MINISTERUL AGRICULTURII, DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI

MEDIULUI
UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA AGRONOMIE
DEPARTAMENTUL AGRONOMIE ȘI MEDIU.

TEZĂ DE AN
TEMA: STAREA ECOLOGICĂ ȘI MĂSURI DE PROTECȚIE A
MEDIULUI ÎN LOCALITATEA VĂRVĂREUCA R-NUL FLOREȘTI.

A efectuat: Studentul anul 2

Grupa 03-Ecologie
Patrașcu Sergiu

A verificat: Andriuca Valentina

Dr. conf.unif.

CHIȘINĂU 2020
1
 Întroducere
Resursele naturale sunt obiectele, fenomenele, condițiile naturale si alti
factori, utilizabeli in trecut, prezent si viitor pentru consum direct sau indirect,
care au valoare de consum si contribue la crearea de bunuri materiale si
spirituale.
“Resurse sunt elemente materiale, energetice si informaționale existente în
mediu, în afara activității umane, susceptibile de a fi utilizate de către sistemele
biologice și societatea umana” (Schiopu D.,1997).
Structural resursele sunt constituite din:
1) Elemente, substanțe chimice;
2) Energie sub diferite forme;
3) Informatie genetică, stocată în sisteme naturale sau antropice.
Resursele naturale din punct de vedere al interesului lor se împart in:
A. Resursele naturale care interesează numai sistemele natural;
B. Resursele natural care interesează direct societățile umane si ele se
Impart în:
a. resurse naturale inepuizabile – energia eoliană, precipitațiile s.a;
b. resurse naturale epuizabile care se subdivzează in:
Resursele naturale epuizabile se subdivizează in:
1. Regenerabile – biomasa, apa etc.
2. Neregenerabile – deci epuizabile, precum energia convețională (petrol,
gaze, cărbine), substanțe minerale (Fe,Cu,Pb,Au, etc.) si chiar genetice
carein anumite condiții pot sa dispara, iar cele care au dispărut nu se
mai pot reface.

Resursele regenerabile sunt în general resursele vii (pești, păduri, de exemplu),

care pot să se refacă dacă nu sunt supravalorificate. Resursele regenerabile
pot să se reface și pot fi folosite pe termin nelimitat daca sunt folosite rațional.
Odată ce resursele regenerabile sunt consumate la o rată care depășește rata
lor naturală de refacere, ele se vor diminua si in cele din urmă se vor epuiza.

3
 Rata care poate fi sustinuta de o resursă regenerabilă este determinată
de rata de refacere si de mărimea disponibilului acelei resurse.

Din aceasta categorie fac parte minereurile si materialele nemetalice din

litosfera, aer, apa, din care o anumita parte, denumita “rezerva”, este
exploatarea sau poate fi exploatabila in conditiile tehnice si economice
actuale. Dincolo de aceste rezerve, accesul la restul resurselor implica
eforturi de cercetare, prospectare si dezvoltare tehnologica care inpun
costuri suplimentare, deseori foarte ridicate. Resursele naturale
neregenerabile ce nu sunt vii include solul,apa,vantul mareele si radiatia
solară.

Managmentul resurselor natural se referă la gestionarea resurselor

naturale, cum ar fi pămantul, apa, solul, plantele si animalele, cu un accent
deosebit pe modul in care managmentul afectează calitatea vietii atit pentru
generațiile prezente, cat si pentru viitoarele generații.

Mangmentul resurselor naturale se ocupă de gestionarea modului în care

interacționeaza oamenii și peizajele naturale. Reunește planificare utilizării
terenurilor, gestionarea apei,conservarea biodiversității si sustenabilitatea
viitoare a unor industrii precum agricultura, minerit, turizm, pescuit și
sivicultura.

Deci resursele naturale, precum și resursele umane stau la baza dezvoltării

economiei, complexul lor administrația nu a devenit încă o prioritate pentru
Republica Moldova. Drept urmare, aceste resurse scad din punct de vedere
cantitativ, calitativ si structural. Acest fapt promovează capitalizarea lor
extinsă, care se execută contrar politicii oficiale declarate de dezvoltare
continuă a acestora.

In concluzie pot spune că deținerea unor bogate rezerve de resurse

naturale de către o țară este adesea privită ca un avantaj, deoarece
comercializarea acestor resurse reprezintă o sursă importantă de venituri la
bugetul național.

4
 Caracteristica generala a comunei VARVAREUCA.
Comuna Vărvăreuca este situată in partea de nord est a R.Moldova, pe
malul drept a riului Răut. Se afla la o distanță de 2 km de or. Florești, la
40 km de or. Bălți si la 130 km de or. Chișinău. Suprafața totală a comunei
constitue 2884,14 ha. Prin Vărvăreuca trece trasa ce leaga centrul raional
cu unele sate din raion. La 200 m de comuna se afla stația Florești prin
care trece calea ferata Bălți – Rîbnîța. Deci la Vărvăreuca puteți sa ajungeți
numai pe cale terestră, si indifferent de modul de a ajunge nu veți putea
rămine indeferent de frumusețea naturii acestor locuri. Populația constitue
la 1 ianuarie 3175 de personae.

