PROTEINE SI AMINOAZICI

Aminoacizii

sunt combinatii organice care contin in molecula una sau maimulte grupe amino si una sau mai multe
grupe carboxil. Dupa structura, aminoacizii se impart in doua mari categorii :

aminoacizii alifatici : grupele functionale sunt legate de o catena alifatica,chiar daca in molecula exista un
nucleu aromatic

amino-acizii aromatici :grupele functionale sunt legate de o catena alifatica,chiar daca in molecula exista
un nucleu aromatic; la amino-acizii aromatici,grupele functionale sunt legate de un ciclu aromatic. Dintre
amino-acizii alifatici cei mai importanti sunt alfa-aminoacizii,adica aceiamino-acizi care contin grupele
functionale legatede acelasi atom de carbon. Eisunt produse de hidroliza a proteinelor si peptidelor. Se
deosebesc mai multecategorii de alfa-amino-acizi alifatici:

amino-acizi monocarboxilici

amino-acizi dicarboxilici

hidroxi-aminoacizi

tioamino-acizi

diamino-acizi heterociclici. Amino-acizii sunt substante incolore, cristalizate, avand puncte de topire cu
multmai inalte decat cele ale acizilor corespunzatori.Deoarece se descompun latemperatura de topire,
amino-acizii nu se pot distila. Ei sunt insolubili in apa si greu solubili sau insolubili in alcooli si eteri.  ulti
amino-acizi au gust
dulce

. !roprietatile chimice ale amino-acizilor sunt determinate , in primul rand deexistenta grupelor
functionale din molecula. Avand concomitent o grupa -"##$ si o grupa -%$&, molecula de aminoacid
areatat caracter acid , cat si caracter bazic, adica poate forma saruri atat cu acizii ,catsi cu bazele. Amino-
acizii sunt deci amfoteri. 'n solutie, amino-acizii sunt disociati cu formare de

amfioni

(ioni bipolari). Acestia se comporta diferit, dupa p$-ul mediului. Daca mediul este acid, amino-acidul se
comporta ca un cation.Sub actiunea curentului electric el migreaza sprecatod. Daca mediul este bazic,
amino-acidul se comprota ca un anion. Subactiunea curentului electric el migreaza spre anod. "a urmare
acestei comportari,daca in solutia unui amino-acid se adauga un acid sau o baza, p$-ul solutiei nu
semodifica mult. De aceea amino-acizii sunt folositi ca

solutii tampon

*a un anumit p$, disociatia acida a amino-acidului este egala cudisociatia lui bazica; sub actiunea
curentului electric nu se producemigrare nici la anod, nici la catod. Se numeste

punct izoelectric

, p$-ul la caredisociatia acida a unui amino-acid este egala cu disociatia lui bazica.

Dintre reactiile caracteristice amino-acizilor, mai importante sunt urmatoarele:

"u

acizii minerali si cu baze

amino-acizii se comporta asemenatoraminelor formand saruri.

"u

cloruri si anhidride acide

,

amino-acizii formeaza derivatiacilati laatomul de azot.

"u

halogenuri sau sulfati de alchili

,amino-acizii se pot alchila la atomulde azot, formand derivati %-alchilati.Derivatii cuaternari ai amino-
acizilorcomplet metilati la azot, se numesc

betaine.

"a si amino-acizii ,betainele austructura de amfioni.

"u

acid azotos

, amino-acizii reactioneaza in solutie acida cu formare dehidroxi-acizi, azot si apa. +eactia este identica cu
actiunea acidului azotosasupra aminelor primare, cand rezulta

alcooli.

"u unele

metale grele

, alfa si beta amino-acizii dau saruri complexeinterne sau chelatice, in care metalul intra ca un cation
central.

