Circuite de Telecomunicaţii 2021

Lucrarea nr.3
Filtrul trece-jos prototip. Metode de aproximare

Scopul lucrării
Analiza circuitelor trece-sus şi trece-jos în curent alternativ şi în regim tranzitoriu.
Prezentarea filtrului trece-jos prototip (FTJ), circuit având o caracteristică ideală, ce nu poate fi
realizată practic decât cu aproximaţie. Se descriu pe scurt cele mai uzuale metode de aproximare:
Butterworth şi Cebâşev. Se simulează pe calculator, în LTspice/SwCAD IV cele trei funcţii
aproximante şi se studiază comportarea în domeniul frecvenţă a celor trei tipuri de filtre astfel
realizate.

Introducere în filtrarea semnalelor

În aplicaţiile inginereşti din domeniul electronicii şi comunicaţiilor este deseori necesar să se
modifice amplitudinile componentelor, ce constituie semnalul prelucrat sau transmis, în sensul
accentuării unor componente şi reducerii, sau chiar eliminării acestora. Acest proces este
denumit filtrarea semnalelor. Un filtru electric este un sistem care realizează acest tip de
prelucrare a semnalelor. Cele mai simple circuite cu un pol se obţin dacă legăm un rezistor în
serie cu un condensator. În funcţie de poziţia celor două elemente pasive, obţinem fie un filtru
trece-jos, fie un filtru trece-sus.

Filtru trece-jos

Filtru RC, de tip „trece jos’’ prezentat în figura 3.1, permite trecerea semnalelor de frecvenţă
joasă de la sursă spre sarcină şi blochează trecerea celor de frecvenţa înaltă. Mărimile de intrare
cu frecvenţe joase sunt mai puţin atenuate faţă de mărimile de intrare cu frecvenţe ridicate. De
aici şi denumirea de filtru “trece jos”.

Figura 3.1 Filtru RC trece-jos

Funcţia de transfer a circuitului este dată de expresia:
V ( jω ) 1 (3.1)
H ( jω )= out =
V ¿ jω
( ) 1+ jωRC

Universitatea “Politehnica” Timişoara 1

 Circuite de Telecomunicaţii 2021
Pulsaţia și frecvența de tăiere pentru acest circuit au expresiile:
1 (3.2)
ω 0=
RC
1 (3.3)
f 0=
2 πRC
Pentru circuitul din figura 3.1 determinați frecvența de tăiere, apoi analizați comportarea sa
în domeniul frecvență. Măsurați frecvența de tăiere la -3dB, iar apoi comparați cu cea calculată.

Figura 3.2 Funcția de transfer a circuitului RC trece-jos

Când simularea circuitului este finalizată, există posibilitate să efectuați diverse măsurători
utilizând directiva .MEAS, în următoarele situații:
 pentru a găsi un anumit punct la o anumită valoare al axei orizontale (axa X) sau când
este îndeplinită o condiție.
 pentru a găsi valoarea maximă, valoarea minimă, valoarea vârf la vârf, valoarea RMS
 pentru a măsura un interval pe axa x între două puncte,...
Determinați valoarea maximă a semnalului de ieșire respectiv găsiți valoarea semnalului de
la ieșire la frecvența de 1kHz, utilizând comenzii de mai jos:
.MEAS AC Vmax max mag(V(out));
.MEAS AC Vrc find (V(out)) at 1k
Pentru vizualizare, urmăriți calea: View/SPICE Error Log

Figura 3.3 Vizualizarea directivei .MEAS în fișierul Error Log

În continuare setați semnalul de intrare să fie de forma sinusoidală având frecvența 1kHz cu
amplitudine egală cu 1V, așa cum se vede din figura 3.4.

Universitatea “Politehnica” Timişoara 2

 Circuite de Telecomunicaţii 2021

Figura 3.4 LT Spice -Analiza în domeniul timp

În jurul frecvenţei de tăiere, semnalul de ieşire, V(out) are amplitudinea 0,707 din
amplitudinea semnalului de intrare V(in) şi este defazat uşor spre dreapta faţă de acesta.
Rezultatul analizei se poate observa din figura 3.5.

Figura 3.5 LT Spice -Rezultatele analizei în domeniul timp

În continuare pentru analiza în regim tranzitoriu se foloseşte un semnal treaptă care se

generează cu o sursă de tensiune cu formă de undă cu variaţie liniară PWL (PieceWise Linear).
Se urmărește răspunsul circuitului RC în domeniul timp. Produsul dintre R și C τ =R ∙C,
cunoscut sub numele de constanta de timp, produce un efect de încărcare și descărcare a
condensatorului dacă semnalul de intrare este de tip treaptă.

Figura 3.6 Circuitul RC derivație

Configurarea sursei PWL se va efectua conform figurii 3.7, iar rezultatele simulării sunt
prezentate în figura 3.8.