Locurile cele mai pitorești le puteți intilni in parcul central de la întrarea în

sat, cat și în imprejurimea celor două iazuri Hirtop si Albești. Un adevarat
muzeu al naturii este valea Răutului. Pe aceste locuri de-a dreptul
încintătoare se găsesc o mulțime de izvoare curative.
5
Despre izvoarele si fintinile din Vărvăreuca există numeroase legende. Cum
am menționat anterior o adevarată podoabă a satului sunt iazurile. Acestea
locuri pitorești nu se vor putea exclude din planul vizitelor voastre mai ales
dacă le veți vizita in timpul verii. Vizitind muzeul satului veți cunoaște mult
mai mult din istoria si tradiția acestui minunat sat. Iar dacă veti dori să vă
odihniți in localitate barurile si magazinele noastre vă stau la dispoziție. și
desigur nu uitați sa vizitați biserica din mijlocul satului, care este principalul
monument cultural, și care a fost recentă resfințită.

Din component comunei Vărvăreuca mai face parte și: satul Stirceni.

6
 Condițiile naturale ale comunei Vaărvăreuca
Relieful. Prin asezarea sa geografică, teritoriul comunei Vărvăreuca face
parte din podișul de nord al Republicii Moldova. Relieful comunei dispune
de resursele minerale de piatră, lut, pietris.

Clima. Comuna Vărvăreuca are o climă caldă, temperate, influențată de

clima Carpaților estici si a Câmpiei Ucrainei. Temperatura medie anuală, în
această zonă, oscilează intre 8-9 grade C; iarna, atingând uneori minus 20-25
grade, vara +35-40 grade. In prezent clima din această zona a devenit mai
călduroasă decât in secolul trecut. Faptul se explică, dupa cum se știe, prin
evoluția călduroasă a climei in Europa de Vest si de Est, schimbarea
temperaturii fiind determinată de diferiți factori naturali si umani.

Hidrografia. Principalul bazin hidrografic este râul Răut. Răutul este un

râu in partea centrala a Republicii Moldova. Este cel mai mare affluent al
Nistrului si totodata, cel mai mare râu care izvorăste si curge integral pe
teritoriul Basarabiei. Izvoarele râului se afla linga satul Rediul Mare din
raionul Dondușeni, lungimea sa fiind de 286 km. Pe Răut sunt situate
orașele Balți, Florești si Orhei. Punctul de varsare a Răutului este se afla in
localitatea Ustia, Dubăsari.

Zacămintele. Teritoriul comunei Vărvăreuca ca și intrega republica face

parte din cămpia Europei de Est. Odata cu intensificarea proceselor
tectonice cu milioane de ani în urmă, adică ridicarea scoarței terstre are loc
retragerea mării care a adus la pierirea organizmelor. Scheletele lor,
pietreficandu-se, au farmat calcarule massive pe care le vedem și astăzi în
apropiera comunei, fapt care a adus la apariția grotei care in prezent este
inchisă pentru vizitatori. In subsolul comunei se afla zacaminte considerabile
o parte din care îsi mai așteapta exploatatori. Pe teritoriul comunei se află
mari zacaminte de piatră de construcție, argila, nisip.

Agricultura. Pe teritoriul comunei Vărvăreuca sunt înregistrate 1925,2 ha

de teren agricol, din care:

1. SRL ,, Bio Alianța,,- 1294,9 ha.

2. SRL ,, Edenia,,-78 ha.
3. Gospodarii Țărănești – 321,81 ha.
4. Grădini extravilante – 282,99 ha
 Starea resurselor naturale din localitatea Vărvăreuca.
Solul, apa, aerul,,mineralele si plantele sunt câteva dintre resursele naturale
care fac viața posibila pe pământ. Deoarece unele resurse natural nu sunt
evidente în elementele pe care le folosim frecvent, este posibil să nu
cunoaștem ca consumăm aceste resurse.

Resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor de minerale și de

minereuri, a terenurilor cultivabile, a pădurilor și apelor de care dispune o
anumită țară. Resursele naturale sunt substanțe care apar în mod natural
dar în forma lor relativ nemodificată. O materie e considerată o resursă
naturală atunci când activitățile primare associate cu aceasta sunt extragera
și purificarea, ele fiind opuse creației.

Condițiile naturale reprezintă totalitatea elementele naturii (relieful, clima,

apele, solul, vegetația, lumea animală), care crează un anumit mediu natural
și influențeză asupra vieții și activității umane. De exemplu, unele procese si
fenomene naturale au efecte negative care aduc mari pagube agriculturii,
gospodarii silvice, construcțiilor si crează deficultăți pentru alte activități
economice. Dezvoltare societății umane este imposibilă fără utilizarea
resurselor natural.

Resursele natural reprezinta elementele (bogățiile) naturii care pot fi

folosite în activitatea umană pentru diverse necesități, în anumite etape ale
evoluției societății. Omul folosește resursele naturale pentru a se alimenta,
pentru a produce îmbrăcăminte, mijloace de producție, pentru construirea
locuințelor, incălzire, odihnă, tratament, etc.

Atât resursele naturale, cât și calitatea factorilor de mediu care

influențează starea de sănătate a populației, reprezintă obiectul de analiză a
strategiei de dezvoltare integrate a comunei Vărvăreuca.

8
 Aerul atmosferic.
Aerul atmosferic, alături de alte componente ale mediului ambiant, are o
importanță vitală majoră, în care pot viețui organizme vii, este cel mai
mobil component al mediului, nedefinit prin hotare și care, ca urmare a
mișcării maselor sale, răspândește urmările influenței antropogene la
distanțe inprevizibile. Aerul pe care îl respirăm reprezintă un amestec unic
de gaze, ce alcătuesc atmosfera, adică învelișul gazos care ne încojoară
globul pământesc.

