b. Vânturile locale neperiodice sunt numite și vânturi neregulate.

Acestea sunt vânturi care

acționează aleatoriu pe areale foarte restrânse. Pot fi de 2 tipuri :
1. Vânturi neregulate calde
2. Vânturi neregulate reci
1. Vânturi nerugalete calde :
FOEHNUL este un vânt cald și uscat care ia naștere ori de câte ori o masă de aer cu un conținut
oarecare de umezeală escaladează un lanț montan suficient de înalt pentru a determina condensarea
unei părți importante din vaporii de apă conținuți. În accepțiunea clasică mecanismul format foehn
presupune o ascensiune forțată pe pantele abrupte unui lanț muntos datorită gradientului baric
orizontal orientat perpendicular pe lanțul respectiv. În timpul ascensiunii aerul se răcește după
gradientul adiabatic al aerului uscat sau umed nesaturat de aproximativ 1ᵒC la 100 m altitudine până
la nivelul de condensare și după gradientul adiabatic al aerului umed saturat de aproximativ 0,64ᵒC la
100 m altitudine dincolo de acest nivel de condensare. În schimb în timp descendent aerul începe încet
încet să se încălzească conform gradientului adiabatic al aerului uscat nesaturat la 1ᵒC la 100 m
altitudine pe toată lungimea pantelor. Temperatura aerului la altitudini similare localizate pe versanți
cu expoziție diferită va înregistra discrepanțe , valorile fiind mai ridicate pe versantul adăpostit și mai
reduse pe versantul expus. De asemenea , între cei 2 versanți există diferențe și în privința gradului de
umiditate , a precipitațiilor , a gradului de nebulozitate și durata de strălucire a Soarelui.
Foehnul a fost identificat și caracterizat pentru prima dată în văile largi de pe versantul nordic al
Alpilor Elvețieni și Alpilor Bavariei. Circulație foehnală se mai formează și în alte locații ale Terrei
așa cum ar fi în America de N ( pe versanții E ai M.Stâncoși unde poartă numele de șinuc. Pe
versanții E ai M.Anzi în America de S unde poartă numele de zonda (foehn argentinian). La noi în țară
manifestările foehnale sunt caracteristice în nordul M.Făgăraș , în Carpații și Subcarpații Curburii dar
și în sud – estul M.Apuseni (culoarul Mureșului). Această circulație de tip foehnală determină
conturarea unor topoclimate specifice și a unor peisaje agricole caracteristice. Având în vedere
condițiile meteo sinoptice induse , ariile afectate de o astfel de circulație sunt tropice pentru cultura
viței de vie.
În nordul M.Alpi circulația foehnală a avut ca efect depășirea limitei altitudinale și latitudinale a
viței de vie (ex : pe versanții nordici ai Alpilor Elvețieni , vița de vie urcă până la 2500 m ; în sudul
Germaniei vița de vie se cultivă de-a lungul văii Rhinului până la 52ᵒlatitudine nordică). În România ,
cea mai importantă zonă viticolă este zona Vrancei adică zona de curbură a Subcarpaților unde se
manifestă cele mai ample manifestări foehnale.
SIROCCO este un vânt deosebit de fierbinte care se formează în nordul Africii , suflă cu viteze mari
(peste 100km/h) , transportă praful și nisipul din zonele deșertice până la distanțe apreciabile de sute
sau mii de km ajungând în sudul Europei , deasupra Greciei , Italiei și Spaniei.
SIMUNUL vânt cald și uscat , suflă ci viteze apreciabile în Arabia și sudul Iranului.
PAMPERO vânt deosebit de cald , acționează în America de S(Argentina) dinspre NV către Câmpia
Pampa.
 2. Vânturi neperiodice reci
- mai sunt numite și vânturi catabatice sau căzătoare/gravitaționale. Au în comun acumularea aerului
rece și dens în spatele unor bariere montane. Cele mai cunoscute sunt bora și mistralul.
BORA – se formează în urma acumulării aerului rece cu temperaturi de -15 , -20ᵒC în spatele Alpilor
Dinarici și prăbușirea lui către țărmurile calde ale M.Adriatice între Istria și Durovnic când nivelul
culmilor este depășit. Intră în categoria riscurilor climatice pentru că acționează cu viteze foarte mari
și induce în regiunile afectate temperaturi scăzute. Bora , creează mari prejudicii economice agricole ,
afectând platațiile de citrice însă poate aduce prejudicii acticității portuare. Un vânt asemănător se
formează în anotimpul iarna , în bazinul estic al M.Negre vânt care acționează dinspre M.Caucaz către
țărmurile M.Negre.
MISTRALUL - vânt catabatic rece , care se formează în anotimpurile iarna și primăvara când se pun în
evidență mari discrepanțe de natură termio-fluviometrică între Masivul Central Francez și țărmul
golfului Lion. Se canalizează de-a lungul canalului Rhon unde atinge viteze de peste 90 – 100 km /h.
Intră în categoria fenomenelor atmosferice de risc , provoacă pagube plantațiilor viticole , de citrice
însă generează și furtuni de mare intensitate în M.Mediterană .
HARMATTANUL acționează dinspre Sahara către țărmul Guineei.
Vânturi neperiodice din România:
CRIVĂȚUL – acționează în estul și sud – estul țării în anotimpul iarna , se formează ca urmare a
diferenței mari de temperatură și presiune atmosferică dintre 2 suprafețe adiacente( Siberia și
M.Mediterană). Vânt violent , suflă în rafale cu viteze peste 100km/h , provoacă viscole sau eroziunea
solurilor.
NEMIRUL - acționează în depresiunile intramontane din Carpații Orientali ( depr.Brașov , Giurgeni ,
Ciuc) o prelungire a crivățului în interiorul spațiului montan. Apariția inversiunilor de temperatură.
AUSTRUL – reprezintă o componentă submediteraneană care acționează cu precădere în sud – vestul
țării(Banat și Oltenia). Vânt secetos , uscat drept pentru care este cunoscut sub numele de „traista în
băț).
BĂLTĂREȚUL – vânt cald și umed care acționează vara , dinspre sectorul bălților către Bărăgan și
Dobrogea Centrală
SUHOVEIUL – se formează în Asia Centrală în anotimpul de vară , în țara noastră vântul deosebit de
uscat induce seceta în E și SE.
Curenții oceanici
Având la bază criteriul termic curenții sunt de 2 tipuri : curenți calzi și curenți reci. Cele 2 tipuri de
curenți induc condiții meteo sinoptice diferite.
Curenții calzi – determină temperaturi mai ridicate dar și precipitații mai bogate în sectoarele litorale
pe care le traversează (aerul cald este instabil pe fondul densității mai mari ceea ce facilitează
formarea curenților ascendenți , curenți care transportă vapori de apă până la nivelul de condensare).
Curenții reci – induc temperaturi mai scăzute dar și precipitații într-o cantitate mai mică (se
conturează un anticiclon în care aerul este descendent drept pentru care nu sunt puse bazele
transferului vaporilor de apă către nivelul de condensare). Pornind de la aceste considerente se poate
aprecia că la nivelul planetar există diferențieri climatice în funcție de tipul curenților oceanici.