La incalzire

amino-acizii se comporta diferit, dupa pozitia relativa a grupelor functionale. Alfa-amino-acizii formeaza,
prin eliminare de apa intre & molecule, derivatiai

2,5-dicetopiperazinei

. eta-amino-acizii trec, prin eliminarea uneimolecule de amoniac din molecula amino-acidului, in acizi

alfa-beta-nesaturati

Aminoacizii importanti
•

Glicocolul

sau

glicina

, adica acidul aminoacetic se poate obtine prinhidroliza a gelatinei sau prin hirdoliza acidului hipuric.
licocolul este osubstanta care se topeste la &&-&/ "; are gust dulceag si este foartesolubil in apa.
Acidul azotos il transforma in acidul glicolic.

Alanina

poate exista sub  forme : doi enantiomeri si un racemic. 'n starecombinata se gaseste in diferite
proteine, cum sunt cazeina, gelatina, darmai ales fibroina ( din matase). eta alanina se gaseste in natura
dreptcomponent al acidului pantotenic, care este o vitamina din complexul ,reprezentand unul din
factorii de crestere.Este singurul beta-amino-acidexistent in natura.

Valina

apare in cantitati mici in albusul de ou. 'n timpul fermentatieialcoolice trece in izobutanol

Leucina

se gaseste impreuna cu glicocolul in produsele de descompunerea proteinelor: albumine ,cazine etc. *a

descompunerea albuminelor, pelanga leucina rezulta si izoleucina.

Serina

este un component al matasii. (0-)-Serina a fost sintetizata dinglicolaldehida si acid cianhidric in prezenta
de amoniac.

Tirosina

este un componen aproape al tuturor proteinelor.'n organismpoate fi transformat enzimatic pana la

adrenalina.Sunt si alte cai detransformare a tirosinei in organism.

•
Cisteina

este un produs de hidroliza a unor proteine. Ea se poatetransforma intr-o disulfura. "istina este pe langa
metionina principala sursade sulf din proteine."heratina din par contine multa cisteina.

Peptidele

rezulta prin reactia dintre doua sau mai multe molecule deaminoacizi, cu eliminare de apa.

Proteinele

sunt, din punct de vedere chimic compusi macromoleculari naturali,cu structura polipeptidica, care prin
hidroliza formeaza aamino acizi. Ele contin pelanga carbon, hidrogen, oxigen, azot, sulf, potasiu si alti
halogeni.Alaturi deglucide si lipide,proteinele furnizeaza energie pentru organism, dar a1uta si
larefacerea tesuturilor lovite. !e langa acestea, ele intra in structura tuturor celulelor,si a1uta la cresterea
si refacerea celulelor. 2nii hormoni contin proteine, acestiaavand rol in reglarea activitatii organismului. !
articipa la formarea anticorpilor,a1utand la debarasarea de toxine si microbi. 3ormarea unor enzime si
fermentinecesita prezenta proteinelor. Si nu in ultimul rand, ele participa la formareadioxidului de
carbon, a apei, prin aportul energetic rezultat din arderea lor.

Clasificarea proteinelor

4. Dupa sursa de provenienta-proteine de origine vegetala-proteine de origine animala&. Dupa

solubilitatea in apa si in solutii de electroliti :- insolubile (fibroase)- solubile (globulare). Dupa produsii
rezultati la hidroliza totala :-proteine propriu-zise ( prin hidroliza totala se obtin numai aaminoacizi)-
proteine con1ugate sau proteide ( prin hidroliza totala se obtine, pe langa a-aminoacizi, si o alta
substanta, care in structura proteinei apare ca grupaprostetica).!roteinele fibroase se gasesc in
organismul animal in stare solida si conferatesuturilor rezistenta mecanica (proteine de schelet) sau
protectie impotrivaagentilor exteriori.

5E+A6'%E*E- proteinele din epiderma, par, pene, unghii, copite si coarnese disting printr-un continut
mare de sulf. 5eratinele sunt insolubile in apaatat rece cat si calda, precum si in solutii saline. Din cauza
aceasta7eratinele prezinta o mare inertie fata de agentii chimici, precum si fata deenzime.