Aerul este un amestec de azot și de ozigen necesar activității vitale a

organizmelor aerobe, inclusiv a oamenilor. Una dintre cele mai mari
probleme ale localității Vărvăreuca în privința mediului sunt probleme de
calitatea aerulu. Argumentul în acest sens fiind zona industrială pe teritoriul
raional.

Sursele principale de poluare a aerului atmosferic in comunei Vărvăreuca

sunt prezentate de: sistemele de încălzire a locuințelor, traficul auto și
activitatea industrială. Poluanții cei mai importanți rezultați din aceste
procese sunt: oxizii de carbon, surf, azot, particulele în suspensie. Cea mai
mare sursă de poluare rămâne totuși arderea combustibilului. Prin
impuritățile prezente în combustibili, prin fum sau prin oxizii de azot și surf
aerul este poluat în proporții importante.

Măsuri de combatere a poluării aerului atmosferic:

1. Interzicerea arderii gunoiștilor, a miriștilor și a paielor;

2. Perfecționarea motoarelor cu ardere internă, trecerea lor la
combustibili mai puțin poluanți, de exemplu: metan, hidrogen etc.
3. Inventarierea și întreținerea corectă a încaperilor de stocare a
pesticidelor;
4. Amplasarea industriilor poluante departe de zonele locuite;
5. Crearea unui sistem centralizat de colectare a deșeurilor; instalarea în
fiecare gospodărie a tomberoanelor speciale.

9
 Metoda de combatere a poluării aerului care se practică în comuna
Vărvăreuca r-nul Florești este plantarea copacilor.

În fiecare an locuitorii împreună cu elevii L/T “ Mihai Eminescu” pe

teritoriul localității plantează aproximativ 300 de copaci ca fîșii
deprotecție la căile de comunicare, se planteaza perdele forestiere de
protecție amplasate pe terenurile agricole, pe terenuri degradate și
pierdele forestiere de producție. O altă metodă importantă existentă este
educarea populației în spirit ecologic, în care este inclus un nou obiect
de studio “EDUCAȚIA ECOLOGICĂ”.

RESURSE ACVATIC.
Apa reprezintă o resursă naturală ca factor determinant în menținera
echilibrului ecologic în mediul natural și utilizată în toate domeniile
economiei naționale. Apa nu este un produs comercial oarecare, ci un
patrimoniu natural, care trebue protejat și folosit în mod rațional. Este,
în același timp, o resursă regenerabilă, fiind supusă unui proces de
reînprospătare, ca urmare a unui circuit natural. De aceea, resursele
acvatice trebuie să li se creeze condiții pentru asigurarea acestui circuit
natural. Apa este în veșnică mișcare și își schimbă mereu stare de
agregare, din lichid, în vapori, în gheață și ciclul se repetă. Fiind folosită
extensiv în agricultură și industrie, apa ar trebui să primească din ce în
ce mai multă atenție pentru a fi folosită căt mai judicios atât pentr
prezent, cât și pentru generațiile viitoare.

Resurele acvatice din localitate Vărvăreuca r-unl Florești sunt

reprezentate de apele suprafață și de cele subterane. În ceea ce
privește apele de suprafață, există un bazin majar al râului Răut, iazurile
satului Vărvăreuca, lacuri, mlăștini, care sunt folosite pentru consum
agricol, industria și casnic, precum și pentru piscicultură.

Apele subterane constitue sursa principală de asigurare cu apă potabilă

în comuna Vărvăreuca raionul Florești, pentru 100% din populație.

10
 Pe teritoriul localităților se găsesc 81 de fântâni de mină de utilizare
generală și 6 izvoare naturale – amenajate.

Vărvăreuca dispune de un sistem centralizat de aprovizionare cu apă

potabilă. Apele subterane nu corespund standartului național pentru apă
potabilă; deseori duritatea apei din fântâni depășește standartele 2 -5 ori
sau chiar mai mult. Apele 90% din probele luate din acviferele
neângrădite depășesc concetrațiile maxime admisibile (CMA) la capitolul
nitrați, fapt care este atribuit, în marea parte, producției sporite de
animale din gospodării.

Cauzile de poluare a resurselor acvatice:

Poluarea apei reprezintă orice modificare a compoziției sau a calității

apei, ca rezultat al activităților umane sau în urma unor procese
naturale, astfel încât aceasta să devină mai puțin adecvată utilizărilor
sale.

1. Scurgerile accidentale reziduuri de la diverse fabrici, dar și deversări

deliberate a unor poluanți;
2. Scurgerile de la rezervoarele de depozitare și conducte de transport
subterane, mai ales produse petroliere;
3. Pesticidele și ierbicidele administrate în lucrări agricole care se
deplasează prin sol fiind transportate de apă de ploaie sau de la
irigații până la pânza freatică;
4. Îngrășămintele chimice și scurgerile provenite de la combinatele
zootehnice;
5. Deșeurile și reziduurile menajere;
6. Sarea presărată în timpul iernii pe șosele, care este purtată prin sol
de apă de ploaie și zăpadă topită;
7. Depunerile de poluanți din atmosferă, ploile acide;

Resursele de apă sunt tot mai mult poluate de ape reziduale netratate
sau sunt exploatate peste capacitatea de regenerare.

11
 Dacă nu vom schimba radical modalitatea de utilizare a apei, aceasta va
deveni inutilizabilă, cel puțin fără tratamente specializate, destul de
costisitoare.

Poloarea apelor afectează calitatea vieții la scara planetară. Apa reprezintă

sursa de viață pentru organizmele din toate mediile. Fără apă nu poate
exista viața.

