FUNCŢII Cap.

II

II.1. Sistem de axe ortogonale. Reper cartezian.  Perechile  x, y    y, x   x  y

 În general  x, y    y, x  .
Definiţie. Axa de coordonate.   a, b   a, b
 Se numeşte axa de coordonate o dreaptă pe care sunt fixate: un punct O
(numit origine), un segment OM , a cărui lungime este egală cu unitatea şi Definiţie. Produs cartezian.
un sens pozitiv.  Se numeşte produs cartezian al mulţimilor A şi B , în această ordine,
mulţimea ale cărei elemente sunt toate perechile ordonate de forma  x, y  ,
Definiţie. Sistem de axe ortogonale sau reper cartezian în plan. unde x  A şi y  B .
 Se numeşte reper cartezian în plan un sistem format din două axe Ox şi Oy
 Produsul cartezian se scrie matematic astfel A  B   x, y  x  A si y B sau
cu aceeaşi origine. Se notează xOy .
B  A   x, y  x  B si y  A .
 Dacă axele Ox şi Oy sunt perpendiculare, sistemul se numeşte ortogonal.
 Punctul O este originea sistemului de axe ortogonale.
 Dreapta orizontală Ox se numeşte axa absciselor (abscisa) Proprietăţi.
 Dreapta verticală Oy se numeşte axa ordonatelor sau (ordonata).
  A, B, C, D avem:
o A  B  B  A dacă A  B .
 Un reper cartezian împarte planul în 4 cadrane.
o A  B C    A B  A C 
Reprezentarea punctelor în plan. o A B   A C   B  C 
 Orice punct din plan este determinat de două numere reale, numite o A B  C   A C   B  C 
coordonatele punctului. o A B   C D   A  C   B  D 
 Astfel fie punctul A  xA , y A  unde:
o Dacă A  B  A  B  A  A  A2
o x A este abscisa punctului A .
o y A este ordonata punctului A . Definiţie. Reprezentarea geometrică.
 Se numeşte reprezentarea geometrică în plan a produsului cartezian A  B ,
mulţimea tuturor punctelor M  a, b  din plan cu proprietatea că  a, b   A  B .
II.2. Produs Cartezian.
 Imaginea geometrică a produsului cartezian m    m, y  y   este o

Definiţie. Pereche ordonată (cuplu). dreaptă paralelă cu axa Oy caracterizată de ecuaţia x  m .

 Cuplul format din elementele x şi y în care există o ordine în sensul că x este  Oy : M  0, y  y  
primul element şi y cel de-al doilea element se numeşte pereche ordonată  Imaginea geometrică a produsului cartezian  m   x, m  x   este o
sau cuplu. Se notează cu  x, y  . dreaptă paralelă cu axa Ox caracterizată de ecuaţia y  m .
 În cuplul  x, y  , x se numeşte prima componentă, iar y cea de-a doua  Ox : M  x,0  x  
componentă.
 Două perechi ordonate  x, y    a, b   x  a  x  b
II.3. Noţiunea de funcţie. Graficul unei funcţii.
 FUNCŢII Cap. II

Definiţie. Funcţia.  Funcţiile f : A  B, g : C  D spunem că sunt egale şi scriem f  g dacă,

 Fie A, B mulţimi nevide. Spunem că am definit o funcţie pe mulţimea A cu simultan, au loc condiţiile:
valori în mulţimea B dacă fiecarui element x din A i se asociază, printr-un o A  C (funcţiile au acelaşi domeniu de definiţie)
procedeu oarecare , un singur element y din B . Se notează f : A  B sau o B  D (funcţiile au acelaşi codomeniu)
f  x   g  x  ,   x  A
A 
f
 B sau A  B, x  y  f  x  , unde f  x  este imaginea elementului x o (punctual funcţiile concid)
din A prin funcţia f sau valoarea fucţiei f în x .
 Mulţimea A se numeşte domeniul de definiţie al funcţiei. Graficul unei funcţii.
 Mulţimea B se numeşte codomeniul funcţiei sau mulţimea în care funcţia ia  Se numeşte graficul funcţiei f : A  B mulţimea notată
valori.

