ART NOUVEAU (1890-1910)

Istoria Designului
 Art Nouveau (1890-1910, Jugendstil in Germania, Stile Liberty
sau Stile Floreale in Italia, Arta 1900, Modern Style in Anglia,
Modernista in Spania, Sezession in Austria, stil Kalevale in
Finlanda, Tiffany Style in America), sf. XIX si inc. de secol XX
(prima decada), s-a afirmat ca reactie la eclectismul istoricist al
arhitecturii si artei decorative de sec. XIX şi,
în general, împotriva ornamentului clasic.

Are doua variante stilistice principale: linie sinuoasa, ondulata, cu

caracter organicist, metoforic, vegetal (Hector Guimard –
ornamentatie la metroul parizian, Emile Gallé, Henry van de Velde,
Louis Comfort Tiffanya in SUA) si
formula geometrizata (Charles Rennie Mackintosh – arhitect si
designer de mobilier, Josef Hoffmann); accent pe raspandirea
frumosului in toate mediile cotidianului, inclusiv arhitectura si
design industrial. Şcoala de la Nancy sau şcoala lorenă reprezinta,
prin creatia lui Émile Gallé, al doilea centru Art Nouveau in Franta
dupa Paris.
• Arta aflata la granita a doua secole, Art Nouveau invadeaza
viata publica – metrou, cafenele, cabarete, gari, magazine,
restaurante si hoteluri, si pune amprenta asupra afisului
artelor grafice publicitare.

Fundalul social-cultural în care apare Art Nouveau-ul este unul care se

schimbă rapid: apar cinematograful și automobilul, i porta ți a tori
pe s e a a elerării rit ului s hi ărilor.

• Orașele devin centrele lumii moderne, într-ucât muncitorii trebuiau

să locuiască în apropierea fabricilor care se înmulțesc în această
perioadă, transformând astfel natura în subiect de nostalgie. Noile surse
de inspirație sunt lumea vegetală sau lumea zoomorfă. Arhitecţii
stilului Art Nouveau adeseori proiectau arhitectura generală şi
interiorul ca un tot unitar, în care de la ansamblu şi până la ultimul
detaliu, toate erau rela io ate. A est o ept era î a ord u o ie ti ele
Art Nouveau de u itate şi egalitate a artelor.
Arta 1900 este legata de Expozitia Universala de la 1900 de la Paris al
carei scop era sa proclame suprematia franceza in artele decorative,
accentuand continuitatea dintre trecutul si prezentul cultural.
prima linie de metrou parizian a intrat in
functiunea odata cu Expo 1900 care a
promovat si electricitatea in Pavilion
d’Electricite. / pavilion Mexic
Tour Eiffel a fost construit pt. Expozitia Universala de la 1889
 Numele de Art Nouveau este legat de Siegfried Bing care
a fost principalul animator al Artei 1900 din Paris
Pa ilio ul Art Nou eau poster pe tru Maiso de l’Art Nou eau, Expo U i ersala
• In 1895, Siegfried Bing, fost lucrator intr-o fabrica de ceramica
din Hamburg si interesat de arta japoneza, deschide la Paris
magazinul L’Art Nouveau unde comercializa obiecte
importante de arta orientala, creatii de Émile Gallé, Lalique si
Louis Comfort Tiffany. Magazinul avea sa fie completat cu
ateliere de mobilier si arte aplicate create inclusiv de Henry
van de Velde.

• Bing si-a expus propriul Pavilion de l’Art Nou eau la Expozitia

Universala si Internationala de la Paris, 1900. Pavilionul
continea sase camere decorate de Georges de Feure si Eugene
Gaillard. Bing era, de asemenea, pasionat de lucrarile lui Henri
Toulouse-Lautrec; el deschide in 1887 o reprezentanta a
Maison de l’Art Nouveau la New York.
scaun din piele si lemn de nuc,
designer Eugene Gaillard, 1899
• Ca şi Arts & Crafts, din care într-o mare ăsură provine, Art
Nouveau este şi el un curent profund romantic – de altfel
ultimul mare curent romantic. A fost un curent al
i tele tualită ii burgheze dornice de a schimba o di ia
so ială a maselor din marile oraşe prin forma fru oasă, de
bun gust.

