Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei,

Universitatea Politehnica din Bucureşti, România

SCM – Sisteme de comunicaţii multimedia

Titular disciplină:
Conf. Dr. Ing. Ruxandra ŢAPU

– Octombrie 2020 –
 Cuprins
 Introducere
 Necesitatea compresiei
 Digitizarea imaginilor
 Metode de evaluare a algoritmilor de compresie
• Calitatea compresiei
• Rata sau gradul de compresie
• Viteza de compresie şi de decompresie
• Latenţa (Întârzierea)
• Capabilităţile de editare
• Codoare video cu flux constant/variabil
• Toleranţa la erori a codecurilor video

Pagina 2 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Cuprins
 Introducere
 Necesitatea compresiei
 Digitizarea imaginilor
 Metode de evaluare a algoritmilor de compresie
• Calitatea compresiei
• Rata sau gradul de compresie
• Viteza de compresie şi de decompresie
• Latenţa (Întârzierea)
• Capabilităţile de editare
• Codoare video cu flux constant/variabil
• Toleranţa la erori a codecurilor video

Pagina 3 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Introducere

Termenul de compresie se referă la procesul prin care datele sunt reduse astfel încât să satisfacă
cerinţele impuse de rata de transfer sau de spaţiul de stocare disponibil.

Informaţia şi datele sunt două concepte strâns legate însă diferite.

Informaţia - un ansamblu de cunoştinţe, fapte şi ştiri, ce nu poate fi măsurată decât calitativ.

Datele reprezintă informaţie şi numai cantitatea de date poate fi cuantificată cu ajutorul

numărul de unităţi binare (biţi).

Rata de bit (rata de compresie) – este exprimată în unitatea de biţi pe secundă (bps) în cazul
transferului prim medii de transmisie sau în unităţi de biţi per pixel (bpp) în aplicaţii de stocare a
imaginilor/fluxurilor video.

Pagina 4 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Introducere

O secvenţă video este definită ca o succesiune de cadre (imagini).

Orice imagine este o structură bidimensională (tablou, matrice) de date.

Un element al imagini se numeşte pixel (picture element).

În funcţie de aplicaţie se poate impune calitatea necesară imaginii/fluxului video reconstruit.

În aplicaţii medicale sau pentru măsurători ştiințifice avem nevoie ca imaginea/fluxul

video reconstruit să fie identic cu semnalul original - compresie fără pierderi

În aplicaţii precum video conferinţa în reţeaua IP unde banda de transmisie este

limitată, reducerea ratei de bit, prin pierderea unui anumite cantităţi de informaţie este
chiar indicată - compresie cu pierderi

Pagina 5 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Cuprins
 Introducere
 Necesitatea compresiei
 Digitizarea imaginilor
 Metode de evaluare a algoritmilor de compresie
• Calitatea compresiei
• Rata sau gradul de compresie
• Viteza de compresie şi de decompresie
• Latenţa (Întârzierea)
• Capabilităţile de editare
• Codoare video cu flux constant/variabil
• Toleranţa la erori a codecurilor video

Pagina 6 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Cuprins
 Introducere
 Necesitatea compresiei
 Digitizarea imaginilor
 Metode de evaluare a algoritmilor de compresie
• Calitatea compresiei
• Rata sau gradul de compresie
• Viteza de compresie şi de decompresie
• Latenţa (Întârzierea)
• Capabilităţile de editare
• Codoare video cu flux constant/variabil
• Toleranţa la erori a codecurilor video
 Concluzii
Pagina 7 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi
SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Necesitatea compresiei
Un flux video în format HDTV, cu o dimensiune a cadrelor de 1920×1250 pixeli şi o rată de 50
cadre/sec acesta ar necesita un spaţiu de stocare de 57.6 MB/cadru şi un debit de emisie al
sursei video de 2.88 GB/sec.
2 ore în format HDTV 414 GB de memorie

Compresia datelor este necesară atât pentru transmiterea unei cantităţi mari de informaţie la o
viteză ridicată cât şi pentru reducerea capacităţilor de stocare.

Compresia datelor este realizată în principal prin exploatarea redundanţei vizuale existentă în
orice flux video.