G f  M  x, y  x  A, y  f  x  . 
 Procedeul f se numeşte lege de corespondenţă.
 Relaţia y  f  x  se numeşte ecuaţia curbei reprezentative a funcţiei.
 y  f  x  se numeşte valoarea funcţiei f în x sau imaginea lui x prin f .
 x se numeşte argumentul funcţiei sau preimaginea lui y prin f . Definiţie. Restricţia funcţiei.
 mulţimea valorilor funcţiei f  A  Im f   f  x  x  A şi se numeşte imaginea  Dacă f : A  , g : B  , B  A, g  x   f  x  atunci g se numeşte resticţia

funcţiei. funcţiei f la mulţimea B -

 f se numeţte prelungirea funcţiei g de la B la mulţimea A .
Modalităţi de definire a unei funcţii
 Funcţii definite sintetic. Se indică fiecărui element x  A elementul unic y  B Definiţie. Imaginea mulţimii.
a. Diagrama carteziană  Fie f : E  F , A  E, B  F .
b. Diagrama cu săgeţi. o multimea f  A   f  x  x  A se numeşte imaginea mulţimii A prin
c. Tabelul de valori. funcţia f .
d. Tabloul
o Mulţimea f 1  B   x  E f  x   B se numeşte preimaginea mulţimii
e. Graficul funcţiei.
 Funcţii definite analitic: sunt acele funcţii care se definesc cu ajutorul unor B prin funcţia f .

formule sau proprietăţi. Spunem că y  f  x   B este forma explicită sub

care se prezintă funcţia. II.4. Funcţii Numerice.
a. Regulă de calcul. Definiţie. Funcţii numerice.
b. Mai multe reguli de calcul:  Dacă A, B  atunci funcţia f : A  B se numeşte funcţie numerică sau
c. Printr-o relaţie de recurenţă funcţională funcţie reală de variabilă reală.
o Şiruri.  Mulţimea  se reprezintă geometric prin planul cartezian xOy .
o Funcţii  Graficul unei funcţii numerice se reprezintă geometric printr-o submulţime a
o Corespondenţe de tip funcţie, obţinute pe cale experimentală, prin planului.
studierea unui fenomen.
Intersecţia curbei G f  E  F cu axele de coordonate.
Funcţii egale.
 FUNCŢII Cap. II

 Gf 
Ox  M  x,0  f  x   0, x  E   Funcţia numerică f : D  este impară dacă D este mulţime simetrică şi
f   x    f  x  ,   x  D
 Gf Oy  M  0, y  f  0   y
f x  f  x
 Dacă f este impară  0  ,   x  , ceea ce arată că O  0, 0 
2
Rezolvări grafice de ecuaţii.
este centru de simetrie pentru graficul funcţiei.
 Fie f , g : E  funcţii numerice şi G f , Gg curbele reprezentative.A rezolva
 Graficul funcţiei impare este simetric faţă deoriginea axelor ortogonale O .
f  x   g  x  revine la a determina abscisele punctelor de intersecţie ale
curbelor G f , Gg , şi reciproc. Definiţie. Axa de simetrie.
 Simetria în raport cu o dreaptă. x  a (axă de simetrie)
II.5. Proprietăţi generale ale funcţiilor.  f  x   f  2a  x  ,   x  D

II.5.1. Funcţii mărginite

Definiţie. Centru de simetrie.
Definiţie. Funcţii mărginite.  Simetria în raport cu un punct . S  a, b  (centru de simetrie).
 Dacă avem o funcţie numerică, spunem că f : A  B, A, B  este mărginită  f  x   f  2a  x   2b,   x  D
dacă   a, b  astfel încât a  f  x   b,   x  A .
 f este mărginită dacă f  A   a, b . II.5.3. Funcţii periodice.