3'+#'%A, componenta fibroasa din matasea naturala, se gaseste in acestmaterial incon1urata cu o

componenta amorfa, cleioasa, sericina, carereprezinta cca. 8 9 din greutatea totala.

•
"#*AE%2*, este componenta principala a tesuturilor con1unctive,tendoanelor, ligamentelor,
cartila1elor, pielii, oaselor, solzilor de peste.Exista numeroase varietati de colagen.

E*AS6'%A constituie tesutul fibros, cu o elasticitate comparabila cu acauciucului, a arterelor si a unora

din tendoane, cum este de exemplutendonul de la ceafa boului. Elastina nu se transforma in gelatina la
fierberecu apa si este digerata de tripsina.'n regnul vegetal nu se gasesc proteine fibroase; functia lor
este indeplinita inplante de celuloza. !roteinele fibroase se dizolva numai in acizi si bazeconcentrate, la
cald, dar aceasta dizolvare este insotita de o degradare a

macromoleculelor; din solutiile obtinute nu se mai regenereaza proteina initiala.!roteinele fibroase nu

sunt hidrolizate de enzimele implicate in digestie si deci nuau valoare nutritiva.!roteinele solubile sau
globulare apar in celule in stare dizolvata sau sub formade geluri hidratate. Ele au insusiri fiziologice
specifice si se subimpart in albuminesi globuline. Albuminele sunt solubile in apa si in solutii diluate de
electroliti (acizi,baze, saruri),iar globulinele sunt solubile numai in solutii de electroliti. Exemple de
proteine solubile:- albuminele din oua- caseina din lapte- globulinele si albuminele din sange
(hemoglobina, fibrinogenul)- proteinele din muschi (miogenul si miosina)- proteinele din cereale
(gluteina din grau, zeina din porumb)- proteinele produse de virusi (antigeni) si bacterii- anticorpii-
nucleoproteidele- enzimele- hormonii proteici (insulina)%E"ESA+2* DE !+#6E'%EDepinde de necesitatile
organismului:

"opii: -8-/ ani - - g prot7g corp& h -<-4& ani - &- g prot7g corp& h -4&-&8 ani - 4,=-4,< g
prot7g corp& h

Adulti: 4,&-4,= g7gczi (ex: <= 7g - >=-48= g proteinezi)

ravide si mame care alapteaza: & g7gczi

Sportivi, muncitori, refaceri musculare: &- g7gczi

Surse de proteine

-!roduse animale: lapte, branzeturi (488g branza ? &=-8 g proteine), carne (&89proteine),viscere (ficat,
rinichi, inima, splina, peste), oua.- *eguminoase: fasole (&8-&=9), mazare, soia (=9).- "ereale : paine
(>9).- %uci, arahide, alune, cartofi, ciuperci, legume, fructe (ultimele & mai putin).!+#6E'%E E@'S6E%6E
'% !+#D2SE*E A*'  E%6A+E "arnea si produsele din carne sunt principalele surse de proteine de
calitatesuperioara. "ontinutul de proteine variaza invers proportional cu continutul de grasime,
incarnurile slabe cantitatea de substante proteice fiind maxima (4< &&9)comparativ cu carnurile grase.
!roteinele ntracelulare care formeaza mareama1oritate a carnii macre au o structura amino-acidica
echilibrata, adecvatanecesarului organismului uman. !roteinele extracelulare din tendoane,
cartilagii,fascii, sunt reprezentate mai ales prin colagen si elastina, lipsite de triptofan sisarace in ceilalti
aminoacizi esentiali. "olagenul si elastina scad valoarea nutritivaa tesuturilor care le contin.

Rolul biologic al proteinelor

!roteinele Bndeplinesc Bn organismele vii mai multe functii biochimice absolutindispensabile tuturor
proceselor metabolice si fiziologice

.
AMINOAZICI