UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ

LABORATOARE CONVERTOARE STATICE PENTRU
SISTEME ELECTRICE
AN UNIVERSITAR 2020-2021

CS7

VARIATORUL DE TENSIUNE ALTERNATIVĂ

COJOCARU Beatrice-Adriana
Grupa: 134 SE
 I. Definiție
Variatorul de tensiune alternativă (VTA) este un convertor alternativ-
alternativ complet comandat, care permite modificarea valorii efective a
tensiunii de ieșire. Frecvența tensiunii de ieșire este egală cu frecvența tensiunii
alternative de alimentare. Prin reglarea valorii efective de ieșire, de exemplu, se
poate regla intensitatea luminoasă a unei lămpi. Acest tip de reglaj folosește, de
obicei, două tiristoare conectate în antiparalel sau un triac.

Circuit de bază pentru VTA monofazat:

II. Chestiuni de studiat

a) Reglarea valorii efective a tensiunii de ieșire (se vor reprezenta

tensiunea de alimentare, tensiunea de la ieșire și curentul de ieșire);
b) Să se traseze caracteristicile de comandă;
c) Să se calculeze componentele puterii:
- puterea aparentă a fundamentalei (S1) și totală (S);
- puterea activă a fundamentalei (P1) și totală (P);
- puterea reactivă a fundamentalei (Q1) și totală (Q);
d) Să se construiască diagrama vectorială a puterilor pentru α=90º, sarcină R
(270Ω) și sarcină RL (R=270Ω, L=0.3H).
e) Să se efectueze modelul de simulare PSIM pentru circuitul de putere de
mai sus.
III. Date experimentale și relații de calcul

U=95V; cos ϕ=0,5; I=222 mA=222*10(-3) A

cos ϕ1=0,7; I1=167 mA=167*10(-3) A

- Puterea aparentă totală: 𝑆 = U × I = 95 × 222 × 10−3 = 21,09 VA

- Puterea activă totală: P = U × I × cos ϕ = 95 × 222 × 10−3 × 0,5 = 10,54 W
- Puterea reactivă totală: Q = U × I × sin ϕ = 95 × 222 × 10−3 × 0,86 = 18,13 VAr

sin ϕ = √1 − 𝑐𝑜𝑠 2ϕ = √1 − 0,52 = 0,86

- Relația dintre S, P, Q:
𝑆 = √𝑃2 + 𝑄 2 = √10,542 + 18,132 = 20,97
- Puterea aparentă a fundamentalei: 𝑆1 = 𝑈 × 𝐼1 = 95 × 167 × 10−3 =
15,86 𝑉𝐴
- Puterea activă a fundamentalei:
𝑃1 = 𝑆1 × 𝑐𝑜𝑠ϕ 1 = 15,86 × 0,7 = 11,10 𝑊
- Puterea reactivă a fundamentalei:
𝑄1 = 𝑆1 × 𝑠𝑖𝑛ϕ1 = 15,86 × 0,71 = 11,26 𝑉𝐴𝑟

sin ϕ1 = √1 − 𝑐𝑜𝑠 2ϕ1 = √1 − 0,72 = 0,71

- Puterea deformantă:

𝑄𝑑 = √𝑄 2 − 𝑄12 = √18,132 − 11,262 = 14,20 𝑉𝐴𝑑

- Puterea aparentă totală:

𝑆 = √𝑃2 + 𝑄12 + 𝑄𝑑2 = √10,542 + 11,262 + 14,202 = 20,96 𝑉𝐴

IV. Diagrama vectorială a puterilor și compararea cu
valorile obținute prin calcul

Valorile din Valorine

diagramă obținute prin
calcul

S=21 VA ≈ S=21,09 VA
P=11W ≈ P=10,54 W
Q=18 VAr ≈ Q=18,13 VAr
Qd=14 VAd ≈ Qd=14,20 VAd
Q1=11VAr ≈ Q1=11,26 VAr
S1=16VA ≈ S1=15,86V A

