Sunteți pe pagina 1din 20

Referențial didactic ”LĂCĂTUȘERIE GENERALĂ„ Pagina 1/20

TEMA : TRASAREA PIESELOR

Obiectiv : Formarea deprinderilor necesare executării și controlului operațiilor


de trasare a pieselor

SCOP :
 Resurse de formare
1.1.1.
Predare
Predare /învățare

 Lucrare practică

 Lucrare practică corectată

Data Autorul referențialului

Nume : Sorin DĂNĂILĂ


03/2016 Liceul : ” Dimitrie Cantemir” Darabani
E-mail :
Referențial didactic ”LĂCĂTUȘERIE GENERALĂ„ Pagina 2/20

FIȘA DE PREZENTARE

Scop : Lucrare practică: Sectorul de activitate:

TRASAREA PIESELOR Atelierul de lăcătușerie

Specialitatea Lucrător în lăcătușerie mecanică structuri, Lăcătuș mecanic


Nivelul 2, 3
Capitolul Operații de lăcătușerie

OBIECTIVE OPERȚIONALE :

1. Identificarea sculelor şi instrumentelor necesare pentru executarea


unei trasări corecte pe baza desenului;
2. Formarea deprinderilor de studiu și interpretare a desenelor pe baza cărora urmează să facă trasarea;
3. Formarea deprinderilor necesare executării operației de trasare;
4. Achiziționarea deprinderilor şi priceperilor necesare controlului calităţii trasărilor care se
execută la table sau profile semifabricate ce urmează a fi prelucrate ulterior;

Rezumatul /
decrierea lucrării
TRASAREA PIESELOR ȘI CONTROLUL OPERAȚIEI DE TRASARE
practice :

Bancul de lăcătuşerie, masa de trasat, prismele, colţare de fixare, calele, acul de


Materiale didactice
trasat, trasatoare paralele, distanţiere.
utilizate :

Timp : 6h

Cunoștințe privind citirea și interpretarea desenelor tehnice, utilizarea


Premise :
instrumentelor de măsură și control, utilizarea sculelor de lăcătușerie

Cunoștințe tehnice generale referitoare la lucrul în atelierele de


Cunoștințe asociate :
lăcătușerie

Punerea în aplicare a informațiilor cuprinse în fișa tehnologică și


Competențe vizate :
desenul de execuție
Referențial didactic ”LĂCĂTUȘERIE GENERALĂ„ Pagina 3/20

FIȘĂ DE SPECIFICAȚIE

TRASAREA PIESELOR Atelierul de lăcătușerie


Specialitatea Lucrător în lăcătușerie mecanică structuri, Lăcătuș mecanic
Nivelul 2, 3
Capitolul Operații de lăcătușerie

- Coală din tablă zincată cu grosimea de 0.6 mm


- Scule și instrumente de lucru specifice operației de trasare
Se dau : - Șubler cu precizia 1/10, riglă metalică gradată, echer metalic cu unghi de 60
- Documentația tehnică specifică: Desene și fișe tehnologice
- Fișe de

- Citirea și interpretarea desenelor de execuție și a informațiilor cuprinse în fișa


tehnologică
- Efectuarea operațiilor de măsurare
Se cere :
- Efectuarea operațiilor de trasare
- Controlul operațiilor de trasare
- Realizarea calculelor specifice utilizate în executarea confecțiilor metalice
-

Nivelul
Competențe abordate Activități care să conducă la atingerea
competențelor - +
Aplică legislaţia şi reglementările privind
securitatea şi sănătatea la locul de muncă, Organizarea locului de muncă
prevenirea şi stingerea incendiilor
Aplică informaţiile din documentaţia tehnică în
Identificarea tipului de operație
activitatea practică
Stabileşte necesarul de SDV-uri în funcţie de
Alegerea corectă a SDV-urilor
specificul lucrărilor realizate.
Executarea operației de trasare asupra pieselor
Stabilește tehnologia de execuție
precizate
Realizarea măsurătorilor și aprecierea calității
Control și măsurare
pieselor executate