 Geometric înseamnă că f este mărginită dacă graficul ei este cuprins între

Definiţie. Funcţii periodice.
două drepte paralelecu axa Ox , y  a şi y  b .
 f:  este periodică dacă   T  0 ,astfel încât f  x  T   f  x  ,   x 
 f este mărginită    M  0 astfel încât f  x   M ,   x  A
 Cel mai mic număr T se numeşte perioadă principală.
f  x  kT   f  x  ,  x  ,  k 
II.5.2. Funcţii pare, funcţii impare.
 În cazul funcţiei periodice este suficient să se traseze graficul funcţiei pe un
interval de lungimea perioadei 0,T  .
Definiţie. Mulţime simetrică.
 Mulţimea D  se numeşte simetrică dacă   x  D   x  D  Fie o funcţie f :  periodică cu perioada principală T0 , atunci:
o kT0 , k  Este perioadă.

Definiţie. Funcţie pară. o Oricare ar fi T perioadă, există n  astfel încât T  nT0

 Funcţia numerică f : D  este pară dacă D este mulţime simetrică şi
f   x   f  x  ,   x  D II.5.4. Funcţii monotone.

 Dacă f este pară  f  0  x   f  0  x  ,  x  , ceea ce arată că Oy este

Definiţie. Funcţie monotonă.
axă de simetrie pentru graficul funcţiei.  Dacă f : D  , spunem că este strict crescătoare (crescătoare) pe
 Graficul funcţiei pare este simetric faţă de axa Oy . D    x1 , x2  I , x1  x2  f  x1   f  x2  . ( f  x1   f  x2  ).

Definiţie. Funcţie impară.

 FUNCŢII Cap. II

 Dacă f : D  , spunem că este strict decrescătoare (descrescătoare) pe  Dacă f :  , g :  sunt funcții de parități diferite, atunci g f este
D    x1 , x2  I , x1  x2  f  x1   f  x2  . ( f  x1   f  x2  ). funcție pară.
 Dacă f :  , g :  au aceeași monotonie, atunci g f este funcție
 O funcţie crescătoare (strict crescătoare) sau descrescătoare (strict
crescătoare.
descrescătoare) se numeşte monotonă (strict monotonă) pe D .
 Dacă f :  , g :  au monotonii diferite, atunci g f este funcție
 Geometric graficul unei funcţii strict crescătoare, privit de la stânga la
descrescătoare.
dreapta, este o curbă care „urcă”, iar graficul unei funcţii strict
descrescătoare, privit de la stânga la dreapta, este o curbă care „coboară”.

Studiul monotoniei.
 Pentru studiul monotoniei se poate studia semnul raportului
f  x1   f  x2   R  x , x   0  f str.
R  x1 , x2   . Avem  1 2
x1  x2  R  x1 , x2   0  f str.

 f  x   f  x2   0  f str.
 Fie x1  x2 , x1 , x2  D . Dacă  1
 f  x1   f  x2   0  f str.


II.6. Compunerea funcţiilor.

Definiţie. Funcţie compusă.

 Fie A, B, C, D mulțimi nevide și funcțiile f : A  B, g : C  D, B  C . Se
numește compusa funcției g cu funcția f , funcția definită astfel:
g f : A  D,  g f  x   g  f  x   ,   x  A
 Dacă f : A  B, g : B  A , atunci are sens f g și g f .În general însă
f gg f .

Proprietăţi ale compunerii funcţiilor.

 Compunerea funcțiilor este asociativă:
f : A  B, g : C  D,  B  C  , h : E  F  D  E    h g  f  h g f 
 Nu este comutativă.
 Dacă f : A  B şi 1A : A  A,1A  x   x (funcţia identică a mulţimii A ), atunci
f 1A  f şi 1B f  f .
 ,g: 
 Dacă f : sunt funcții pare, atunci g f este funcție pară.
 Dacă f :  ,g:  sunt funcții impare, atunci g f este funcție
impară.