Calitatea ei a început din ce în ce mai mult să se degradeze ca urmare

a modificărilor de ordin fizic, chimic și bacteriologic.

Protecția apelor de suprafață și subterane și a ecosistemelor acvatice are

ca obiect, menținera și ameliorarea calității și productivității naturale ale
acestora în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătății
umane și bunurilor materiale.

Măsuri de protecție a resurselor acvatice:

1. Înterzicera aruncării și depozitării la întâmplare pe malurile sau albiile

râurilor a deșeurilor de orice fel;
2. Realizarea contului depozitării și evacuării deșeurilor solide;
3. Curățarea râurilor mici, a fântânelor, izvoarelor;
4. Construirea de stații sau sisteme de epurare a apelor uzate ale
localităților;
5. Amenajarea zonelor verzi în preajma apelor;
6. Aplicarea măsurilor legislative la întreprinderele poluante;
7. Construirea de baraje și zone de protecție a apelor;
8. Epurarea apelor reziduale cu ajutorul filtrelor a unor substanțe
chimice sau a unor bacterii bacteriologice.

Zone de protecție.

12
 Resursele funciare.
Resursele funciare sau pământul reprezintă cea mai mare parte a
averii naționale siaparțin poporului care îl prelucrează. Este folosit în
toate ramurile economiei naționale. Folosirea lui efectivă constituie
condiția de bază a dezvoltării agriculturii. Înagricultură, resursele funciare
îndeplinesc două funcții:

a). Este mijloc de producție, cu ajutorul căruia omul influențează asupra

culturilor agricole;

b). Este un obiect de muncă, asupra căruia omul influențează în procesul

de producție.

Resursele fuciare reprezintă nu numai bază teritorială, spațială și

naturală de amplasarea a etnicului unei societăți, dar și un obiect de
conducere ecologic și economic. Dezvoltarea actuală a economiei
mondiale demonstrează că, în condițiile miderne, economia reglementată
de piață necesită o administrare de stat a resurselor funțiare și civile în
asocierea cu independența economică a subiecților de utilizare a
pământului.

Solul se definește ca o formațiune naturală de la suprafața litosferei,

este reprezentat printr-o formațiune de straturi care s-au format și se
formează în urma alterării rocilor și a materiei organice în urma acțiunii
factorilor fizici, biologici, chimici în zona de contact a atmosferii cu
litosfera. Clima și relieful au un rol deosebit în formarea învelișului de
sol. Solurile care se formează pe roci dure au un proces mai îndelingat
de formare, iar cele care se formează pe roci medii și puțin dure
evoluiază mai rapid. Pe parcursul evoluției sale solul trece prin mai multe
procese. Procesele care parcurg o perioadă mai îndelungată sunt
dezagregarea și alterarea.

Pe teritoriul comunei Vărvăreuca starea ecologică a resurselor funciare

rămâne variată, pe alocuri complicată. Suprafața versanților cu înclinație
de 8o grade si mai mult la moment constituie o treime din toată

13
suprafața arabilă, care reprezintă circa 7,2 ha de terenuri cu gradul de
erodare mediu și puternic, prezentând pericol de degradare prin eroziune
a fertilității solului acestor terenuri, în rezultat preponderent al eroziunii
hidrice, îndeosebi în timpul ploilor torențiale.

Degradarea resurselor funciare.

Procesele de degradare a solului includ eroziunea, dehumificarea,

salinizarea în procesul irigării cu ape necondiționate, etc. Se poluiază
solul cu pesticide, nitrați, metale grele, deșeuri, ape reziduale, microfloră.
Scăderea productivității solurilor este exprimată prin degradarea lor
fizică, chimică și biologică. Drept criteriu de degradare servește
caracteristica concretă a solului, ce demonstrează agravarea însușirele lui.
Condițiile climatice, geomorfologice, litologice și antropice influențează
procesele de degradare a solurilor - obiectul principal al observațiilor
pentru monitoringul calităților solurilor.

Eroziunea reprezintă cea mai gravă și cea mai răspândită formă de

degradare a învelișului de sol. Eroziunea de suprafață și de adâncime
este condiționată de factorii naturali și antropici. Factorii naturali sunt:
condițiile geomorfologice, caracterul torențial al depunirilor atmosferice,
gradul redus de acoperire a solului cu vegetație în sezonul critic de
eroziune, rezistența scăzută a solurilor la eroziune.

Măsuri de protecție a resursele funciare:

1. Efectuarea lucrărilor agricole cu utilaj și mașini, de asolamente, de

alte procedee agricole cu impact redus asupra mediului, practicarea
unei agriculturi organice;
2. Elabirarea unui proiect de lege privind conservare solului, luându-se ca
model legile în vigoare în țările europene, aplicarea mecanismelor
economice de prevenirea a degradării solului;
3. Perfecționarea actelor normative în vigoare privind obligațiile
persoanelor care efectuiază lucrări ce conduc la degradarea stratului
fertil al solului, cu definirea clară a responsabilităților pentru
restabilirea fertilității lui;

14
 4. Stimulare restabilirii fâșiilor forestiere de protecție și aplicării de
măsuri antirozimea;
5. Reglamentarea exploatării pășunelor.

BIODIVERSITATEA.
Actual un rol important în coservarea calității resurselor naturale, inclusiv
biodiversitate, se atribuie Rețele Ecologice Naționale, cu Ariile Naturale
Protejate de Stat. Tratatele Internaționale în domeniul biodiversităților, la
care Republica Moldova este parte: Convenția Conversării Biodiversităților
(1992), de la Berna, Ramsar, Florența, stabilesc prevederi stricte în privința
protecției și conservării ecosistemelor naturale și crearea Ariilor Naturale
Protejate de Stat.

