TEMĂ LA SOCIOLOGIE

ELEV – CHIFAN SABINA ALEXANDRA

Tema. Redactaţi un scurt eseu în care să răspundeţi la

întrebarea următoare:
Ce ar trebui să urmărească politicile educaţionale din
România?

În perioada contemporană, globalizată, super-tehnologizată şi foarte dinamică în

ceea ce priveşte piaţa muncii, ţările care au reuşit să creeze schimbări majore şi
benefice pentru învăţământ au avut câteva lucruri în comun în politicile lor
educaţionale.

Comparativ cu ţările UE, competitivitatea forţei de muncă din România din punct de

vedere al educaţiei şi competenţelor (abilităţilor) este încă redusă.

In cadrul PISA, aproximativ 70% din elevii de 15 ani din România au avut
performanţe situate sub nivelul cerut pentru un loc de muncă modern, faţă de 37%
din elevii de 15 ani din UE. Nivelul indicatorilor privind educaţia în România este
scăzut comparativ cu al celor din UE. Faptul poate fi atribuit procentului relativ
scăzut de absolvenţi ai învăţământului secundar şi care urmează apoi cursurile
învăţământului terţiar, precum şi ratelor foarte reduse de participare la educaţia
continuă.
Astfel, experienţă reformelor din ţări că Polonia, Coreea de sud, Finlanda,
Singapore, Canada, Estonia sau Australia, şi aici trebuie avute în vedere şi
experienţele negative, arată că există trăsături comune ale drumului către succes care
ar putea fi sintetizate într-un “decalog” pe care România l-ar putea urma în dorinţa ei
legitimă de a-şi decide propriul destin prin generaţiile viitoare. Astfel, este necesară
motivarea şi implicarea elevilor în întreg procesul şcolar (excursii, ore după şcoală,
sport organizat, activităţi artistice, etc). La acest capitol s-au făcut progrese foarte
bune în ultimii ani , egalitatea de şanse pentru toţi copiii. Pe lângă nevoia de fonduri
pentru şcolile şi liceele de la ţară sau din zone sărace, se poate stabili un sistem de
aducere la oraş sau în şcolile mai căutate a învăţătorilor şi profesorilor, urmând un
sistem de alocare prioritară pentru cei ce stau o perioada la ţară sau în şcolile
defavorizate) , clarificarea responsabilităţilor şi folosirea lor pentru dezvoltare şi
iniţiative. Cine scrie curricula, cine o verifică, de câte nivele de inspecţie este
nevoie. De notat că în multe ţări, acreditările şi evaluările se fac în proporţie de 80%,
intern. Inspectorii au ca misiune principal sarcina de a verifica dacă ceea ce şcoala a
evaluat este adevărat şi de a-i ajuta pe cei ce au nevoie să se îmbunătăţească prin
recomandări specifice. Tot aici, este necesară creş̦terea gradului de obiectivitate în
evaluările elevilor și corelarea evaluărilor şcolilor şi liceelor cu evaluările de la
testele naţionale. Egalitatea de şanse pentru toţi copiii. Pe lângă nevoia de fonduri
pentru şcolile şi liceele de la ţară sau din zone sărace, se poate stabili un sistem de
aducere la oraş sau în şcolile mai căutate a învăţătorilor şi profesorilor, urmând un
sistem de alocare prioritară pentru cei ce stau o perioada la ţară sau în şcolile
defavorizate).
Tema. Redactaţi un scurt eseu în care să răspundeţi la întrebarea
următoare:
În lumina diversităţii contemporane, cât de folositor este să vorbim
despre "familie" la singular?
In contextual actual ,  familiile cu un singur parinte sunt diferite de cele cu doi
parinti care traiesc sub acelasi acoperis. Exista nenumarate motive pentru care o
persoana devine un parinte unic. Poate alege acest stil de viata, au fost implicati
intr-o relatie care nu a mers sau poate partenerul a murit. Provocarile unui parinte
singur variaza in functie de circumstante, dar exista in aceste cazuri si experiente
pozitive impartasite de majoritatea parintilor unici.
Parintii singuri difera de familia clasica in multe moduri, dar cea mai comuna
diferenta este modul de interactiune al parintelui cu copilul sau. In familiile duale,
mama si tata decid impreuna cum sa conduca casa, in timp ce in cea unica
problemele precum vacantele sau marile aventuri ale familiei vor fi decise de catre
copil. Din punct de vedere religios , termenul de familie la singular nu este acceptat ,
deoarece , biserica accepta doar termenul de familie duala , formata din barbat si femeie ,
acceptat fiind doar atunci cand unul din parteneri decedeaza , fiind nevoit sa creasca
copilul singur. Schimbari importante au avut loc în privinta stilurilor de viatã
familiala. Familiile monoparentale au devenit foarte raspândite, familia comasata
este tot mai raspândita, la fel ca ii alte tipuri de menaje: căsătorii homosexuale,
grupări de persoane care se adună pentru a împărţi cheltuielile, căsătorii în serie,
conglomerate de familii etc.
În concluzie, deşi căsătoria nu este considerată necesară, ea este în continuare
forma valorizată de familie prin care indivizii sunt mai fericiţi, celelalte coabitarea
informală şi în special familiile monoparentale fiind mai slab tolerate. Cei
căsătoriţi întãresc opţiunea pe care şi-au asumat-o fiind uşor mai intoleranţi
comparativ cu ansamblul populaţiei faţă de coabitare sau faţă de familiile
monoparentale.