Avizul profesorului : Cod de Revizuire :

Nume elev : Prenume elev : Clasa : Anul școlar :


Referențial didactic ”LĂCĂTUȘERIE GENERALĂ„ Pagina 4/20

DOCUMENT RĂSPUNS 1

Completaţi în tabelul următor sculele, dispozitivele şi verificatoarele utilizate la operaţiile enumerate


în coloana 1:

Operaţii
Scule Dispozitive Verificatoare
tehnologice

Curăţarea

Îndreptarea

Trasarea

Debitarea

Îndoirea

Pilirea

Găurirea

Filetarea

Polizarea
Referențial didactic ”LĂCĂTUȘERIE GENERALĂ„ Pagina 5/20

DOCUMENT RESURSĂ 1

Debitarea este operatia tehnologica de separare completa sau partiala a semifabricatelor,sub


actiunea unor forte exterioare.Metodele de debitare se clasifica in functie de urmatoarele
criterii:

Figura 1.1

La taierea manuala prin forfecare se utilizeaza: foarfeca de mâna,foarfeca de banc,foarfeca


masa si foarfeca ghilotina.La taierea manuala prin aschiere se utilizeaza ferastraul de mâna.

La taierea manuala prin daltuire se utilizeaza daltile.Sunt doua tipuri de dalti: dalta lata si
dalta in cruce.
Foarfecele,daltile se confectioneaza din otel carbon de scule,otel slab aliat.
Taisurile se durifica prin calire si apoi se aplica tratamentul termic de revenire.

La ascutirea foarfecelor, a daltilor,a panzelor de ferastrau, a frezelor disc si a altor scule


aschietoare utilizate pentru operatia de taiere, se recomanda racirea repetata in apa.In acest
mod se evita carburarea taisurilor si fragilizarea lor.

Dupa realizarea ascutirii taisurilor sculelor aschietoare, se recomanda netezirea cu ajutorul


unor discuri abrazive cu granulatie fina.

Valorile unghiului de ascutire pentru foarfeca de mana si pentru dalta lata se pot alege din
normative, in functie de natura materialului de debitat.

Masurarea unghiului de ascutire se poate face cu raportorul mecanic,raportorul optic, iar


verificarea se poate realiza cu sabloane.
Referențial didactic ”LĂCĂTUȘERIE GENERALĂ„ Pagina 6/20

Scule.Dispozitive.Verificatoare necesare.

Pentru efectuarea lucrarii de laborator sunt necesare urmatoarele:


 foarfeca de mâna;
 dalta lata;
 sabloane pentru verificarea unghiului de ascutire;
 masina de polizat;
 fise de lucru.

Figura 3.1 Foarfeca de mana Figura 3.2 Foarfeca de mana

Figura 3.3 Foarfeca de banc Figura 3.4 Foarfeca masa

Figura 3.5 Ferastraul de mana Figura 3.6 Ferastraul de mana

Figura 3.7 Cleste Figura 3.8 Cleste patent


Referențial didactic ”LĂCĂTUȘERIE GENERALĂ„ Pagina 7/20

Figura 4.1 Dalta lata Figura 4.2 Dalta in cruce

Figura 4.3
Foarfeca
ghilotina

Figura 4.4
Masina

Figura 4.5 Masina


de rontait de debitat

Figura 4.6 Raportor optic Figura 4.7 Raportor digital

Figura 4.9 Masina de debitat


Referențial didactic ”LĂCĂTUȘERIE GENERALĂ„ Pagina 8/20

DOCUMENT RESURSĂ 2

Măsurarea cu șublerul

Operatia de masurare aduce urmatoarele avantaje:


 permite alegerea judicioasa a semifabricatelor;
 reduce consumul de material pentru operatiile ulterioare de prelucrare;
 stabileste adaosuri de prelucrare optime.
Sublerul este un instrument de masura si control cu precizia de masurare de : 0.1 mm ; 0,02
mm ; 0,05 mm
Sublerul de interior-exterior este constituit din urmatoarele parti componente:

Figura 2.1 Subler de interior-exterior


Tabelul 2.1
Ciocuri Ciocuri Cursor Tija de Vernier Surub de Rigla
fixe mobile adancime blocare gradata
1 2 3 4 5 6 7

Cu ajutorul sublerului de interior-exterior se determina dimensiunile liniare.Sublerul se


executa in clasa a-2-a de precizie.

