERVATIL MACROSCOPICE CU PRIVIRE LA ALCATUIREA SCOARTEI TERESTRE DATE GENERALE Parte a Uni ersului in calitatea lui de corp cosmic, Pamantul se supune legilor generale ale lumii, atat din punctul de vedere al aledtuirii materiale, cat gi din acela al evolutiei spatiale si temporale. Fiecare moment din evolufia Pamantului corespunde unei de echilibru optim, concretizat printr-o compozitie specific’ si printr-o structura spafiala adecvata stabila. Pamantul, in ansamblu, are o structuri concentric’, determinat’ de factorii dinamici care conditioneazi comportarea materiel. Fiecare zon prezint& caracteristici diferite in functie de compozitia materiei, de repartifie si de starea acesteia. Cea mai mare parte a planetei este fi analizei prin metode directe, de aceea cunoasterea structurii interne se bazeaza pe criteri inaccesibil deductive, pornind de la datele reale cunoscute, {in afara invelisului gazos reprezentat de Atmosferd si de cel lichid, alcituind Hidrosfera, numai partea superficial a Pimantului poate fi accesibil’ observatiilor directe. Aceasti. parte superficial reprezinta SCOARTA TERESTRA sau CRUSTA TERESTRA. incercdnd o analiz& detaliati a alcituirii scoartei terestre, se poate spune ci aceasta cuprinde toate elementele naturale (din sistemul periodic al lui Mendeleev), in marea lor majoritate prezente sub forma unor compusi mai simpli sau mai complecsi, cu diferite grade de organizare intr-o refea cristalina ordonati. Acesti compusi naturali, numiti MINERALE, sunt grupati, dup’ legi precise, in ROCILuerati practice GEOLOGIE FIZICA _ Desi in scoarfa terestra sunt prezente toate elementele naturale, raspandirea lor este puternic, disproporfionata, Din cele 105 elemente (95 naturale si 10 artificiale), numai 15 insumeazA cantititi ce ating 99,59 % din total, iar dintre acestea, numai 8 elemente defin procente semnificative (insumand 97,13 %), in realizarea edificiului mineralogic complex, celelalte 7 (cumulind 2,46 %) contribuind numai la stabilizarea si definitivarea acestui edificiu Este necesar& precizarea c& existenfa a foarte multe elemente in procente extrem de mici, in raport cu ansamblul scoarfei terestre, nu impiedicl acumularea lor in concentrari naturale, cu implicajii majore asupra proceselor geodinamice, ca si nu discutim de importanta Jor economic’, ‘Tabelul 1. Repartitia procentuali a principalelor elemente in scoarta terestrit 9,13 % H=1,00% Si= 26,00 % Ti= 0,61 % Al=7,45% C=035% Fe=4,20% C1=0,20% L Ca=3,25% P=0,12% Na=2,40% S=0,10% 2,35.% F = 0,08 % Mg =2,35% Total = 97,13 % Total =2,46% . TOTAL GENERAL = 99,59 % Exceptind cfteva elemente, care pot fi gisite in natura in stare mai mult sau mai putin purd mai simple sau mai (numite elemente native), majoritatea elementelor alcdtuiese combina complexe, reprezentand mineralele. Mineralele sunt substanfe anorganice omogene din punet de vedere fizie si chimic, formate natural in litosferi, in condifii de genezit foarte diferite, controlate de procese geologice complicate. in general, in mod conventional, sunt considerate minerale numai substanjele anorganice solide, excepfie ficiind MERCURUL NATIY si APA, socotite minerale lichide. In acelasi timp, fir’ si se inscrie in definitia nofiunii de mineral, pot fi analizate si asimilate termenului, 0 serie de substanfe organice naturale de tipul risinilor, a hidrocarburilor si al maceralelor din cirbuni, care reprezinti aga