• Iar bunul gust însemna subordonarea formelor unor ra iu i de

atură teh ologi ă şi fu io ală, în ulti ă i sta ă so ială. Şi
asta pentru ă produsele, la s ară mare, erau destinate – cel
pu i ca i te ie – oamenilor simpli
Art Nouveau provine din miscarea Arts & Crafts si este
primul mare curent modern.
1 Art Nouveau a fost un curent individualist
Spre deosebire de î ai taşul său î să, al ărui motor
s-a numit William Morris şi a ărui s e ă a fost
Anglia, Art Nouveau a evoluat în paralel pe multe
scene, a purtat diverse nume şi s-a confundat cu mai
multe perso alită i purtătoare care s-au numit Victor
Horta, Henry van de Velde, Hector Guimard, Otto
Wagner, Joseph Maria Olbrich, Josef Hoffmann,
Charles Rennie Mackintosh, Antoni Gaudi, Peter
Behrens etc.
 Căutarea de for e oi şi, parado al, de adere a
la tradi ia lo ală.
Art Nouveau poate fi considerat cu adevarat primul
stil international modern care va fi legat intim de
decandenta fin-de-siècle si motivele ornamentale.
Ca rezultat, va fi ocultat stilistic la inceputul sec. XX
de estetica masinii si de preferinta avangardei
pentru forme simple geometrice, mult mai potrivite
productiei industriale.
• Modelarea s ulpturală, for a liniei curbe, iş area şi
în mod special înlocuirea vocabularului istoricist de
forme cu un altul, în general de i spira ie egetală, au
fost trăsăturile principale ale Art Nouveau ca stil.

• Ca şi Arts & Crafts, decorativismul Art Nouveau s-a

ăs ut dintr-o rea ie a ută la clasicismul
o e io al, la „modelele abstracte ale stilurilor
istorice, erodate şi golite de sens – mai ales
neoclasicul. Noul vocabular propus nu numai ă era
anistoric, dar i spira ia lui egetală transmitea mesajul
orga i ită ii, a for ei vitale, naturale, a noii arte.
Stilul Art Nouveau se identifica usor prin elongarea
formelor florale, inspirate de natura. Stilul Art Nouveau
poate fi interpretat atat naturalist cat si abstract, iar
principiile de concepere se aplica de la arhitectura la
design (de ex. bjuterii).

Ratiunea pentru care designerii de la 1890 si-au cautat

inspiratia in natura este data si de cercetarile stiintifice
legate de natura precum tratatul lui Darwin On the
Origin of Species (1859).

Ornamentul nu mai era un adaos, ci era o i ut, în

mod intrinsec şi inseparabil, în structura o stitutivă
a produsului artistic.
tratate de botanica si studii fotografice florale realizate
de Karl Blossfeldt la sf. sec. al XIX-lea
3 preluarea de la miscarea Arts and Crafts a conceptului
de Gesamtkunstwerk si a ideii de acces al maselor la
produsul de artă apli ată - frumos si ieftin, promovarea
unei estetici menite chiar să transforme societatea.
Au fost, în fine, alte ări, care marcate fiind de o
pro le ă politi ă a io ală (Finlanda, ările Române)
sau regio ală (Cataluna, secesiunea germana si austriaca
impotriva ideologiei imperiale si politicii militaro-
coloniale) au exprimat prin elita lor artisti ă frustrări şi
idealuri patriotice.