Tabel 1
 V. Modelul de simulare PSIM pentru circuitul de putere

Formele de unda obținute pentru sarcina R:

Formele de unda obținute pentru sarcina RL:

VI. Observații și concluzii

În cadrul acestui laborator am studiat variatorul de tensiune alternativă.
Din tabelul 1 se poate observa că valorile obținute prin calcul sunt aproximativ
egale cu valorile rezultate din diagrama fazorială..
Principiu de funcționare: la un variator de tensiune alternativă curentul electric
trece în ambele sensuri, astefel valoarea efectivă a tensiunii de la ieșire se
modifică prin comanda progresivă a impulsurilor aplicate pe grila tiristoarelor.
O aplicație a acestui variator de tensiune alternativă este reglarea intesității
luminoase a unei lămpi.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ
LABORATOARE CONVERTOARE STATICE PENTRU
SISTEME ELECTRICE
AN UNIVERSITAR 2020-2021

CS9

CHOPPER DE TENSIUNE CONTINUĂ

COJOCARU Beatrice-Adriana
Grupa: 134 SE
 I. Definiție
Chopperul de tensiune continuă (VTC) este un convertor continuu-continuu
complet comandat, care permite modificarea valorii medii a tensiunii de ieşire.

Întreruptorul T este închis în timpul fracţiunii αT p din perioada de comutaţie Tp (etapa I). Sursa
primară furnizează energie sarcinii. Atunci când T este blocat, dioda de regim liber D asigură
continuitatea curentului şi descarcă inductorul L (energia magnetică) în sarcina (etapa II).
Tensiunea la ieşire poate fi reglată prin modificarea raportului ciclic α.

II. Chestiuni de studiat

a) Reglarea valorii medii a tensiunii de ieșire. Se vor reprezenta grafic în

simulare tensiunea şi curentul de la ieşire, tensiunea suportată de cele
două întreruptoare şi respectiv undele de comandă α şi up.
b) Reglarea valorii medii a curentului de la ieşire. Se va urmări influenţa
lăţimii benzii de histerezis asupra curentului de la ieşire.
c) Reglarea valorii medii a tensiunii de ieşire
d) Să se reprezinte grafic tensiunea şi curentul de la ieşirea convertorului
intrun cadran în funcţie de gradul de modulare α pentru sarcină rezistivă
şi rezistivinductivă.
e) Să se reprezinte grafic tensiunea şi curentul de la ieşirea convertorului
în patru cadrane în funcţie de gradul de modulare α pentru sarcină
rezistiv-inductivă.
 III. Mod de experimentare

Modelul PSIM pentru comanda indirectă:

Rezultate de simulare pentru comanda indirectă:

Modelul PSIM pentru comanda directă:

Rezultate de simulare pentru comanda directă:

IV. Observații și concluzii
În cadrul acestui laborator am studiat Chopperul de tensiune continuă (VTC).
Acestui Chopper i se poate aplica două tipuri de comenzi. O primă comandă este
comanda cu histerezis care se folosește pentru a modifica curentul de la ieșire, iar a
doua comandă este comanda PWM care se folosește pentru a modifica tensiunea de
la ieșire.
Pe parcursul lucrării de laborator am observat că tensiunea de intrare este decupată
de cele două întreruptoare T1 și T2.
Valoarea tensiunii de la intrare nu poate fi depășită de valoarea tensiumii de la
ieșire deoarece chopperul este de tip Buck-coborâtor.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ
LABORATOARE CONVERTOARE STATICE PENTRU
SISTEME ELECTRICE
AN UNIVERSITAR 2020-2021