numitii mineraloizi’ Mineraloid = asemanator cu un mineral, (Fonemul “OID” adaugat unei notiuni ii confera acesteia intelesul de “ASEMANATOR CU...) 10Lucriti practice si in acest caz, distributia GEOLOGIE FIZICA ‘Numairul mineralelor eunoscute este foarte mare (circa 2500) in: lor procentuala este puternic dezechilibrata. Numai un numar de circa 100 de minerale au o rAspindire cantitativa real, toate celelalte apariind sporadic, in cantitafi infime O concentrare speciali de minerale din care se pot extrage, in conditii avantajoase, diferite elenente sau substante utile poarté numele de MINEREU. Mineralele utile dintr-un minereu sunt intotdeauna insofite de alte minerale, fir important’ economicd, care alcdtuiesc STERILUL sau GANGA (< germ. Gang = filon, trecere, pasaj). in natura, mineralele nu apar izolate, ci grupate in ansambluri denumite ROCT. Acestea, dupa modul de genezi, pot fi ENDOGENE (derivat din gr. év500ev [endothen] = diniuntru + gr. yeveors [genesis] = genez8) care sunt formate prin procese de dinamici intern’, cuprinzind rocile MAGMATICE gi pe cele METAMORFICE, si EXOGENE (derivat din gr. aov [exon] = afar + gr. yeveoro [genesis]) care se formeazi prin procese de dinamicd extern’, grupand rocile SEDIMENTARE. Dac& ne referim fa volumul total al fitosferei, rocile endogene reprezinti 95% iar cele exogene numai 5 %, Daci ne raportim la suprafafa scoarfei terestre, accesibila activitifii umane, repartifia procentuali se modific’, rocile exogene reprezentind 75 %, iar cele endogene numai 25 %. Aceasti distribufie aparent& este determinata de predominarea proceselor dinamice exogene, in condifii de suprafara, Indiferent de modul de formare, rocile pot fi aledtuite dintr-un numir mai mare sau mai mic de speci minerale. Din acest punet de vedere, cel mai frecvent intélnite sunt rocile POLIMINERALE (alcatuite dintr-un numar mare de specii minerale, termenul find compus cu prefixul gree xolo [poly] = mult), urmate de rocile OLIGOMINERALE (aleituite dintr-un numar redus de specii minerale, termen derivat din grecescul odzyo¢ [oligos] ~ putin numeros, in numir mic). Mult mai rar, pot apirea roci MONOMINERALE (formate aproape exclusiv dintr-o singura specie mineralé, termenul derivand din grecescul, zovos {monos| = singur, unic) Evident, elucidarea problemelor legate de aleituirea geologicd a unei regiuni este o chestiune extrem de complex, care implick o cercetare amanunfiti ined de pe teren si care, aproape fntotdeauna, trebuie completata gi susfinuti de studi numeroase de laborator, numai in acest mod formatiilor geologice. Dar, indiferent de numérul si de find posibil o interpretare corect& a complexitatea studiilor gi analizelor de laborator, primul contact cu rocile, pe teren, este extrem de important. Este o conditie esenfialé ca geologul si poatd face o estimare rapid, cu ochiul liber sau cu mijloace foarte simple a rocilor pe care le intalneste, a variajiei lor in spafiu, a confinuturilor observabile macroscopic gi a relafiilor dintre ele. Aceast prima apreciere face posibilé continuarea uwGEOLOGIE FIZICA _ Lucriri practice cercetirii in fazele de laborator, indicénd ce anume esantioane trebuie recoltate si la ce tipuri de analize trebuie supuse acestea pentru rezolvarea tematicii propuse. De aceea se impune familiarizarea cu modalitijile de recunoastere gi de diferentiere a rocilor, pe baza observatiilor macroscopice, bazate