4 Spre deosebire de Arts & Crafts,

Art Nouveau a acceptat parteneriatul cu tehnica
i dustrializată, a recuperat valoarea metalului şi a
colaborat cu industria, în efortul de a armoniza arta cu
tehnica.
• Produ ia Art a rătă it între două fronturi: -
-- produsul manufacturier (cu irtu ile lui
subliniate de John Ruskin) şi
-- produsul industrial, ăruia în teorie î ă i se
opuneau.
A avut î să, în acest sens, meritul de a fi
deschis un drum designului. Cu ade ărat,
diso a ele dintre teh i ă şi artă, aveau să le
rezolve Peter Behrens şi ş oala Bauhaus.
• Expo e ii lui, î ea ai are parte artişti la
origi e, au a a do at arta pură şi au o orât
î are ă pe tru a fa e artă apli ată, pe tru
mase: mobilier, textile, vitralii, obiecte de uz
casnic, bijuterii, corpuri de iluminat, produse
di piele, esti e ta ie, era i ă,
por ela uri, sti lărie, argi tărie, etalopastie,
dar şi fa ade, ase, teatre-manifest. N-au
re u at la o di ia lor superioară de reatori,
dar s-au pus în slujba publicului, angajându-se
să î o ileze o ie tele de uz o u şi să
propage bunul gust la nivel de mase.
5 La fel u o serie de artişti are
repreze taseră iş area Arts & Crafts se
o ertiseră di ers la Art Nou eau, tot
astfel artişti/arhite i u os u i a
repreze ta i ai Art Nouveau - Charles Rennie
Mackintosh, Henry van de Velde, Otto
Wagner, Joseph Maria Olbrich, Josef
Hoffmann, Peter Behrens, Hendrik Berlage,
Adolf Loos - au devenit în final pionieri ai
modernismului.
 Bruxelles a fost capitala curentului Art Nouveau de unde noul
vocabular de forme a diseminat rapid, luând în diferite locuri diferite
aspecte. Linia comuna este data de stilul identificat prin acea linie
ur ă des hisă, elega tă, aeria ă, di a i ă, u ită şi coup de
fouet lo itură de i i sau whiplash.

Reprezentantii au lucrat în lemn, dar tot lor li se datorează trecerea de

la acest material tradi io al la cel nou – metalul. Astfel au trecut de la
tradi ie la modernitate, prin forme, materiale, tehnici şi fuziunea dintre
stru tură şi de ora ie, pâ ă la topirea uneia în ealaltă.
GUSTAVE SERRURIER-BOVY (1858-1910)
piedestal din lemn de
palisandru din Congo, Bovy 1897
interior cu pat, oglinda de toaleta tip Psyché, 1899, lemn de acaju, Musée d’Orsa
 Paul Hankar,
cafeneaua New
England din Bruxelles,
1900
 VICTOR HORTA (1861-1947)
este e le a elgia ă a ure tului
Ceea e ara terizează rea ia lui Horta este tra spare a, dar
oti ul u este u ul pur esteti , i este solu ia u ei pro le e
pur arhite turale. Fa adele şi i terioarele î guste a eau e oie
să fie ilu i ate i e şi să li se reeze el pu i iluzia spa ialită ii.
Utilizarea etalului la stru tură, goluri, lu i atoare, s ări, apoi
utilizarea oglinzilor, au fost mijloacele folosite.

De la o si plă e esitate, Horta a dez oltat o esteti ă. Astfel a

reat el si ioza di tre ele e tele ra io ale şi ele esteti e – un
principiu programatic al arhitecturii moderne.
 Casa Tassel (1892- ), pri a asă
parti ulară realizată u stru tură di etal,
desig al oloa elor de tip tulpi ă, li ia
î vol urată tip vîrtej
/ li ia Horta
scara interioara Muzeul Horta (fosta casa si atelier), fatada Muzeul Horta
 HENRY VAN DE VELDE (1863-1957)
A abandonat pictura şi din 1892 s-a orientat ătre artele aplicate: tapiserii, grafi ă de
carte, tapete, bijuterii şi, i eî eles, mobilier. Marea lui i porta ă o stă în
creativitatea a „desig er , formator de bun gust.
Spre deosebire de Horta, cel sigur de sine şi mereu confirmat prin succesele lui „de
pu li , a de Velde a fost un ăutător, un ezitant, un creator profund. Linia lui a avut
a eeaşi for ă, dar o i ea mult mai ultă problematizare. Iar grafica lui a fost ceva mai
re i ută, pavând viitorul modernist.