CS13

INVERTORUL MONOFAZAT ÎN PUNTE

COJOCARU Beatrice-Adriana
Grupa: 134 SE
 I. Definiție
Invertoarele sunt convertoare statice de putere care transformă energia de curent
continuu în energie de curent alternativ. Acestea au aplicaţii multiple în diferite
domenii, cum ar fi: acţionările electrice, sursele regenerabile, automobilele
electrice, filtrele active, compensatoarele de putere reactivă etc..
Frecvenţa tensiunii în circuitul conectat la ieşirea invertorului se poate modifica
prin intermediul circuitului de comandă şi este determinată de viteza cu care
dispozitivele semiconductoare sunt comandate. Astfel, datorită comutaţiei, formele
de undă ale tensiunii şi curentului obţinute la ieşire sunt nesinusoidale şi pot afecta
performanţele sarcinii. Din acest motiv este necesar ca formele de undă pe partea
de curent alternativ să aibă un conţinut armonic cât mai redus. Dacă invertorul
alimentează un motor de c.a. tensiunea de ieşire trebuie să fie modificată
concomitent cu frecvenţa. Ca urmare, tensiunea de ieşire reprezintă un factor
important în sistemele de conversie statică care funcţionează la frecvenţă variabilă.

Schema electrică de principiu a invertorului monofazat în punte conţine o sursă

de alimentare de tensiune continuă (Ud) şi două celule elementare de comutaţie (A
şi B). Sarcina este conectată între bornele comune ale întreruptoarelor care
formează celulele de comutaţie.
 II. Chestiuni de studiat

1. Studiul schemei de forţă a invertorului. Studiul funcţionării invertorului

monofazat în
punte cu comandă simetrică şi comandă asimetrică.
2. Pornirea invertorului.

3. Vizualizarea şi măsurarea formelor de undă pentru tensiunea de sarcină şi

curentul de
sarcină.
4. Realizarea modelului de simulare pentru invertorul monofazat cu comandă
simetrică şi asimetrică în programul specializat PSIM şi compararea
rezultatelor cu cele obţinute experimental..Reprezentarea spectrului de
armonici al tensiunii de ieşire pentru cele două metode de comandă.
5. Calculul valorii efective totale a tensiunii de ieşire pentru ambele metode
de comandă şi verificarea rezultatelor cu modelele implementate în PSIM.

III. Mod de experimentare

 Modelul de simulare PSIM al invertorului monofazat în punte cu
comandă simetrică:
 a) Rezultatele simulării:

b) Calculul analitic al valorii efective a tensiunii:

Θ 0
𝑈𝐴𝐵 = 𝑈𝑑 × √1 − = 30 × √1 − = 30𝑉
180° 180°

Unde: Ud=30 V, Θ=0°

Din a), b) => Valoarea obținută prin calcul pentru tensiunea U AB este egală cu
valoarea tensiunii UAB obținută prin modelul PSIM.

c) Spectrul de armonici
  Modelul de simulare PSIM al invertorului monofazat în punte cu
comandă asimetrică:

a) Rezultatele simulării:

b) Calculul analitic al valorii efective a tensiunii:

Θ 60
𝑈𝐴𝐵 = 𝑈𝑑 × √1 − = 30 × √1 − = 25𝑉
180° 180°
 Unde: Ud=30 V, Θ=60°
Din a), b) => Valoarea obținută prin calcul pentru tensiunea U AB este
aproximativ egală cu valoarea tensiunii U AB obținută prin modelul PSIM.
c) Spectrul de armonici

IV. Observații și concluzii

În cadrul acestui laborator am studiat invertorul monofazat în punte. Astfel am
observat că tiristoarele T1 și T4 sunt comandate simultan, dar în contratimp cu
tiristoarele T2 și T3. Durata dintre două comenzi succesive de intrare în conducție a
perechii T1 și T4 este de 180° electrice.
Diodele redresoare de putere montate în antiparalel cu tranzistoarele permit
trecerea curentului în sens invers, iar comanda tranzistoarelor se realizează prin
metoda PWM.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ
LABORATOARE CONVERTOARE STATICE PENTRU
SISTEME ELECTRICE
AN UNIVERSITAR 2020-2021