pe elementele de compozitie si pe proprietitile evidente, inclusiv in condifii de teren, Este necesara recunoasterea macroscopic a principalelor minerale din alcituirea rocilor si a caracteristicilor structurale si texturale, pe baza cfrora si poatii fi trase conchuziile privitoare la tipul de roca, la condifile de formare gi la implicatiile geologice pe care le induce. MINERALELE ‘Mineralele sunt substanfe omogene din punct de vedere fizic si chimic, formate natural in scoarfa terestra. Ele se caracterizeaz printr-un complex de proprietafi proprii naturii lor chimice gi structurii interne, Compozifia chimici confer mineralelor o serie de proprietafi, care sunt ins& substantial influentate de tipurile de legaturi chimice si intermoleculare, si, implicit, de organizarea spafiali a particulclor componente.O parte dintre proprietifile mineralelor pot fi puse in evident prin procedee analitice de Inborator, altele, insa, pot fi apreciate macroscopic, oferind posibilitatea unei identificdri primare rapide. PROPRIETATILE MACROSCOPICE ALE MINERALELOR Considerim proprietiti macroscopice acele proprietiti ale mineralelor care pot fi determinate cu ochiul liber sau prin procedee de testare simple, accesi sct in condifii de teren. Inceredind 0 le sistematizare a acestor proprietafi (predominant fizice) putem menfiona: proprietaiji morfologice, proprietafi legate de coeziune, densitate/greutate specifica, proprietati optice; la acestea se pot adiuga o serie de proprietiti speciale, caracteristice numai anumitor minerale, absente la celelalte. PROPRIETATI MORFOLOGICE in categoria proprietitilor morfologice sunt grupate proprietitile legate de starea fizic’ a mineralului, de modul de prezentare exterioara, ca si de modul specific de agregare sau de asociere a indi 2GEOLOGIE FIZICA. _____Lueriiri practice STAREA FIZICA in natura, asa cum s-a ardtat deja, cu exceptia mercurului, a apei gi a unor hidrocarburi, care apar lichide, toate mineralele sunt in stare solid, De asemenea, se remarcé faptul o&, in condifii normale, materia minerala imbraca starea cristalin’, care presupune distributia ordonata a componentelor in refele spafiale, dupa reguli de simetrie foarte precise ‘Numai in condifii speciale (vitezt mare de formare, solidificare din stare de gel, formare ‘organogend, etc.) componentele mineralelor se pot dispune haotic, generand starea_amorfi sau vitioasi, Se remarca insa 4, in timp, materia amorfa tinde sf se restructureze in retele cristaline ordonate, printr-un proces de devitrificare Rejelele cristaline presupun repetarea periodici a componentelor clementare ale mineralelor (componente ce pot fi: atom, ion monoatomic, grupare ionica, molecula neutra electric, identice sau diferite) in siruri reticulare, in plane reticulare si, in final, in celule reticulare spatiale. Celulele reticulare si, implicit, intreaga retea cristalin’ se structureaz’ in parametri li fermi, sub unghiuri caracteristice, in baza unor foarte stricte relatii de simetrie, in dimension lungul celor trei direcfii fundamentale ale spafiului: x, y, z. Repetarea simetric& a celulelor reticulare se poate realiza prin rotire (in jurul unui ax de simetrie), prin oglindire (fats de un plan de simetrie), prin inversiune (in raport cu un centru de simetrie) si, cel mai adesea, prin asocierea mai multor elemente de simetrie pentru realizarea rejelei. in lumea minerala, din insumarea