Casa proprie Bloemenwerf din Uccle, lâ gă Bruxelles,

1895. Velde a creat casa, mobilierul de interior.
• Van de Velde a fost credincios conceptului de
Gesa tku st erk. De la a e ajrea exterioară, tre â d pri
arhitectura de obiect, el s-a o upat de i terioare pâ ă la
i elul detaliilor de ge ul ta â uri şi esti e ta ia de i terior
a so iei.

• Van de Velde a fost un continuator al curentului Arts and

Crafts. Şi el a respi s, a şi prerafaeli ii, rea ia de după e ul
mediu, dar goticul nu transpare deloc în arhitectura lui.

• “u aspe tul rezului so ial, pleda şi el pe tru o so ietate

ouă şi pe tru arta pusă î sluj a a estei so ietă i. Î pra ti ă,
s-a o fru tat î să u a eeaşi o tradi ie a Willia Morris:
s-a aflat î tre o ep iile lui si er egalist-proletare şi rea ia
lui, aflată i e ita il su patro aj elitist, ult ai pu i
de o rati de ât şi-ar fi dorit.
“ au pe tru lo ui a ţloe e erf.
• Pri orie tarea lui so ialistă, a de Velde
redea î arta e ită să i flue eze alitatea
aselor. Arta fii d ea apli ată la o ie te de
uz o u , ea tre uia să le î u ătă eas ă
ediul fizi de ia ă, şi astfel alitatea u a ă.
El spu ea: „Urâ e ia orupe u doar o hii, i
şi i i ile. Iar de la prostul gust la
i fra io alitate u ai e de ât u pas.
ser i iu de por ela proie tat î
adrul arii Ş oli Du ale de Arte
şi Meserii, Wei ar
 În 1907 s-a î fii at la
Weimar, sub directoratul
lui van de Velde, Marea
Ş oală Du ală de Arte şi
Meserii. Localul a fost
reconstruit de el,
o pletat şi supraetajat.
Ş oala a a ut şi ea o are
i porta ă pe tru
for area ti erilor ap i să
ar o izeze i agi a ia
artisti ă şi teh i ă u
îndemânarea, în
producerea unor obiecte
de calitate.
 HECTOR GUIMARD

Ca si in cazul lui Victor

Horta, creatia lui Guimard,
usor de recunoscut prin
forme impletite din fier
turnat de la statiile de
metrou, a fost denumita
stilul Gui ard. A fost
totuşi riti at pe tru
o tradi ia di tre
artisticitatea arhitecturii
supraterane, în raport cu
teh ologia sea ă a sta iilor
subterane.
 Curte
interioara
cu poarta,
Guimard
• Regiunea atala ă este exe plară, atunci când vorbim despre efuziunile
Art Nouveau cuprinse de frison patriotic. Do i a ia spa iolă asupra unei
regiuni etnice a creat frustrări, care s-au exprimat printr-o tradi ie artisti ă
cu o identitate foarte puter i ă.

• Arhite i ca ANTONI GAUDI (1852-1926), Domenech I

Montaner, Puig I Cadafalch şi al ii reprezi tă regionalismul
catalan în Art Nouveau, aria tă care la Barcelona se u eşte
Modenismo Catalan. În restul Spaniei, versiunea lo ală de Art
Nouveau se u eşte simplu Modernismo.