Actualmente, calea cea mai eficientă în conservarea speciilor rare de floră

și faună, inclusiv amenințarea cu dispariția, sunt ariile protejate,
caracterizate prin valoarea lor naturală și gradul redus al intervenției
antropice.

Actualmente, Republica Moldova dispune de 307 arii protejate de stat cu

o suprafață de 189,4 mii ha, ceea ce constituie 5,61% din teritoriul țării,
comparativ cu anul 1998 când erau înregistrate 66,5 mii ha, sau 1,96%.

Legea nr.1538-XIII din 25.02.98 privind Fondul Ariilor Naturale Protejate

de Stat (FANPS) stabilește 12 categorii de arii naturale protejate: 6 fiind
categorii de obiecte ocrotite conform clasificării UICN (rezervație științifică,
rezervație naturală, rezervație de resurse, peisajeră, monumente ale naturii,
arii cu management multifuncționar, parc național); 3 categorii – prin acte
normative naționale (grădini dendrologice, zoologice, monumente de
arhitectură peisajeră); o categorie stabilită prin Convenția Ramsar (zonă
umedă de importanță internațională). Pe întreg teritoriul republicii sunt
protejați 433 arbori seculari, ce constituie Monumente Botanice valuroase.
Dintre cele 5 rezervații științifice 3 rezervații protejeză sectoare de pădure
(Codrii, Plaiul Fagului, Pădurea Domnească) – suprafața lor, constituind
16.851 ha și 2 rezervații, ce protejează sectoare devegetație acvatică și
palustra (Prutul de Jos, Iagorlâc)- suprafața lor constituind 1.527 ha.

15
 Rezervațiile sunt menite de a păstra în stare nativă teritorii tipice sau
complexe speciale, cu totalitatea componențelor structurali – floră, faună,
habitate, ecosisteme, peisaje. În condițiile în care pentru protecția mediului
resursele financiare disponibile sunt limitate, apare necesitate de a stabili
priorități de conservare a resurselor, accentul fiind pus pe ariile ecologice
valuroase vulnerabile.

16
 Caracteristica stabilităților ecologice și nivelul impactului antropic în
localitatea Vărvăreuca raionul Florești.

Conform datelor din Cadastru funciar al Republicii Moldova, suprafețele

bunurilor de folosință în localitatea Vărvăreuca raionul Florești sunt
următoarele:

Teren satul. Vărvăreuca

ha %
Suprafața 2884,16 100%
totală
Arabil (ha) 1925,2 66,75%
Pârloagă (ha) 75,95 2,6%
Plantații 143,95 4,9%
Multianuale (ha)
Livezi (ha) 97,08 3,3%
Vii (ha) 45,63 1,5%
Fânețe (ha)
Total terenuri 2404,54 83,3%
Agricole (ha)
Pășuni (ha) 256,44 8,8%
Plantații 155,82 5,4%
Forestiere (ha)
Inclusiv fâșii 20,38 0,7%
Forestiere (ha)
Mlaștini (ha)
Ape (ha) 113,69 3,9%
Inclusiv iazuri. ha 7,02 0,2%
Drumuri (ha) 46,59 1,6%
Străzi și pițe. ha 34,88 1,2%
Construcții și 47,79 1,6%
curți (ha)
Alte terenuri. ha 80,85 2,8%
Râpi (ha) 1,54 0,05%
Alunecări de 7,2 0,2%
Teren (ha)

17
 Indicele echilibrului ecologic, gradul de înpădurire și gradul de arătura
calculate și evaluate conform metodologiei aprobate în Republica Moldova.

Pe baza datelor Cadastrului Funciar (anul 2014).

1. Echilibrul ecologic – se calculează:

S (en+ na)
Ee = ● 100% unde:
St

Ee - echilibrul ecologic;

S (en + na) - suprafața ecosistemelor naturale și naturalo – antropice (pentru

primării se pot folosi datele suprafețelor diferitor ecosisteme, conform
datelor Cadastrului Funciar);

St - suprafața totală.

2. Grdul de împădurire - se calculează;

Sîmp
Gîmp¿ St ● 100% unde:

Gîmp - gradul de împădurire;

Sîmp - suprafața împădurită (ha);

St - suprafața totală.

3. Gradul de arătură - se calculrază:

Sarab
Ga ¿ St ● 100% unde:

Ga - gradul de arătură;

Sarab - suprafața arabilă;

St - suprafața totală;

Evaluarea echilibrului ecologic, gradului de împădurire și gradului de

arătură se apreciază conform tabelului 2.1.

18
 Tabelul 2.1 Clase de valori ale echilibrului ecologic, gradul de împădurire
și de arătură (Ungurean V., 1998).

Valoare Echilibru ecologic Gradul de Gradul de arătură

(%) împădurire (%) (%)
Exstrem de mic <10 <8 <20
Mic 10 - 20 8 - 16 20 - 40
Mijlociu 20 -30 16 - 24 40 - 60
Mare 30 -40 24 - 32 60 - 80
Foarte mare >40 >32 >80

Conform datelor din Cadastrul Funciar în localitate Vărvăreuca raionul

Florești gradul de împădurire este 5,4% gradul de arătură este 71,6% și
echilibru ecologic este 20,7%.

Echilibrul sutuației ecologice a teritoriului localității Vărvăreuca

Pentru localitatea Vărvăreuca raionul Florești a fost evaluată situația

ecologică în baza unui sistem de indici care include componența naturală
(parametrii naturali ai riscului ecologic) grupă mai stabilă și indicii care
caracterizează activitățile antropice.