Redundanţa presupune că pixelii dintr-un cadru video şi cei aferenţi cadrelor succesive nu sunt
independenţi din punct de vedere statistic. Din contră, aceştia sunt corelaţi până la un anumit
nivel.
Redundanţa spaţială

Redundanţa temporală

Pagina 8 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

Tehnologia Informaţiei
 Necesitatea compresiei
Redundanţa spaţială – este definită pe baza corelaţiei statistice între pixelii aceleiaşi imagini
(redundanţă intracadru).

Redundanţa temporală – este definită pe baza corelaţiei statistice dintre pixelii mai multor cadre
succesive ale unui flux video (redundanţă intercadru).

Pagina 9 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Cuprins
 Introducere
 Necesitatea compresiei
 Digitizarea imaginilor
 Metode de evaluare a algoritmilor de compresie
• Calitatea compresiei
• Rata sau gradul de compresie
• Viteza de compresie şi de decompresie
• Latenţa (Întârzierea)
• Capabilităţile de editare
• Codoare video cu flux constant/variabil
• Toleranţa la erori a codecurilor video

Pagina 10 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Cuprins
 Introducere
 Necesitatea compresiei
 Digitizarea imaginilor
 Metode de evaluare a algoritmilor de compresie
• Calitatea compresiei
• Rata sau gradul de compresie
• Viteza de compresie şi de decompresie
• Latenţa (Întârzierea)
• Capabilităţile de editare
• Codoare video cu flux constant/variabil
• Toleranţa la erori a codecurilor video

Pagina 11 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Digitizarea imaginilor
O imagine digitală I(x,y) definită într-un spaţiu bidimensional (2D) derivă dintr-o imagine
analogică Ia(x,y) în urma procesului de eşantionare (digitizare) şi cuantizare.

Imaginea continuă Ia(x,y) din spaţiul 2D este împărţită în N rânduri şi M coloane. Intersecţia unui
rând cu o coloană defineşte un pixel.

Eşantionarea reprezintă procesul prin care un semnal continuu în timp este înlocuit cu valorile
discrete pe care acesta le ia la anumite momente echidistante în timp
x(t) xe(t)

0 t 0 t

Teorema lui Shannon arată că semnalul original poate fi refăcut din eşantioanele sale dacă
frecvenţa de eşantionare este de două ori mai mare decât frecvenţa maximă a spectrului
semnalului continuu.
Pagina 12 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi
SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Digitizarea imaginilor
Cuantizarea amplitudinilor - întreg domeniu de amplitudini a semnalului este împărţit într-un
număr finit de intervale de cuantizare. Două intervale vecine sunt separate prin aşa numita
amplitudine de decizie, iar în centrul fiecărui interval se găseşte nivelul de reconstrucţie.
Valori cuantizate
3 y7

2 y6

1 y5

y4 0
- - - 0.5 1.5 2.5
2.5 1.5 y0.5 Valori continue
3 -1

y2
-2

y1 -3

Fiecare eşantion poate fi reprezentat pe un anumit număr de biţi în funcţie de numărul de

niveluri de reconstrucţie ales. De exemplu, în cazul unui semnal digital cuantizat pe 16 niveluri
avem nevoie 4 biţi pentru a coda amplitudinea unui eşantion.

Pagina 13 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Digitizarea imaginilor
Spre deosebire de eşantionare, cuantizarea este un proces însoţit de erori. Cu cât numărul de
biţi scade cu atât eroarea de cuantizare creşte. Eroare de cuantizare zero înseamnă număr infinit
de biţi.
Semnalul video digital astfel obţinut prezintă o set de avantaje comparativ cu semnalul analogic:
poate fi accesat direct pentru a detecta şi corecta erorile de codare şi transmisie;
este compatibil cu orice tip de sistem digital;

are o toleranţă ridicată la zgomot;

oferă posibilitatea securizării;

Principalele dezavantaje ale semnalului video reprezentat în format digital sunt date de:
nivelul ridicat al erorilor de cuantizare;
nevoia unei benzi de comunicaţii cu o capacitate mai mare, comparativ cu semnalul
analogic;
nevoia sincronizării emiţătorului cu receptorul;

Pagina 14 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Digitizarea imaginilor
În majoritatea aplicaţiilor multimedia sunt utilizate diferite tehnici de compresie ce permit
reducerea debitului de date al sursei înaintea transmisiei acesteia.