Tema. Redactaţi un scurt eseu în care să răspundeţi la întrebarea

următoare:
În ce mod diferitele medii de comunicare modifică experienţa
socială a spaţiului şi timpului?
În societatea actuala, mass-media joaca un rol crucial in viata sociala, devenind,
de-a lungul timpului, o putere crescanda si indispensabila, cu o influenta puternica
asupra segmentelor societatii. Prezenta lor activa se simte in viata financiar-
bancara, in dezvoltarea industriei, in evolutia tehnologiei, in viata politica, dar si in
viata cotidiana, construind la randul lor o industrie proprii.
În fiecare zi, oamenii petrec mult timp in fata televizorului, asculta postul de radio
preferat sau citesc presa. Mijloacele media au ajuns sa aiba un impact puternic asupra
indivizilor si sa contribuie la procesul de educare si culturalizare. Influenta lor, fie
puternica, fie limitata, constituie o preocupare majora a cercetatorilor in Stiintele
Comunicarii de multe decenii. Efectele observate in randul indivizilor conduc la o
multime de intrebari: citirea regulata a ziarelor impune ideologia clasei dominante?
Aparitiile repetate ale oamenilor politici la televiziune provoaca schimbari de opinie
sau de intentie de vot in randurile electoratului? Copiii care privesc multe scene de
violenta pe micul ecran sunt oare inclinati mai mult decat altii sa adopte un
comportament agresiv? Sunt intrebari care dovedesc cat de necesar este astazi studiul
efectelor, reale sau presupuse, ale mass-media. Cunostintele in materie incep sa se
inmulteasca, desi uneori raspunsurile oferite de specialisti in legatura cu acest subiect
nu sunt foarte clare, date fiind parerile lor atat de diferite.
Mediile de informare precum televiziunea și ziarele exercită o amplă influență
asupra experiențelor noastre și asupra opiniei publice. Acest lucru se întâmplă nu
din pricina faptului că ele ne afectează atitudinile în maniere specifice, ci pentru că
ele sunt mijloacele de acces la cunoaștere, de care depind multe activități sociale.
Votarea la alegerile nationale, de exemplu, ar fi imposibilă dacă informațiile despre
evenimentele politice curente, candidați și partide n-ar fi disponibile la modul
general. Chiar și cei care sunt într-o mare măsură neinteresați de politică și cunosc
într-o foarte mică măsură personalitățile implicate sunt oarecum informați asupra
evenimentele naționale și intenaționale. Doar un sihastru ar putea fi complet
detașat de "știrile despre evenimente care ne afectează pe toți - și am putea bănui
că un sihastru al secolului XX posedă un aparat de video!" (Giddens, 1997)
 Prin dezvoltarea tehnologiei, modalitatile de transmitere a mesajelor s-au diversificat.
Prin aparitia audiovizualului si posibilitatii de a transmite cu rapiditate informatiile,
mijloacele media au ajuns sa fie caracterizate de simultaneitatea cu evenimentul.
Astfel, timpul dintre momentul aflarii unei informatii sau desfasurarii unui eveniment
si receptarea lor a ajuns sa fie foarte scurt, uneori chiar nul. Posibilitatea transmiterii
in direct capteaza atentia publicului si pastreaza interesul, ajungandu-se, la o
dependenta de mijloacele media. Chiar daca este vorba despre televizor, radio sau
internet (new media), oamenii cauta in permanenta sa-si satisfaca nevoia de
informare, de acces la cultura sau de divertisment pentru a-si ocupa timpul liber.
Desigur ca aceasta dependenta s-a creat si din cauza rutinei zilnice si a comoditatii cu
care omul actual se multumeste. In acceptiunea freudiana, oamenii isi impun singuri
aceste ritualuri, avand tendinta innascuta de a reveni la situatia initiala, la repetarea
acelorasi gesturi sau situatii. Mass-media au o contributie puternica la crearea si
pastrarea ritualurilor pentru ca ele semnaleaza si amplifica evenimente de rutina. Insa
privind ideea din alta perspectiva, putem spune ca este doar o problema de
decizie: "acesti oameni consuma un produs mass-media in urma unei decizii liber
asumate" , in ciuda faptului ca ei au la indemana o multime de alte modalitati de
relaxare si de petrecere a timpului.