Componența naturală a riscului ecologic caracterizează următorii indici:

gradul de valorificare a teritoriului; gradul de arătură; gradul de împădurire;
ponderea terenurilor în pantă (>2o); densitatea rețelei hidrografice; la fel
ponderea bunurilor funciare stabilizatoare de mediu (pădure, fânețe, ierburi
multianuale, pârloagă, mlaștini etc.).

Grupa indicilor antropogeni de evaluare ecologică include următoarele:

densitatea populației, gradul de concetrare a șeptelului de animale,
comparativ cu bunurile agricole; particularitățile amplasării fermelor,
complexelor animaliere și altor obiecte ecologic periculoase (OEP); gradul
impactului chimic asupra agrolanșaftului (aplicare îngășămintelor minerale,
pesticidelor).

Pentru evaluarea cantitativă a acestor factori se folosește metoda grupărilor

limitative și indexsarea grupelor evidențiate, esența lor fiind că toată gama

19
schimbărilor posibile a fiecărui indice poate fi divizată într-un număr anumit
de grupe, după valoarea indicilor, atribuindu-se un indice de la 0 pâna la 1.
Indicele maximal corespunde unui risc ecologic mai majorat, provocat de
factorii examinați (grad de arătură, grad de valorificare).

Pentru localitatea cercetată a fost evaluată situația ecologică în bază unui

sistem de indici care include componența naturală (parametrii naturali ai
riscului ecologic) - grupă mai stabilă (rigidă) și indicii ce caracterizează
activitățile antropice (grupa mai dinamică). Datele obținute arată un nivel al
impactului antropogen asupra agrolandșaftului pentru localitate Vărvăreuca,
chiar fără obiecte ecologic periculoase. În cazul amplasării obiectelor
ecologice periculoase situația poate deveni foarte periculoasă pentru
obiectul de referință. Este evident, că riscul ecologic ca cosecință al nivelul
impactului antropogen asupra teritoriului în mare parte va depinde de
megaindici - relief, intensitatea de ravenare, densitatea rețelei hidrografice,
gradul de arătură, împădurire, bunuri stabilizatoare de mediu, gradul
valorificării teritoriului și altele. Pentru localitatea cercetată au fost calculați
indici de apreciere a stării ecologice a teritoriului în baza datelor Cadastrului
funciar al Republicii Moldova.

Localitatea se caracterizează cu grad mare de arătură (71%), grad extrem

de mic de împădurire (5%) și indice a echilibrului ecologic (20,7%). Calculele
arată, că stabilitatea ecologică al landșaftului este nesigură (conform claselor
de valori N.Boboc, I.Bejan, 2005), coeficientul de stabilitate ecologică
constituind.

Semnificația principalelor factori ai riscului ecologic sunt prezentați în

tabele, iar indicii caracteristici localității Vărvăreuca sunt marcați în tabelul
1, aici sunt incluși factorii naturali și antropici din localitatea examenată și
în dependență de valoarea factorilor de risc ecologic se obține un indice
respectiv.

20
 Tabelul 1.

Factorii riscului ecologic a utilizării ecosistemelor (teritoriului)

Factorii Valoarea factorilor Indicile

A - Naturali
>90 1,0
Valorificarea teritoriului, 90 - 81 0,9
94,6% 80 - 71 0,7
70 - 60 0,5
< 60 0,3
>75 1,0
Arătura teritoriului, 75 - 66 0,9
71,6% 65 - 56 0,8
55 - 45 0,7
<45 0,5
<10 1,0
Împădurirea teritoriului, 10 - 20 0,9
5,4% 21 - 30 0,7
31 - 40 0,5
<10 0,3
>40 1,0
Terenuri cu pantă >20 40 - 30 0,9
49% 30 - 21 0,8
20 - 10 0,7
<10 0,5
Densitatea rețelei <2,5 1,0
hidrografige, km/km2, 25 - 10 0,9
0,48 (km/km2) 0,9 - 0,7 0,8
0,6 - 0,3 0,6
<0,3 0,4
Bunuri stabilizatoare <25 1,0
de mediu, 25 - 35 0,9
20,7% 36 - 50 0,7
51 - 70 0,5
>70 0,3

21
 B - Antropogeni
>200 1,0
Densitatea populației, 200 - 150 0,9
oameni / km2 149 - 101 O,8
69 100 - 50 0,7
>50 O,5
Gradul de concetrare a >200 1,0
șeptelului de animale, 200 - 161 0,8
capete convenționale / 160 - 126 0,6
100 ha de bunuri 125 - 100 0,4
agricole, <100 0,2
>5,0 1,0
Aplicarea pisticidelor, 5,0 - 3,1 0,8
kg/ha în an, 3,0 - 1,6 0,6
1,5 - 0,5 0,4
<0,5 0,2
Îngrășăminte minerale, >400 1,0
kg/ha substanță activă 400 - 301 0,9
în an, 300 - 201 0,7
200 - 100 0,5
<100 0,3
Îngrășăminte organice, <2,0 1,0
t/ha în an, 2,0 - 2,4 0,9
4,1 - 6,0 0,8
6,1 - 8,0 0,7
>8,0 0,5
Amplasarea obiectelor 1,0 - 0,91 1,0
agricole periculoase 0,9 - 0,81 0,9
(OEP), 0,8 - 0,51 0,7
0,5 - 0,20 0,5
<0,20 0,2

22
 Tabelul 2

Coeficienții amplasării obiectelor ecologic periculoase.