Dupa destinatie, sublerele sunt: subler de interior-exterior, subler de adancime, subler


pentru canale la interior, subler pentru roti dintate.
Referențial didactic ”LĂCĂTUȘERIE GENERALĂ„ Pagina 9/20

Scule.Dispozitive.Verificatoare necesare.
 set de piese numerotate;
 sublere de 150 mm;
 fise delucru.

Figura 3.1 Subler cu afisaj digital

Figura 3.2 Subler de interior-exterior

Figura 3.3 Subler cu cadran

Figura 3.4 Subler trasator

Figura 3.5 Subler de adancime


Referențial didactic ”LĂCĂTUȘERIE GENERALĂ„ Pagina 10/20

DOCUMENT RESURSĂ 3

Polizarea este operatia tehnologica de prelucrare mecanica prin aschiere,cu ajutorul unor
scule aschietoare numite pietre abrazive,pe masini de polizat.

Operatia de polizare se aplica in urmatoarele scopuri:


 inlaturarea adaosului de prelucrare;
 finisarea suprafetelor;
 inlaturarea oxizilor si a bavurilor;
 ascutirea sculelor aschietoare.
Pietrele abrazive au la baza urmatoarele materiale:
 granule abrazive;
 liant.
Recomandari de utilizare:
1. Suprafetele plane se prelucreaza cu pietre abrazive disc,oala.
2. Aliajele neferoase se prelucreaza cu pietre abrazive din carbura de siliciu.
3. Aliajele feroase se prelucreaza cu pietre abrazive din electrocorindon.
4. Pentru adaosuri mari de prelucrare se utilizeaza pietre abrazive cu liant ceramic sau din
bachelita.
5. La polizarea tablelor subtiri se utilizeaza pietre abrazive cu liant bachelita.
6. La polizarea materialelor dure se utilizeaza pietre abrazive cu granulatie fina.

Clasificarea pietrelor abrazive

Forma corpului Natura liantului Natura Duritatea Structura


materialului pietrei
abraziv abrazive
Disc Ceramic Corindon Moale(a,b,c) Foarte deasa
Oala Cauciuc Carbura de Mijlocie(a,b,c) Deasa
siliciu
Bara Bachelita Oxid de Fe,Cr,Al Tare(a,b,c) Mijlocie
Segment Magnezita Carbura de bor Foarte tare(a,b,c) Rara
Foarte rara
Poroasa
Referențial didactic ”LĂCĂTUȘERIE GENERALĂ„ Pagina 11/20

Scule.Dispozitive.Verificatoare necesare

Pentru identificarea pietrelor abrazive sunt necesare urmatoarele:


 fise tehnice;
 set de pietre abrazive;
 probe de metale si aliaje.

Figura 3.1
Figura 3.2

Figura 3.3
Figura 3.4

Figura 3.5 Figura 3.6

Figura 3.7 Figura 3.


Referențial didactic ”LĂCĂTUȘERIE GENERALĂ„ Pagina 12/20

DOCUMENT RĂSPUNS 2

Se distribuie fiecarui elev fisa de lucru. Se ruleaza setul de pietre abrazive pe la fiecare
elev. Acesta analizeaza fiecare piatra abraziva si pe baza criteriilor de clasificare le
identifica. Se vor aduce precizari suplimentare legate de destinatia fiecarei pietre abrazive.