• Crea iile spaniole şi catalane din jurul anilor 1900 sunt expresia unei arte şi
unei arhitecturi extrem de decorativiste. Exploziile plastice sunt fie de
origine florală, fie iz orăs din bestiarul medieval, au mult în comun cu
arta aură, sugerează elemente din atură din cele mai diverse regnuri –
peşteri, nori, cuiburi de albine, buze, valuri etc. şi nu suportă nici un fel de
re i eri cromatice.
 ANTONI GAUDI (1852-1926)
exterior casa Battlo, Gaudi, 1905-1907 /
interior casa Battlo, Barcelona, usa de apartament din lemn scuptat, Gaudi, 1904-1906
detaliu de interior, put
de lumina, ferestre si
placare cu placi
ceramice, casa Battlo,
Gaudi /

sofa din lemn pentru

casa Battlo
 detaliu banca
serpetinata, Guell
Park, Gaudi, 1900-
1914, placata cu
faianta cu motive
corintice si tip
a the io
 Viena
• Î preaj a s hi ării de se ol şi u o azia
rea iei la a ea arhite tură, au apărut, î ge eral
dincolo de Ring, de-a lungul axelor radiale, o
sea ă de o stru ii se ate Otto Wag er,
re olu io are a a ieră.
• Vie a era u oraş relaxat, u o oare are tradi ie
î a apta outatea arhite turală, u o urghezie
ai e hili rată de ât î lo uri, î are di oti e
politi e tradi ia se lupta u a ri ie să fie păstrată.
Astfel ă oua arhite tură a fost pri ită a e a
de la si e î eles.
I ia astere aso ia ia Wiener Sezession, o aripă ruptă di
Aso ia ia Artiştilor Vie ezi, are îşi a ifestase deza ordul fa ă de
o ser atoris ul stilisti e do i a artele şi arhite tura. Di ea ai
fă eau parte la î te eiere Gustav Klimt, Koloman Moser şi Josef
Hoffmann.
Sediu Wiener Secession, Joseph Maria Olbrich, 1898. De ora ia parietală a lădirii a fost
proie tată de Gusta Kli t.
 Toată de ora ia, a şi posterele
are a u au expozi iile, erau
marcate de motive vegetale, fie
ă era or a despre fru ze de
laur, despre radul eş i erde
sau despre arborele lui Klimt,
care-şi extrage se a di pă â t.
Toate simbolizau vitalitatea
orga i ă, opusă istori is ului
artifi ial şi o osit.
Moti e egetale sau statui şi
asoreliefuri eroi e şi î aripate
dădeau ăldură şi fa adelor lui
Otto Wag er. “e or eşte despre
i flue a tale tatului Ol ri h
asupra rigurosului Wagner.
 Josef Hoff a a î fii at, î preu ă u Kolo a Moser,
Wiener Werkstätte – Atelierele vieneze. Era un centru de
proie tare şi exe u ie de o ie te de uz as i şi arte apli ate.
• Josef Hoffman era un susținător al principiului
«sincerității materialului și a funcțiunii». A creat
chiar din primii ani ai secolului al XX-lea mai
multe piese de mobilier care anticipează
principiile mobilierului funcționalist al deceniilor
următoare.
Josef Hoffmann a fost un creator care s-a desprins
repede de i flue ele florale, î fa oarea
unghiului drept.

Joseph Hoffmann, Sitzmachine /Mași a de șezut

sau Modelul 670. Fotoliu cu posibilitate de reglare
a unghiului spătarului prin schimbarea poziției tijei
metalice, având sferele plasate în îmbinările cele
mai solicitate. Fabricat de Jacob & Josef Kohn
1905. / tacâmuri
Jugendstil la München
Şi la Mü he at osfera era u a de tolera ă
– ai pu i sofisti ată de ât la Vie a î să. Ai i
se dez oltau, aproape î od su ersi fa ă
de arta ofi ială di alte oraşe ger a e, ai
o ser atoare, u u ai artele apli ate, dar şi
literatura, a aretul, uzi a şi jur alis ul. De
ai i, de la jur alis , se trage de altfel şi
de u irea a reditată a ersiu ii ger a e a
curentului Art Nouveau: Jugendstil. Numele
i e de la re ista „Juge d , o pu li a ie
tâ ără, li eră, iro i ă, a tuală, a gajată.
În 1898 mai mulți producători germani de mobilă s-au
asociat pentru a forma o organizație numită « Atelierele
unite pentru arta meșteșugurilor » (Vereinigten
Werkstatten fur Kunst im Handwerk) anunțând astfel
logodna dintre mesteșuguri, arte și industrie.