Universitatea “Politehnica” Timişoara 3

 Circuite de Telecomunicaţii 2021

Figura 3.7 Circuitul RC derivație

Figura 3.8 Rezultatele simulării

Generați un semnal dreptunghiular cu ajutorul sursei PWL, iar apoi vizualizați variația în
timp a semnalului de ieșire, conform figurii 3.9.

Figura 3.9 Forma semnalului de intrare respectiv de ieșire

Filtrul trece-jos prototip

În prelucrarea şi transmiterea semnalelor sunt necesare circuite pentru care se impun

Universitatea “Politehnica” Timişoara 4

 Circuite de Telecomunicaţii 2021
caracteristici ideale ce nu pot fi realizate decât cu aproximaţie. Filtrul trece-jos ideal sau prototip,
a cărui schemă este prezentată în figura 3.10 trebuie să transfere fără atenuare semnalele situate
în banda de trecere şi să oprească semnalele din banda de blocare. Cu alte cuvinte, trebuie să
aibă modulul funcției de transfer H ( ω ) unitar în banda de trecere ( 0< ω<ω c )și nul în banda de
blocare.

Figura 3.10 FTJ prototip

Un astfel de circuit nu este realizabil fizic, nefiind cauzal. Filtrele trece-jos utilizate în
tehnică au caracteristici ce se apropie mai mult sau mai puţin cu cele ideale. În majoritatea
cazurilor cerinţele tehnice nu pot fi îndeplinite decât cu aproximaţie. Se pune problema
determinării funcţiilor de circuit realizabile, care se apropie cu o eroare acceptabilă de cele
ideale. Aceasta e o problemă de aproximare cu restricţii.
În procesul de aproximare intervin trei elemente importante şi anume:
 funcţia aproximată exprimă grafic sau prin valori discrete cerinţele tehnice.
 intervalul de aproximare defineşte mulţimea punctelor de pe axa, sau din planul
variabilei în care cerinţele tehnice trebuiesc satisfăcute.
 funcţia aproximantă, definită prin expresia sa analitică este în cazul considerat
dependentă de ω, s sau z prin intermediul unor parametrii.
În cazul circuitelor realizate cu componente liniare trebuie să avem:
2 a + a ω2 +⋯+ am ω2 m P ( ω2 ) (3.4)
|H ( jω )| = 0 1 2 2n
= 2
b 0 +b1 ω +⋯ +bn ω Q (ω )

c 0 ω+ c1 ω3 + ⋯+c k ω2 k +1 (3.5)
−φ ( ω )=arctg 2 2j
d 0+ d 2 ω + ⋯+d j ω
Parametrii a i,b i, respectiv c i, d i ca şi ordinul funcţiei m, n, respectiv k, j, se determină în
aproximare astfel încât funcţia aproximantă să se apropie cât mai mult să se apropie cât mai mult
de funcţia aproximată în ω ∈ R, respectând condiţiile de realizabilitate.
 Eroarea de aproximare exprimă diferenţa între funcţia aproximată (funcția de
transfer ideală) şi cea aproximantă în intervalul de aproximare.
Astfel în cazul FTJ, eroarea relativă la modul este:
2 (3.6)
{
E H ( ω )= 1− |H ( jω )|
2
, pentru|ω|<ω t
−|H ( jω )| , pentru|ω|> ωt

Universitatea “Politehnica” Timişoara 5

 Circuite de Telecomunicaţii 2021
iar eroarea relativă la fază:
Eφ ( ω )=−ω τ 0 −φ ( ω ) , ∀ ω ∈ R (3.7)

Mărimea erorii şi ordinul de complexitate al funcţiilor aproximante sunt indici de calitate ai

procesului de aproximare, fiind de dorit ca aceştia să fie cât mai mici.

Criterii şi metode de aproximare

Criteriul de aproximare se referă la modul în care este repartizată eroarea în intervalul de

aproximare. Următoarele criterii de aproximare sunt utilizate frecvent:
 criteriul aplatizării maxime (Butterworth), numit şi criteriul maxim-plat
 criteriul Cebâşev, numit şi criteriul mini-max
 criteriul erorii pătratice minime
După natura procedeului de aproximare utilizat, metodele de aproximare pot fi clasificate în:
metode grafice, analitice şi numerice.
Funcție de repartiția erorii în intervalul de aproximare există mai multe criterii de
aproximare. Criteriul aplatizării maxime numit și criteriul maxim-plat determină parametrii
funcției aproximate prin dezvoltarea erorii E H ( ω )în serie Taylor în jurul unui punct ω 0.
Prin anularea primelor derivate ale funcției eroare se obțin ecuațiile necesare pentru
determinarea parametrilor funcției aproximante. În acest mod eroarea este nulă în punctul ω=ω 0
și crește spre capetele intervalului (Figura 3.11a). Acest criteriu este convenabil pentru benzi
înguste de frecvență.
Criteriul Cebâșev numit și criteriul mini-max permite aproximarea funcției de transfer ideale
cu o eroare E H ( ω ) ce nu depășește o limită de ± δ pe întreg intervalul de aproximare. Extremele
erorii sunt egale și alternante ca semn (Figura 3.11b). Un astfel de criteriu este convenabil pentru
intervale mari de aproximare (benzi de frecvență largi).