Tipul Liantul Structura Recomandari de utilizare


pietrei
abrazive
Disc

Oala
cilindrica

Oala conica

Cu coada
Bara

CONCLUZII :
Referențial didactic ”LĂCĂTUȘERIE GENERALĂ„ Pagina 13/20

DOCUMENT RESURSĂ 4

Organizarea atelierului de lăcătușerie

Atelierul de lăcătuşărie şi montaj este destinat executării unei game variate de operaţii tehnologice, la
piese ce urmează a fi montate în subansambluri sau an- sambluri (maşini, instalaţii, mecanisme, dispozitive
etc.). Atelierul trebuie organi- zat astfel încât să se asigure condiţii referitoare la : spaţii, iluminat,
ventilaţie, do- tarea cu sculele, dispozitivele, verificatoarele şi utilajele necesare etc.

În spaţiul destinat atelierului, se vor amplasa bancurile de lucru, maşinile şi utilajele specifice, astfel încât
să se creeze treceri şi căi de circulaţie, care se vor marca vizibil pe margine prin dungi de culoare
contrastantă faţă de culoarea par- doselii, iar lumina să cadă din partea stângă a lăcătuşului. Se va avea în
vedere respectarea distanţelor de amplasare prevăzute în normativele de protecţie a muncii.

Iluminatul atelierului contribuie la : asigurarea condiţiilor optime de vizibili-


tate, reducerea efortului muncitorului, menţinerea capacităţii de muncă pe toată durata schimbului de lucru,
evitarea accidentelor şi îmbunătăţirea calităţii muncii. Iluminatul poate fi :
 natural;
 artificial.

Iluminatul natural este asigurat prin ferestre (luminatoare), nivelul de ilumi-


nare trebuind să asigure conform normelor de protecţie a muncii minimum 300 lucşi (lx).

Iluminatul artificial este asigurat prin lămpi luminiscente, cu repartiţie sime-


trică, cu poziţie fixă, montate pe plafon la o distanţă de aproximativ 3 m de la su- prafaţa planului de lucru
şi care trebuie să asigure un nivel minim de iluminare de 300—400 lucşi.

Microclimatul din atelier se situează în limitele normale atunci cînd tempera-


tura aerului este de 16—180C şi umiditatea 40—50%.

Ventilaţia are drept scop să asigure şi să întreţină în spaţiile de lucru atmo-


sfera corespunzătoare condiţiilor cerute de igiena muncii. Prin ventilaţie aerul vi- ciat se înlocuieşte cu aer
curat. Ventilaţia poate fi naturală, realizată prin deschide- rea geamurilor atelierului, sau mecanică, prin
intermediul ventilatoarelor.

Combaterea zgomotului se realizează prin : eliminarea cauzelor acestuia (când este posibil) ; reducerea
intensităţii lui (folosindu-se covoarele de cauciuc, pâslă sau alte materiale fonoizolante) ; folosirea
mijloacelor de protecţie individuală contra zgomotului (antifoane).
Referențial didactic ”LĂCĂTUȘERIE GENERALĂ„ Pagina 14/20

DOCUMENT RESURSĂ 5

Exemplu de trasare plană.

Suport

Ca bază de măsurare şi trasare adoptăm suprafaţa inferioară prelucrată. După vopsirea suprafeţei pentru
trasare împărţim baza semifabricatului în două părţi şi din centru cu echerul imprimăm axa centrală (a
doua bază de trasare) cu ajutorul echerului cu talpă lată.

Punem pe ambele părţi ale axei câte 80 mm şi imprimăm două linii perpendiculare pe baza AB şi CD.
Pe dreptele AB şi CD punem segmentele 20, 120, 140, 170, trasăm semne şi prin ele trasăm linii
orizontale 1-1 şi 2-2, linii axiale pentru găurile cu diametrul 25 mm, liniile 3-3 şi 4-4, linia pentru
determinarea punctelor E, F şi axa pentru gaura cu diametrul 20 mm.
Referențial didactic ”LĂCĂTUȘERIE GENERALĂ„ Pagina 15/20

Punem în stânga şi în dreapta de la axă, dimensiunile 20 şi 40 şi imprimăm semne. Prin semne cu ajutorul
echerului trasăm linii verticale I-I; II-II; III-III şi IV-IV şi linii axiale pentru găurile cu diametrul 25mm.

