Școala Profesională de Industrie Alimentară Țibana

FIȘĂ DE DOCUMENTARE NR. 1

INTRODUCERE ÎN MICROBIOLOGIE

Microbiologia (din cuvintele grecești: micros = mic, bios = viață și logos = știință) este
știința care studiază morfologia (structura), fiziologia (funcțiile organismului viu) și sistematica
(clasificarea) microorganismelor.

Microorganismele sunt organisme microscopice, acelulare sau celulare (mono- sau

pluricelulare), cu continuitate genetică, metabolism propriu și structură diversă.

acelular - fără structură celulară (ex. virusuri, prioni);

monocelular - format dintr-o singură celulă ( ex. bacterii, levuri);
pluricelular - format din mai multe celule (ex. mucegaiuri);
continuitate genetică - genele (ADN-ul) sunt transmise la urmași și sunt identice cu cele ale
părinților;
metabolism - set de transformări chimice din organism cu rolul susținerii vieții; scopurile
principale ale metabolismului sunt transformarea hranei în energie, în elemente structurale și
eliminarea deșeurilor.

Taxonomia este știința clasificării, denumirii și identificării organismelor vii.

Momente importante în istoria microbiologiei:

̵ Antonie van Leeuwenhoek (1632-1723) a descoperit microorganismele, pe care le-a

numit ”animalcule”, cu un microscop construit de el.
̵ Robert Hooke (1635-1703) a descoperit în 1665 celula analizând la microscop o felie
subțire de lemn de plută.
̵ Louis Pasteur (1822-1895) a înființat primele laboratoare de cercetare, fiind considerat
geniul microbiologiei. El a dovedit că fermentațiile sunt determinate de microorganisme
și pentru a împiedica alterarea vinului și a berii a inventat pasteurizarea (procedeu de
sterilizare prin încălzirea la 72°C urmată de o răcire bruscă la 4°C). Tot el a demonstrat
că bolile infecțioase sunt cauzate de microorganisme și a inventat vaccinarea, în 1885
fiind aplicată pentru prima dată vaccinarea antirabică la om.
̵ Robert Koch (1843-1916) a descoperit microbii responsabili de numeroase boli
infecțioase la animale și om (tuberculoză, holeră, antrax etc). A creat o serie de tehnici de
 Școala Profesională de Industrie Alimentară Țibana

izolare și cultivare a bacteriilor pe medii solide (agar) în care acestea cresc sub formă de
colonii ce pornesc de la o singură bacterie. Datorită acestui fapt a fost posibilă studierea,
identificarea și clasificarea bacteriilor. A formulat postulatele lui Koch, acestea fiind 4
criterii prin care se stabilește relația de cauzalitate între un microb și o boală. În 1882 a
identificat bacilul tuberculozei (Mycobacterium tuberculosis), care mai este denumit și
bacilul Koch, acesta fiind agentul patogen al tuberculozei. În 1905 a primit premiul
Nobel pentru fiziologie și medicină.
̵ Emil Hansen (1842-1909) a folosit culturi pure de microorganisme ca starteri de
fermentație.
̵ Alexander Fleming (1881-1955) a descoperit penicilina, din acest moment începând era
antibioticelor. În 1929 a observat că într-o placă în care a cultivat bacterii a crescut și o
colonie de mucegai (probabil din aerul încăperii) iar în jurul acesteia nu a mai crescut nici
un alt microb. Mucegaiul a fost identificat ca Penicillium, iar substanța produsă de acesta
prin care inhiba creșterea bacteriilor era penicilina. În 1945 a primit premiul Nobel pentru
Medicină.

În România, savanții Victor Babeș și Ioan Cantacuzino au contribuit la fondarea

Microbiologiei moderne.

̵ Victor Babeș (1854-1926) a lucrat in laboratorul lui Pasteur, iar mai târziu în
laboratorul lui Koch. A colaborat cu A.V. Cornil la primul Tratat de Bacteriologie din
lume apărut la Paris in 1885. A descoperit noi specii microbiene și a pus în evidență
corpusculii Babeș-Negri în celulele nervoase ale indivizilor morți de turbare. Este
fondatorul Institutului Victor Babeș din București și organizatorul primelor
laboratoare de igienă și bacteriologie.
̵ Ioan Cantacuzino (1863-1934) a studiat la Paris și a lucrat ca asistent al lui Ilia
Mecinikov la Institutul Pasteur. A făcut cercetări privind holera, dizenteria, febra
tifoidă și scarlatina. A pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică, numită
”metoda Cantacuzino”, folosită și astăzi în țările în care se mai întâlnește boala. A
înființat Institutul de Seruri și Vaccinuri (astăzi Institutul Cantacuzino) și
Laboratorul de Medicină Experimentală din cadrul Facultății de Medicină din
București.