CS15

ANALIZA COMENZII ȘI FUNCȚIONĂRII UNUI

INVERTOR TRIFAZAT DE TENSIUNE

COJOCARU Beatrice-Adriana
Grupa: 134 SE
 I. Obiectivul lucrării și schema de montaj:
În cadrul lucrării se studiază funcţionarea unui invertor trifazat autonom de
tensiune cu condensatoare de stingere pe fiecare fază. Invertorul are tensiunea
de alimentare 24V cc. şi tensiunea de ieşire 20V (tensiune de fază) la frecvenţa
de 50Hz. Sarcina, înglobată montajului invertorului, este o sarcină pur rezistivă,
simetrică, cu valoarea de 100Ω.

Invertorul trifazat de tensiune cu condensatoare de stingere pe fiecare fază având o

sarcină rezistivă

II. Logica de conducție:

Intervalele de conducţie ale tiristoarelor din acelaşi braţ sunt de câte 180°
electrice. Tiristoarele conduc în antifază ( ex. T1/T4; T3/T6; T5/T2). Stingerea unui
tiristor aflat în conducţie la un moment dat este asigurată de intrarea în conducţie a
tiristorului complementar din acelaşi braţ datorită efectului de inducţie mutuală din
bobinele cuplate. Defazajul dintre două tiristoare care intră în conducție este de
120°.
De exemplu în figura de mai jos:
 Tiristorul T1 intră în conducție la 0° și conduce până la 180°. Când T1 nu
este în conducție, este perechea lui și anume T4 care conduce tot 180°,
până la 360°.
 Tiristorul T3 intră în conducție la 120° și conduce până la 300°. Când T3
nu este în conducție, este perechea lui și anume T6 care conduce tot 180°,
până la 480°.
 Tiristorul T5 intră în conducție la 240° și conduce până la 420°. Când T5
nu este în conducție, este perechea lui și anume T2 care conduce tot 180°,
până la 600°.
 Ordinea de intrare în conducție va fi T1-T2-T3-T4-T5-T6.

Formele de undă specifice funcţionării cu sarcină rezistivă a invertorului autonom

cu condensatoare de stingere pe fiecare fază
 III. Exemplu de calcul al tensiunilor de fază și de linie
pentru o secvență de conducție:
Exemplu pentru T1, T6, T2 în conducție
Schema echivalentă a circuitului

Calculul tensiunilor de linie:

Din schemă => URS=Ui
UST=0
UTR= -Ui
Astfel: URS+UST+UTR=0
Calculul tensiunilor de fază:
𝑈𝑖 2 𝑈𝑖
𝑈𝑖 = 𝐼 × 𝑅𝑒 => 𝐼 = = ×
𝑅𝑒 3 𝑅
𝑅 3×𝑅
𝑅𝑒 = 𝑅 + =
2 2
2 𝑈𝑖 2
𝑈𝑅𝑁 = 𝐼 × 𝑅 = × × 𝑅 = × 𝑈𝑖
3 𝑅 3
 2 1
𝑈𝑅𝑆 = 𝑈𝑅𝑁 − 𝑈𝑆𝑁 => 𝑈𝑆𝑁 = 𝑈𝑅𝑁 − 𝑈𝑅𝑆 = × 𝑈𝑖 − 𝑈𝑖 = − × 𝑈𝑖
3 3
1 1
𝑈𝑆𝑇 = 𝑈𝑆𝑁 − 𝑈𝑇𝑁 => 𝑈𝑇𝑁 = 𝑈𝑆𝑁 − 𝑈𝑆𝑇 = − × 𝑈𝑖 − 0 = − × 𝑈𝑖
3 3