Figura 3.11 Eroare de tip maxim plat (a) respectiv de tip Cebâșev (b)

Aproximarea de Butterworth

Pentru filtru trece-jos funcția aproximantă de tip Butterworth, obținută pentru ω 0=0 este
data de relația :
2 1 (3.8)
|H ( jω )| = 2n
1+ω
Înlocuind (3.8) în (3.6) se obține eroarea de aproximare :

Universitatea “Politehnica” Timişoara 6

 Circuite de Telecomunicaţii 2021

ω2 n (3.9)

{
|ε ( ω )|= 1+ ω
1
2n

1+ω 2 n
, dacă|ω|≤ 1

, dacă|ω|>1

În Figura 3.12 sunt reprezentate grafic caracteristica tip Butterworth și respectiv eroarea de
aproximare pentru diferite valori ale lui n. Indiferent de ordinul n al filtrului se observă că
eroarea este nulă la frecventa ω=0 și maximă la frecvența de tăiere. Dacă gradul n al funcției
aproximante (3.8) se mărește, caracteristica filtrului trece-jos se îmbunătățește.

Figura 3.11 Funcția aproximantă (a) și eroarea (b) de tip Butterworth

Se va studia caracteristica unui filtru trece jos respectiv unui filtru trece-bandă obținut prin
aproximarea lui Butterworth. Se va ridica caracteristica de frecvență a filtrului trece-jos pentru
trei valori diferite ale ordinului (n=1,2,3).
Funcțiile de transfer ale filtrelor trece-jos sunt:

ω0 (3.10)
H 1 ( s )=
ω0 + s

ω 20 (3.11)
H 2 ( s )=
s 2+ √ 2 ω 0 s+ω 20

ω30 (3.12)
H 3 ( s )= 3
s + 2ω 0 s 2+2 ω 20 s+ ω30

Universitatea “Politehnica” Timişoara 7

 Circuite de Telecomunicaţii 2021

Figura 3.12 Analiza caracteristica de frecventa ale unui FTJ

Simularea comportării filtrelor se va face în programul LTspice. Sursa utilizată este de tipul
E , sursă de tensiune dependentă de tensiune (Voltage Dependent Voltage Source). Se introduce
la valoarea sursei (Value), funcţia de transfer a filtrului folosind cuvântul de cheie Laplace, așa
cum se vede din figura 3.12.
Pentru tipul de analiză se alege: .AC . Se alege pentru frecvenţa de start 100Hz, iar pentru
frecvenţa de stop 200kHz. Analiza se face în 1000 de puncte/decade. Să se reprezinte grafic
caracteristicile de modul şi de fază pentru fiecare funcţie de transfer.

Figura 3.13 Rezultatele simulării

Universitatea “Politehnica” Timişoara 8

 Circuite de Telecomunicaţii 2021

Figura 3.14 Analiza caracteristica de frecventa ale unui FTB

Figura 3.15 Rezultatele simulării

Aproximarea de tip Cebâșev

Aproximarea în sens Cebâşev constă în determinarea funcţiei de transfer, admiţând o

repartiţie uniformă de tip mini-max (cu minime şi maxime egale) a erorii în intervalul de
aproximare. Putem avea o aproximare în sens Cebâşev, pe diferite intervale de frecvenţă în cazul
FTJ:
 în banda de trecere şi în acest caz se obţin filtrele de tip Cebâşev (C)
 în banda de oprire şi în acest caz se obţin filtrele de tip invers Cebâşev (IC)
 în banda de trecere şi de blocare şi în acest caz se obţin filtrele Cauer-Cebâşev, care
se mai numesc filtre eliptice, sau filtre eliptice, sau filtre Zolotarev
Funcţia care aproximează funcţia H ( ω ) a FTJ din figura 3.10 are în acest caz expresia:

Universitatea “Politehnica” Timişoara 9

 Circuite de Telecomunicaţii 2021
2 1 (3.13)
|H ( jω )| =
1+ε C 2n ( ω )
2

în care C n ( ω ) este un polinom Cebâşev definit în domeniul frecvenţă.

Se va studia caracteristica unui filtru trece jos normat de ordinul III, obținut prin aproximarea
lui Cebâșev. Funcția de transfer a filtrului trece-jos este dată de mai jos:

0.491307
H ( s )=
( s +0.49417 ) ∙ ( s 2+ 0.49417 s+ 0.99420 )

Figura 3.16 Schema experimentală a circuitului

Figura 3.17 Rezultatele simulării

Universitatea “Politehnica” Timişoara 10