Factorii Baluri
1.Amplasarea pe teritoriul bazinului hidrografic:
a).pe cumpăna apelor 0,1
b).pe versant 0,3
c).în valea râului 0,9
2.Amplasarea față de zone:
a).în afara zonei sanitare de protecție, zonei verzi ș.a. 0,2
b).în parte protejată a zonei 0,8
c).în imediata vecinătate a localității 1,0
3.Amplasarea față de alte teritorii protejate:
a).în afara zonelor de tampon 1,0
b).în cadrul acestor zone 0,5
c).în cadrul zonelor de protecție 0,9

Efectul de la influența sumară a fost calculat astfel:

Efectul sumar de la influența factorilor se calculează după formulele:

1) Efectul factorilor naturali (En):

100·( K 1 · K 2 · K 3 ·· · ·● En)
En = =8,1
6n

unde:

En - efectul factorilor naturali:

K1 , K2 , K3 , ...Kn - indicii factorilor;

n - numărul factorilor luați în calcul.

2) Efectul factorilor antropogeni;

100(K 1· K 2· K 3 · ·· · · Kn)
Ea = =0,24
5n
 23
unde:

Ea - efectul factorilor naturali:

K1 , K2 , K3 , .... Kn - indicii factorilor;

n - numărul factorilor luați în calcul.
3) Pericolul ecologic (Pe) s-a calculat după formula:

Pe = En - Ea = 8,1 - 0,24 = 7,8

Evaluarea pericolului ecologic (nivelul impactului antropogen) asupra

agolandșafului s-a apreciat conform tabelului 3.

Tabelul 3.

Nivelul impactului antropogen asupra agrolandșeftului.

Pe Nivelul impactului antropogen

-10 Foarte periculos
10- +5 Criti
5 – 15 Semnificativ
>15 Admisibil

Datele obținute arată că nivelul impactului antropogen asupra

agrolandșaftului pentru localitatea Vărvăreuca este Semnificativ.

În cazul amplasării obiectelor ecologice periculoase situația poate deveni

critică sau foarte periculoasă pentru obiectul de referință.

Este evident, că riscul ecologic ca cosecință al nivelului impactului

antropogen asupra teritoriului în mare parte va depinde de mega indici -
relief, intensitatea de ravenare, densitatea rețelei hidrografice, gradul de
arătură, împădurire, bunuri stabilizatoare de mediu, gradul valorificării
teritoriului si altele.

3. Indicele de stabilitate ecologică a teritoriului. A fost calculat și

apreciat confort recomandărilor Institutului de Geografie al AȘM
(N.Boboc,I.Bejan,2006). Coeficientul stabilității ecologic a landșafturilor
se calculează după formula:
 24

Kes.st =
∑ Kli Pi · Kr
∑ Pi

unde, Kli - coeficientul de stabilitate a anumitei categorii de terenuri;

Pi - suprafața categoriei de terenuri;

Kr - coeficientil de stabilitate morfologică a reliefului (Kr - 1 pentru

teritorii stabilite, Kr - 0,7 pentru teritorii instabile).

Dacă valoare lui Kec,st, calculată în acest mod, este mai mică de 0,33,
peizajele se consideră ecologic instabile, dacă este de 0,34 - 0,50 -
stabilitatea nesigură, 0,51 - 0,66 - stabilitatea medie și mai mare de 0,67 -
peisaje ecologic stabile (Boboc N., Bejan i., 2006). După acești autori au fost
apreciați și coeficienți de evaluare a stării ecologice a diferitor categorii de
terenuri tabelul 4.

În procesul de planificare peisagistică este necesar de a efectua astfel de

aprecieri pentru unități peisagistice și administrative de diferit rang.
Rezultatele unor așa investigații pot fi utilizate în managementul ecologic al
peisajele și în elaborarea unui sistem optim de folosire și protecție a
mediului.

Tabelul 4.

Coeficientul de evaluare a stării ecologice a diferitor categorii de terenuri.

Ctegoria de teren Coeficientul de stabilitate ecologică a

teritoriului
Teren sub construcții și drumuri 0,00
Arabil 1925,2 * 0,14 = 269,5
Vii 45,63 * 0,29 = 13,2
Fâșii forestiere 20,38 * 0,38 = 59,2
Livezi și arbuști 97,08 * 0,43 = 41,7
Grădini -
Fânețe -
Pășuni 256,44 * 0,68 = 174,3
Lacuri și mlaștini naturale 113,69 * 0,79 = 5,5
Păduri naturale 135,44 * 1,00 = 135,44
 25

Concluzii

Doresc să închei această cercetare într-o notă mai optimistă despre

viitorul localităților din Republica Moldova, în special al țărilor dependente
de exploatarea resurselor naturale și confruntate cu sărăcie accentuată și
generlizată.

Pentru început trebuie precizat că în categoria resurselor naturale nu intră

doar resursele minerale, ci această categorie este mult mai largă cuprinzând
resurse precum: grâu, porumb, orez, zahăr, cafea, ceai, soia, cauciuc natural,
bumbac, lână, piele (de animale), carne, pește etc. Toate aceste resurse au
în comun o caracteristică exterm de important, și anume localizarea, care își
pune amprenta asupra modului de exploatare și comercializare.