La sursă, reducerea ratei datelor se efectuează prin intermediul unui codor (compresor).

Datele comprimate sunt apoi trecute printr-un canal de comunicaţie, iar în final sunt refăcute la
rata iniţială de transmisie prin intermediul unui decodor (expandor).

Ansamblul codor-decodor poartă numele de codec.

Raportul dintre debitul sursei şi cel al canalului poartă denumirea de factor de compresie.

Pagina 15 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Cuprins
 Introducere
 Necesitatea compresiei
 Digitizarea imaginilor
 Metode de evaluare a algoritmilor de compresie
• Calitatea compresiei
• Rata sau gradul de compresie
• Viteza de compresie şi de decompresie
• Latenţa (Întârzierea)
• Capabilităţile de editare
• Codoare video cu flux constant/variabil
• Toleranţa la erori a codecurilor video

Pagina 16 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Cuprins
 Introducere
 Necesitatea compresiei
 Digitizarea imaginilor
 Metode de evaluare a algoritmilor de compresie
• Calitatea compresiei
• Rata sau gradul de compresie
• Viteza de compresie şi de decompresie
• Latenţa (Întârzierea)
• Capabilităţile de editare
• Codoare video cu flux constant/variabil
• Toleranţa la erori a codecurilor video

Pagina 17 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Metode de evaluare a algoritmilor de
compresie
Calitatea compresiei:

Metode de apreciere subiectivă

Metodele de apreciere subiectivă au în vedere evaluarea calităţii pe baza analizei subiective a
unui grup de observatori ce compară imaginile originale cu cele procesate, în condiţii de
iluminare şi distanţă adecvate.
Scară de apreciere subiectivă
Nr. crt. Opinie Scor Modificarea imaginii
1. Excelentă 5 Imperceptibilă
2. Bună 4 Abia perceptibilă dar nesupărătoare
3. Acceptabilă 3 Perceptibilă şi puţin supărătoare
4. Slabă 2 Supărătoare dar fără pierderea semnificaţiei
5. Proastă 1 Foarte supărătoare şi cu pierderea semnificaţiei

Fiecare subiect apreciază calitatea imaginii reconstruite utilizând scara MOS (Mean Opinion
Score). Calitatea compresiei este evaluată în final pe baza unui scor mediu al opiniilor tuturor
subiecţilor.

Pagina 18 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Metode de evaluare a algoritmilor de
compresie
Calitatea compresiei:

Metode de apreciere cantitative

Metodele de evaluare cantitative a algoritmilor de compresie se bazează pe rapoartele semnal-
zgomot şi pe eroarea pătratică medie.
Eroarea pătratică medie (MSE – Mean Square Error):

Eroarea absolută medie (MAE – Mean Absolute Error):

Coeficientul de corelaţie normalizat (CCN):

Raportul semnal-zgomot (PSNR - Peak Signal to Noise Ratio):

Pagina 19 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Metode de evaluare a algoritmilor de
compresie
Rata sau gradul de compresie:
Rata de compresie se defineşte ca raportul între datele aplicate la intrarea sistemului de codare
şi fluxul de date generat la ieşirea acestuia.

De ex. - în formatul NTSC, o reprezentarea a fluxului video în format necomprimat ar necesita un

spaţiu de stocare de aproximativ 149 Gbytes

Pagina 20 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Metode de evaluare a algoritmilor de
compresie

Pagina 21 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Metode de evaluare a algoritmilor de
compresie
Viteza de compresie şi de decompresie:
În evaluarea algoritmilor de compresie un parametru extrem se important este viteza de
compresie - definită ca numărul de biţi ce pot fi manipulaţi în unitatea de timp:

În cazul particular al unui codor audio ce prezintă în structura lui un dispozitiv de înregistrarea a
vocii ce suportă un debit maxim de 7 biţi/eşantion/canal x 1 canal x 8 eşantioane/s = 56kbiţi/s
de la microfon până la stocare, atunci sistemul este de neutilizat.