Din centrul O3 cu compasul trasăm un arc cu raza de 30 mm şi un cerc cu diametrul 20 mm, din centrul
O1 şi O2 cercuri cu diametrul 25 mm., şi de asemenea cercuri de verificare. Din punctele E şi F trasăm
linii înclinate tangente către arcul cu raza 30 mm. După imprimarea linilor de trasare, ele se punctează.
Centrele punctelor trebuie să fie imprimate pe liniile trasate, ca după prelucrare pe suprafaţa piesei să
rămână jumătate din adânciturile punctate (fig. de mai jos).

La trasare toate dimensiunile semifabricatului se măsoară de la o singură suprafaţă. Din considerentele


expuse anterior despre suprafaţa de bază, rezultă că se trasează axa principală şi de la ea se trasează
celelalte dimensiuni.

Imprimarea punctelor pe liniile trasate (vedere la suprafaţa trasată şi punctată).

Schema de alegere a bazei de trasare: a - alegerea bazei; b - suport.


Referențial didactic ”LĂCĂTUȘERIE GENERALĂ„ Pagina 16/20

DOCUMENT RĂSPUNS 3

Aplicații desen tehnic. Proiecția ortogonală


Referențial didactic ”LĂCĂTUȘERIE GENERALĂ„ Pagina 17/20

DOCUMENT RĂSPUNS 4
Cotarea dimensională

Definiție : Cotarea unei piese este indicată prin dimensiunile reale în mm înscrise în desen.

*- Completați vederea din față, vederea din dreapta și vederea de sus și cotați canalul în U, lamajul
găurilor.
Referențial didactic ”LĂCĂTUȘERIE GENERALĂ„ Pagina 18/20
Referențial didactic ”LĂCĂTUȘERIE GENERALĂ„ Pagina 19/20

DOCUMENT RĂSPUNS 6

Unitatea:Liceul ”Dimitrie Cantemir FISA Nr.: 2 Var.1


„Darabani TEHNOLOGICA Data:25.03.2016 Fila:1
Sector de activitate:Atelier școală Lăcătușerie generală
SCHITA Denumirea piesei: Reper nr.002.0
PRODUSUL:

Desen nr. poz. buc/produs


Valabil pentru seria de: bucati produse
Intocmit Verificat Normat
tehnolog
Numele Dănăilă V. Resp.
Sorin Catedra
Tehnică
Data si
semnat
Materialul Cal Sectiune U/M Necesar pen- Valoare material
tru 1 bucata Pret unit Pe buc

Operatia Echipa Timp Val manopera


normat pe opera
Indicatii teh

Cumul pies
Bucati prel

Pregatire

Pregatire
Atelierul

Denumirea
Masina
Numar

Unitar

Unitar
S.D.V

Des

Cat

5
Referențial didactic ”LĂCĂTUȘERIE GENERALĂ„ Pagina 20/20

DOCUMENT RĂSPUNS 7

Unitatea:Liceul ”Dimitrie Cantemir FISA Nr.: 3 Var.1


„Darabani TEHNOLOGICA Data:25.03.2016 Fila:1
Sector de activitate:Atelier școală Lăcătușerie generală
SCHITA Denumirea piesei: Reper nr.003.0
PRODUSUL:

Desen nr. poz. buc/produs


Valabil pentru seria de: bucati produse
Intocmit Verificat Normat
tehnolog
Numele Dănăilă V. Resp.
Sorin Catedra
Tehnică
Data si
semnat
Materialul Cal Sectiune U/M Necesar pen- Valoare material
tru 1 bucata Pret unit Pe buc

Operatia Echipa Timp Val manopera


normat pe opera
Indicatii teh

Cumul pies
Bucati prel

Pregatire

Pregatire
Atelierul

Denumirea
Masina
Numar

Unitar

Unitar
S.D.V

Des

Cat