mai simpli sau mai complex’ a elementelor de simetrie, se separa 32 de clase de simetrie, grupate in 7 sisteme de simetrie (sau sisteme cristalografice). Parametrii definitorii ai celulelor elementare sunt ive a, b, ¢ (+ d) ale celulelor in lungul celor 3 axe ale spatiului (x, y, z) si dimensiunile rel unghiurile (a, B, 7) deschise intre aceste axe Fig, 1. Axele de coordonare si unghiurile care le separit in definirea unui corp in spagiu BGEOLOGIE FIZICA — Lucriri practice ‘Astfel, pentru fiecare sistem cristalografic, celulele elementare au parametri constant -SISTEMUL CUBIC (cu cel mai mare numir de elemente de simetrie) are urmatorii parametri:_a=b=c; o=p-y=90" Fig.2. Axele de simetrie in sistemul cubic (13) lari: a=b#c, - SISTEMUL TETRAGONAL (PATRATIC) isi modifici parametri Ii iar a=B=y = 90° Fig.3. Axele de referingét in sistemul tetragonal (13) 120° Diferentierea celor doua sisteme este legata de nivelul axului de simetrie "c" de ordinul 3 la sistemul trigonal, de ordinul 6 fa cel hexagonal Fig. 4. Axele dle referingés in sistemele trigonal i hexagonal (13) 4GEOLOGIE FIZI ___Lucriri practice La SISTEMUL ROMBIC a¥b#c, ee Fig.5. Axele de referinfét in sistemul rombic (13) Fig. 6, Axele de referingé in sistemul monoclinic (13) La SISTEMUL TRICLINIC afb #c,a7B#7 #90" Fig. 7. Axele de referingi in sistemul triclinic (13) Este necesari menfiunea cf, daci organizarea rejelei cristaline intr-unul sau in altul din sistemele de cristalizare confera mineralelor o serie de proprietai caracteristice, independente de compozitia chimici', sunt destul de rare cazurile in care celula clementar’ a rejelei cristaline se alelor. Din acest punct de vedere cristalele pot fi concretizeazi in aspectul exterior al cr ' [Exemplu ool mai conclude este oferit de CARBONUL NATIY, Acesa paste apirea eiaizal in item cubic (DIAMANT) sa tn sisetul hexagonal (GRAPIT). Defi formu chins este aceesi,propritile sunt Magrant df, Diamant ese transparent, incu, 18 condvedtor de eleisstte i el msi dur migra cunoset, pe cid grafitel este pac, cenuiu negicos, cu lucia semimetalic bun cundutor de cles gi cu vitae font seat, 1sGEOLOGIEFIZICA IDIOMORFE (EUHEDRALE), cfind forma exterioari a cristalului are fete plane, simetrie ordonata, etc; XENOMORFE (ANHEDRALE), cand forma exterioara a cristalului este intfamplitoare, fara s& reflecte simetria intern’; HIPIDIOMORFE (HEMIHEDRALE), cand exteriorul cristalului este parfial limitat de feje plane, partial de suprafete neregulate. In acelasi timp, este necesara precizarea cd organizarea simetrica a refelelor cristaline confers mineralelor (cu excepfia celor cristalizate in sistemul cubic) 0 serie de proprietati cu caracter vectorial (dependente de directia gi de sensul de aplicare a proprietafii, in raport cu dezvoltarea ristalului), cu alte cuvinte un grad mai mult sau mai putin avansat de ANIZOTROPIE? Si AD a 6 Fig. 8. Tipuri de cristale dupa forma conturului: a) idiomorfe; b) hipidiomorfe; c) xenomorfe (34) HABITUSUL Habitusul este proprietatea morfologica care se refera la modul de dezvoltare spatial’ a unui corp (cristal in acest caz) in raport cu cele trei direofii ale spafiului, Termenul deriva din limba latin’ unde habitus = tipar, stare. Din acest punct de vedere se disting urmatoarele cazuri - Habitus IZOMETRIC, in cazul dezvoltariirelativ egale in cele trei directii ale spatiului (din gf. 100¢ [isos] = egal si sexpov [metron] = masura) - Habitus PRISMATIC (din gr. Tpiopa [prisma] = prisma), in cazul dezvoltirii preferenfiale intr-o directie in raport cu celelalte doud. Cazul poate prezenta variante in functie de gradul de alungire. Astfel se individualizeazi: habitus PRISMATIC (in sens strict), habitus COLUMNAR (cu aspect de coloani, din lat, columen = coloana), habitus ACICULAR (cu alungire exagerata si habitus FIBROS (cu alungire extrema). - Habitus TABULAR (din lat. fabula = masi, tablie), in cazul dezvoltirii preferentiale pe oud direofii, in dauna celei de a treia. $i aici pot aparea variante ca: habitus TABULAR (in sens strict), habitus LAMELAR (cu grad accentuat de aplatizare) si habitus FOIOS(cu aplatizare exagerati). ' “Termenal ANIZOTROP (derivat din ra [en] =fOrH; 1o0¢ [sos] = egal ory trp] = modifica, tranyformare, cotta) sites ‘viajar pret tn anete dere unghinl de shore 16Lucrari practice GEOLOGIE FIZICA Fibros Acicular Prismatic ~ Cilindrie Columnar Fig. 9. Tipuri de habitus in Izometric ~ Sferic raport cu direciile spatiale x, y, yo) (5- simplificat) ~ Foios Lamelar ~ Tabular - Discoidal As Gg? | W) Lemeiar soit. ‘Tabular Yeomelric —Frismatie —Relevler-eolommor x(a) Fig. 10, Tipuri de habitus exemplificate pe diferite cristale (39) Este necesara precizarea, ci identificarea habitusului nu necesita existenfa formelor cristalografice exterioare, habitusul putand fi identificat si pe cristale xenomorfe sau pe granule rulate TRACHTUL Trachtul (termenul deriva din limba germani, Zracht = veymdnt) se refer’ la modul de combinare a fetelor de cristal in poliedrii ordonafi, conform simetriei exterioare. Trachtul este o 0GEOLOGIE FIZIC, PLANSA I TIPURI DE TRACHT (A) ___Luorari practice a & Cub Cub piramidat Cub - octaedru q 4 2| 7 © | Cl SS J Tetraedru Octaedra Romboedru izometric | Romboedru aplatizat J Bodecaedra Dodecaedra Dodecaedra pentagonal romboidal trapezoidal cece eae Scalenoedra Trapezoedra Hexakisoctaedna Plagiedru — J 18GEOLOGIE FIZICA_ - Luerari practice PLANSA I TIPURI DE TRACHT (B) J —} =) Prisma trigonala | Prisma tetragonali | Prisma hexagonali | Prisma dihexagonala bs > > &S Piramida trigonala | Piramida ditrigonala | Piramida tetragonala | Piramida hexagonala oS & Ni & uaa | Binirandi Bipiranidt Bipiramida Bipiramida trigonala | ditrigonalé tetragonal hexagonala | | a x) WS Prisma hexagonala Prisma monoclinicd Prisma monoclinicd Poliedru triclinic bipiramidats “| complexit ‘pinacoidal cS S$ 19proprietate morfologicd aplicabilé numai cristalelor idiomorfe, sau, intr-o oarecare masura, celor hipidiomorfe a ciror integritate poate fi estimati Tn numeroase cazuri, mineralele prezinti tracht caracteristic, fapt care poate reprezenta un indiciu de diagnostic macroscopic. Proprietatea rezidi din combinafii de fete, mai simple sau mai complexe, intrunite in poliedrii regulati de tipul CUB, OCTAEDRU, TETRAEDRU, DODECAEDRU, PRISMA, (de diferite simetri), PIRAMIDA, BIPIRAMIDA, PRISMA PIRAMIDATA, TRAPEZOEDRU, ROMBOEDRU, SCALENOEDRU, HEXAKISOCTAEDRU, ete (Planga 1). FORME DE CONCRESTERE Cristalele apar sub forma unor edificii complexe, rezultate din asocierea unor indivizi aparfinind aceleiasi specii minerale sau unor specit diferite. Ultima situafie reprezinta 0 caracteristic& structurala si textural a rocilor, deci nu va fi discutata aici. In cazul asocierii de indivizi aparfinand aceleiasi specii minerale pot aparea: ~ CONCRESTERI