Televiziunea la cerere (Video-on-Demand VoD) este un o altă aplicaţie pentru care viteza de
compresie a datelor este un parametru critic (aplicaţie în timp real).

Însă, în ceea ce priveşte aplicaţiile de stocare a imaginilor/fluxurilor video, viteza de compresie

este luată mai puţin în considerare pentru evaluarea sistemului.

Pagina 22 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Metode de evaluare a algoritmilor de
compresie
Latenţa (Întârzierea) :
Majoritatea televizoarelor moderne utilizează algoritmi complecşi de procesare audio, ce pot
cauza o întârziere între momentul în care semnalul audio este primit de TV şi momentul în care
acesta se aude în difuzoare. Cele două semnale trebuie să fie suficient de sincronizate astfel
încât întârzierea se treacă neobservată din punctul de vedere al privitorul.

Întârzierea semnalului audio are un impact semnificativ şi în industria jocurilor (în special pentru
jocurile de acţiune cu tematică muzicală - rhythm games) unde se impune o sincronizare precisă
între semnalul audio şi grafica 2D/3D pentru a finaliza cu succes misiunea.

Pagina 23 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Metode de evaluare a algoritmilor de
compresie
Capabilităţi de editare
Procesarea directă a secvenţelor de imagini presupune o activitate laborioasă ce ridică
constrângeri importante asupra resurselor sistemului care se dovedeşte de cele mai multe ori
mult prea lent.

În standardul MPEG 1 se introduce noţiunea de GoP (group of picture) ce presupune o metodă

de codare complexă

Numai cadrele de tip I pot fi procesate direct de utilizator. Cadrele P sau B nu sunt complet
definite, acestea conţin în structura lor doar diferenţa de informaţie între un cadru I şi cadrul
curent, deci nu pot fi procesate fără decompresie.

Pagina 24 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Metode de evaluare a algoritmilor de
compresie
Codarea video cu flux constant/variabil

Codarea cu rată de bit constantă (CRBC) presupune că datele la ieşire unui codec video au un
debit constant.

În ceea ce priveşte stocarea datelor CRBC nu reprezintă o soluţie optimă deoarece nu s-ar aloca
date suficiente pentru secţiunile complexe, în timp ce pentru secţiunile netexturate s-ar pierde o
cantitate mare de date.

Codarea cu o rată de bit variabilă (CRBV), ce modifică debitul de date în funcţie de segmentul
temporal. CRBV permite alocare unor rate de bit superioare pentru segmentele complexe, în
timp ce pentru zonele netede debitul poate fi redus.

Dezavantajul major al acestei metode este dat de faptul că rata de bit medie (şi, prin urmare,
dimensiunea fişierului) nu vor fi cunoscute din timp, ci doar la sfârşitul procesului de codare.

Pagina 25 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Metode de evaluare a algoritmilor de
compresie
Toleranţa la erori a codecurilor video

Zgomotul canalului de transmisiune poate afecta calitatea semnalului video, prin inversarea
semnalului binar de la 0 la 1 şi invers, fenomen cunoscut în literatura de specialitate sub
denumirea de eroare de probabilitate sau eroarea ratei de bit.

În cazul tehnicilor de codare PCM fiecare pixel este codat în mod independent. De aceea
inversarea biţilor în timpul transmisiei poate afecta doar valoarea nivelului de gri al pixelului
corespunzător din imaginea reconstruită. Ceilalţi pixeli ai imaginii rămân nemodificaţi.

Pentru tehnicile de compresie DPCM efectul erorilor de transmisie devine mai sever. Dacă
presupunem că un bit se inversează în decursul procesului de transmisie, acesta va determina
eronarea pixelului corespunzător dar şi a tuturor pixelilor care au fost codaţi predictiv pe baza
pixelului afectat. În acest fel eroare de transmisie se propagă.

Pagina 26 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei
 Întrebări

Pagina 27 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi

SCM– curs 1
Tehnologia Informaţiei