Membrii federației își propuneau să creeze o unitate artistică vieții

cotidiene. Potențialul estetic al noului mod de producție industrializat
a fost cel mai complet exploatat de Richard Riemerschmid.
Scaunele sale standardizate, executate din componente
interschimbabile de lemn lipsite de decorație, au constituit primele
exemple de mobilier ieftin produs pentru o clientelă cu venituri mici.
Richard Riemerschmid
 CHARLES RENNIE
MACKINTOSH

Glasgow School of Art.

Opera sa ajoră a fost
re o stru ia ş olii pe
care o absolvise. Aici
do i ă o trastul di tre
zidăria asi ăşi
suprafe ele itrate,
subliniate de feronerie.
Pe tru oi î să,
impresionante sunt
i terioarele şi o ilierul
lui.
• Charles Ma ki tosh şi so iei sa, Margret
Ma Do ald, au reat o artă ar ată de
i flue e japo eze şi ale arhai ilor el i, are
a ea să ui eas ă Europa şi să-şi păstreze
a tualitatea pâ ă azi.
• Cariera lui Ma ki tosh a fost s urtă, şi e pă at,
pe tru ă a fost u tale t de orda t, u
creator imaginativ.
• Scoala de la Glasgow a fost afiliata miscarii
Arts and Crafts, dar cu accent pe linia
organicista si cu un interes mai scazut fata de
vernacular.
Hill House, proprietar John
Co hra e şi Catheri e Cra sto
Hill House, s hi ă şi i terior
La începutul carierei sale acesta se va întâlni cu
Kate Creston, o întreprinzătoare din
Glasgow, fiica unui negustor de ceai. Pe
fondul creșterii popularității unei mișcări care
milita pentru reducerea consumului de alcool,
aceasta a avut ideea de a deschide
„ceainării” în care oamenii să se întâlnească,
consumând băuturi nealcoolice.

Între cei doi se va naște o legătură de durată,

Machintosch proiectând interioarele și
mobilierul pentru toate cele patru ceainării pe
care Miss Cranston le deţinea în Glasgow.
Scaun tip Hill House Scaun cu spatar inalt pentru ceainaria
lui Miss Kate Cranston
Interior de lux, Willow Tearoom, 1903
Pat pentru una din camerele de oaspeți de la
Hill House proiectat de Charles Rennie
Ma ki tosh î 5 / ta â uri pe tru peşte
Lavoar /cutie pentru
logodnica
 Neoromânescul este şi el o for ă de Art Nouveau în
ările Române.

• Arhitectul Ion Mincu a fost preocupat de dezvoltarea

alitătilor si u osti telor tuturor elor are o lu rează la
realizarea cadrului material al vietii – arhitect, zidar, tâmplar
sau vopsitor – iz orâtă di o stii ta ă a est adru
al ătuieste u tot o plex î are tre uie i luse alături de
arhite tură si toate artele apli ate a o ilier, de oratie si
obiecte de uz cotidian.
ART NOUVEAU ÎN ĂRILE ROMÂNE / stil a ional / stil
neoromânesc
Gaetano Burelli si Ion Mincu, Casa Ion
Mincu, sediul OAR, str. Pictor Verona 19,
Bucuresti

Mincu, Bufetul Doina, expo Paris 1889,

soseaua Kiseleff, Bucuresti
Casa Darvas - La Roche, Oradea,
1911-1912, clădire în stil Secession
vienez cu forme simplificate,
geometrice, proiectată de frații
Vágó József și László