IV. Tabel de date și prelucrarea lor :

Mărimi măsurate Mărimi calculate

Ui Ufază Ulinie Id 𝐔𝐟 =
√𝟐
× 𝐔𝐢 𝟐 𝛈=
𝟑 𝐔𝐥 = √𝟑 × 𝐔𝐢 𝑼𝒇𝒂𝒛𝒂
√𝟑× 𝑹 ×𝑼𝒍𝒊𝒏𝒊𝒆
(V1) (V2) (V3) (A1)
𝑼𝒊 ×𝑰𝒅

24 9,8 17,6 0,24 11,313 19,595 0,518

Exemplu de calcul:

√2 √2
Uf = × Ui = × 24 = 11,313 V
3 3

2 2
Ul = √ × Ui = √ × 24 = 19,595 V
3 3

R=100 [Ω]
𝑈𝑓𝑎𝑧𝑎 9,8
√3 × × 𝑈𝑙𝑖𝑛𝑖𝑒 √3 × 100 × 17,6
η= 𝑅 = = 0,518
𝑈𝑖 × 𝐼𝑑 24 × 0,24
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ
LABORATOARE CONVERTOARE STATICE PENTRU
SISTEME ELECTRICE
AN UNIVERSITAR 2020-2021

CS16

STUDIUL ȘI ANALIZA MODULAȚIEI PWM

SINUSOIDALĂ

COJOCARU Beatrice-Adriana
Grupa: 134 SE
I. Principiul modulației PWM sinusoidale și mărimile
caracteristice:
Principiul de bază al modulației PWM sinusoidale este următorul:

𝑈𝑑 𝑈𝑑
Tensiunea de pol poate lua doar doua valori ( ;− )
2 2

În prezent cea mai utilizată tehnică PWM este cea sinusoidală. La acest
tip de invertoare semnalele de comandă sunt generate comparând o undă
triunghiulară (up) cu frecvenţa fp, cu o undă de referinţă sinusoidală (uref)
cu frecvenţa fs.
Frecvenţa undei de referinţă este egală cu frecvenţa dorită a tensiunii
alternative de la ieşirea invertorului, iar amplitudinea undei de referinţă
este direct legată de valoarea efectivă a fundamentalei tensiunii de la
ieşirea invertorului.
Utilizarea tehnicilor PWM la invertoare permit obţinerea unor tensiuni
de ieşire calitativ mai bune, care sunt mai uşor de filtrat, deoarece se
translează spre domeniul frecvenţelor înalte armonicile tensiunii de ieşire.
 Principalele mărimi caracteristice ale modulației PWM sinusoidale sunt
următoarele:
 Gradul de modulare:
̂𝑟𝑒𝑓
𝑈
𝑚𝑎 =
̂𝑝
𝑈
 Indicele de modulare:
𝑓𝑝
𝑚𝑓 =
𝑓𝑠

II. Invertorul trifazat de tensiune și principiul de

comandă PWM:
III. Spectrul de armonice al tensiunii de pol:

Ca urmare a modului de funcționare a elementelor comandate din

componența invertoarelor, formele de undă ale tensiunii și curenților de la
intrarea sau ieșirea acestora se abat e la forma sinusoidală. Acestea conțin pe
lângă fundamentală alte oscilații cu frecvențe inferioare frecvenței nominale, dar
și o serie de armonici superioare.
Armonicile tensiunii la ieșirea unui invertor comandat pe principiul modulației
PWM sinusoidale apar ca benzi laterale centrate în jurul frecvenței undei
purtătoare și a multiplilor acesteia. Acestea de datorează procesului de
comutație. Pe măsură ce crește ordinul benzii laterale se micșorează
amplitudinea armonicilor.

IV. Avantaje și dezavantaje:

Modulația PWM are următoarele avantaje:
Arominicile de la ieșire sunt centrare în jurul frecvenței de comutație;
Gradul de modulare ma arată valoarea tensiunii la bornele sarcinii;
Modulația PWM are următoarele dezavantaje:
Apariția armonicilor la frecvențe joase;
Nu se poate regla valoarea frecvenței (a tensiunii) de la ieșire.