PARALELE, formate din indivizi astfel dispusi inedt elementele geometrice (fete, muchii) sau elementele de simetrie (axele) s& aib’ o orientare paralela. a) ») Fig. 11. Concresteri paratele: a) cristale de cuart (15); 6) cristale de baritinet (39). - CONCRESTERI SCHELETICE, reprezentind asocieri de ctistale in forme arborescente, dantelate, stelate, formate, de obicei, din indivizi cu dezvoltare incompleta. Un caz particular il reprezinti DENDRITELE (din grecescul Sevépog [dendros] = arbore) Fig. 12. Concresteri scheletice: dendrite de aur(15) 20Fig. 13, Concresteri scheletice: dendrite de oxizi de mangan (prelucrat electronic dupit esantion) - CONCRESTERI RADIARE formate din asocierea de cristale aciculare sau fibroase in jurul unui centru comun, Un caz particular il reprezinti SFERULITELE, concresteri radiare limitate la exterior de suprafete specitice. ig. 14. Concresteri radiare: sferulit de caleedonie (43) - CONCRESTERI NEREGULA‘ respectarea unor reguli precise , reprezentand asocieri 15. Concresteri neregulate la euar} (desen dupit fotografie) CONCRESTERI SIMETRICE (MACLE)' Un caz. aparte al concresterilor de minerale din aceeasi specie il reprezinti MACLELE, ‘Acestea sunt concresteri simetrice de dou sau mai multe cristale, In urma procesului de maclare, edificiul cristalin realizat ajunge la un grad de simetrie superior fafa de fiecare individ izolat. Procesul se poate realiza fie prin JUXTAPUNERE, cand indivizii se lipesc printr-un plan de 1 ‘Termenul provine din francezi, MACLE = ip de blazon heraldic: aGEOLOGIE FIZICA =e Lucrari practice macli comun, fie paralel, fie in urma unei rotafii, fie prin PENETRATIE (INTREPATRUNDERE), cand maclarea se realizeaz& prin intrepitrunderea rejclelor cristaline, rezultatul oferind adesea aparenta unui cristal unic. Sunt frecvente cazurile in care procesul de maclare implicd un numir mare de indivizi cristalini simetrici unul fafa de altul, end se realizeazi maclele POLISINTETICE (din gr. odo [poly = mult; covOeriKog [sinthetikos| = sintetic). CHIL CSAS a) b) °) Fig. 16. Tipuri de macle: a) maclés de juxtapunere (macla coadé de randunicts a gipsului). (13 simplificat); b) macli de penetragie (macla diamantului) (39 simplificat); ¢) macle polisintetice (la feldspafi caleo-sodici) (77) Trebuie ficuta precizarea cA, desi procesul de maclare este relativ frecvent, poate fi destul de rar sesizat macroscopic, find ins bine evidentiat prin analiza microscopict. IZOMORFISMUL SI POLIMORFISMUL Prin izomorfism se infelege posibilitatea ca minerale diferite si poati prezenta forme cristalografice asemanatoare sau identice (termenul deriva din gr. 10g [isos] = egal; popen, [morphi| = formé) si, implicit, 0 serie de proprietaji comune. Prezenta acestei proprictati conduce la formarea unor cristale mixte, prin cristalizare simultana. Astfel, conceptul de ive intre doua izomorfism implici posibilitatea de substitujie reciproca a elementelor consti substange cristaline capabile si formeze solutii solide Prin polimorfism se infelege posibilitatea unui mineral de a forma structuri reticulare iferite, pentru © compozifie chimic& identicd (termenul deriva din gr. nok diferite, cu proprieti [poly] cristalelor este determinat® de modul de aranjare a ionilor in refea si de tipul de legiturd dintre et uult; wopgn [morphi] = forma). Fenomenul apare ca un rezultat al faptului c& structura si mu numai de compozitia chimica, 2