Sunteți pe pagina 1din 1

Structura optimă a capitalului

Optimizarea structurii capitalului reprezintă una din cele mai complicate proceduri în
procesul de gestiune a finanţelor întreprinderii.
Structura optimă a capitalului reflectă acea structură care asigură rentabilitatea maximă în
condiţiile unui nivel de risc acceptat, având ca rezultat maximizarea valorii întreprinderii.
Trebuie de menţionat că în unele cazuri conducerea întreprinderii este nevoită să apeleze la
împrumuturi, deoarece resursele proprii sunt limitate în special în cazul investiţiilor de mari
proporţii. Deosebirea eesnţială între aceste două categorii de resurse constă în nivelul diferit al
rentabilităţii cerute de aducătorii de fonduri, condiţionată la rândul să di nivelul de risc diferit.
Procesul optimizării structurii capitalului presupune următoarele etape:
I. Analiza structurii capitalului în dinamică, inclusiv a tendinţelor de evoluţie a
acesteia. În procesul analizei structurii sunt examinaţi şi coeficienţii solvabilităţii,
autonomiei financiare, raportul dintre obligaţiuni pe termen lung şi obligaţiuni pe
termen scurt. Tot la această etapă se examinează şi indicatorii rotaţiei şi rentabilităţii
activelor şi capitalului propriu.
II. Analiza datoriilor ce determină structurii capitalului, la care se referă:
a) particularităţile ramurale ale activităţii întreprinderii (caracterul produsului finit, durata
ciclului operaţional şi financiar, modalităţile de achitare a mărfurilor);
b) situaţia pe piaţa de capital şi pe piaţa mărfurilor;
c) nivelul rentabilităţii;
d) presiunea fiscală;
e) gradul de concentrare a capitalului acţionar (dorinţa acţionarilor de a-şi păstra pachetul
de acţiuni);
f) stadiul de dezvoltare a întreprinderii
Având în vedere factorii menţionaţi mai sus, gestiunea structurii capitalului are ca sarcină
soluţionarea a două probleme:
1) determinarea proporţiilor acceptabile a capitalului propriu şi capitalului împrumutat
2) asigurarea, în caz de necesitate, a atragerii de capital suplimentar.
III. Optimizarea structurii capitalului după criteriul minimizării costului său (costului
mediu ponderat)
IV. Optimizarea structurii capitalului în baza criteriului minimizării riscului financiar.