A gândi gestionarea resurselor naturale pe termen scurt este o abordare

periculoasă și cu consecințe grave pentru populație. Deciziile de gestionare a
resurselor trbuia să ia în cosiderare un orizont de timp mai îndelungat
deoarece, pe de o parte, unele resurse nu sunt regenerabile, iar pe de altă
parte, ele nu aparțin unei singure generații. De asemenea, este important
să se înțeleagă că deciziile luate la nivel macroeconomic se răsfrâng în final
asupra comunităților locale, asupra angajaților din minerit, aspect care de
multe ori este lăsat deoparte.

Starea solului și disponibilitate apei, dacă sunt gestionate în mid eficient,

vor contribui la stimularea producției alimentare și la abordarea crizei
alimentare din țară. Creșterea populației și dezvoltarea economică pot avea
efecte negative asupra mediului și ecosistemului înconjurător, creând
probleme de mediu semnificative, cu consecințe de amploare asupra
pământului, apei și aerului.
 26

Recomandări

1. Consolidarea investițiilor în agricultură.

2. Consolidarea terenurilor.
3. Înbunătățirea infrastructurii de irigare.
4. Elaborarea unui studiu de specializare a profilului agricol.
5. Facilitarea accesului pe piață.
6. Dezvoltarea infrastructurii post-recoltare prin crearea întreprinderilor
de colectare, ambalare, procesare și păstrare a producție agricole.
7. Susținera spiritului antreprenorial prin asistarea producătorilor agricoli
în efectuarea cercetărilor de marketing, mediatizarea unor noi idei de
afaceri, studierea capacităților de producere din raion și informarea
privind potențialul nevalorificat.
8. Revitalizarea sectorului zootehnic prin crearea posibilităților de
însămânțare artificială a animalelor și stimularea creării fermelor.
9. Îmbunătățirea calității solurilor prin măsurile de eradicare a practicilor
de ignorare a nerespectării asolamentelor, a structurii zonale
recomandate a semănăturilor și lucrarea incorectă a solului.
10. Măsuri de protejare a florei și faunei.
11. Sădirea arborilor și arbuștilor pe pante, pe terenurile degradate,
repararea fâliilor de protecție a câmpurilor, fâșiilor riverane de
protecție a râurilor, bazinelor acvatice.
12. Măsuri de soluționarea a problemei deșeurilor, inclusiv deșeuri toxice.
13. Măsuri de îmbunătățire a calității aerului și apelor.
14. Aplicarea sancțiunilor pentru persoanelor care aduc pagube
considerabile mediului și asigurarea circulației noutății în întreg
raionul, prin afișarea anunțurilor la toate primăriile raionului.
 27

BIBLIOGRAFIE

1. ANDRIEȘ,S. Managmentul deșeurilor organice, nutriențrlor și protecția

solului, Chișinău, 2005. P. 42-43.
2. ANDRIUCA,V. Starea ecoologică și măsuri de reduceri al impactului
antropogen în localitatea Pârâta, raionul Dubăsari. În: Lucrări științifice,
vol. 20. Chișinău: CE UASM, 2008. p. 132-135.
3. Anuarul statistic al Republicii Moldova. Chișinău, 2007. p. 73-109.
4. Cadastru Funciar al RM la 1 ianuarie 2008. Chișinău, 2004, p. 811-838.
5. Calitatea mediului și sănătății populației în Republica Moldova. Primul
Raport Național al Rebpublicii Moldova, prezent la Ccnferința III
minesterială. În: Mediul si Sănătatea. Chișinău, 1999.
6. COCA, M. Calitatea mediului. Chișinău, 1999. 208 p.
7. Codul apelor. Nr. 1532-XII din 22 iunie 1993.
8. Codul apelor. Nr. 1532-XII din 22 iunie, 1993. În: Monitorul oficial al
RM. nr. 10, 1993.
9. Codul funciar. nr. 828-12 din 25 decembrie 1991. În: Monitoriul oficial
al RM. nr. 3, 1991.
10. Concepția politicii de mediu a Republicii Moldova. Chișinău,2002.42p.
11. FRIPTULEAC, Gr. Apa și importanța ei igienico-sanitară.
Chișinău,2004.52 p.
12. GARABA, V. Apă potabilă pentru locuitorii de la sate. Chișinău,
2004.95 p.
13. GARABA, V. Problemele aprovizionării cu apă a localităților rurale. În:
Mediul Ambiant, nr. 19. Chișinău, 2005. P. 19-22.
14. Ghid ecologic. Chișinău: Miron Costin., 2004. 119p.
15. IFTODI, M. ABC-ul deșeurilor. Chișinău, 2000. 31p.
16. Legea cu privire la apa potabilă, 272-XIV din 10 februarie 1999.
17. Legea cu privire la resursele naturale, nr. 1102-XIII din 6 februarie
1997.
18. Legea cu privire la zonele și fîșiile de protecție a apelor, râurilor și
bazinelor de apă, nr. 440-XIII din 27 aprilie 1995.
 28

CUPRINS

1. Întoducere..........................................................................................3
2. Caracteristica generală a localității Vărvăreuca r-ul Florești..........5
3. Condițiile naturale ale localității Vărvăreuca raionul Florești.........7
4. Starea resurselor naturale din localitatea Vărvăreuca raionul
Florești..................................................................................................8
5. Aerul atmosferic...................................................................................9
6. Resursele acvatice................................................................................10
7. Resursele Funciare................................................................................13
8. Biodiversitatea........................................................................................15
9. Caracteristica stabilităților ecologice și nivelul impactului antropic în
localitatea Vărvăreuca raionul Florești..................................................17
10. Concluzii...................................................................................................26
11. Recomandări............................................................................................27
12. Bibliografie...............................................................................................28
2