Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma

A.2.Apă provenită din precipitaţii sau topirea

zăpezii, stagnante sau scurse de pe versanţi
A.2.1.Cădere directă pe suprafaţă fără posibilitate
de scurgere – ramblee, depresiuni
A.3.Ridicare a apelor subterane peste nivelul
solului datorită infiltraţiilor
Infiltraţie naturală sau datorată unor AH fără
măsuri corespunzătoare de etanşare şi drenaj
Barajul Bhakra, India
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
A.4.Furtuni marine
• Ciclon tropical - furtună în formă de vârtej, formată într-o zonă depresionară
tropicală de la suprafața oceanelor, cu diametru de până la câteva mii de
kilometri.
• Format dintr-o masă mare de nori care, datorită unui sistem de vânturi circulare
puternice, se rotesc tridimensional în formă de spirală în jurul unui centru, (în
sens retrograd -ace ceasornic- în emisfera nordică și în sens direct în cea
sudică).
• Energia ciclonului provine din degajarea de căldură provenită din condensarea la
altitudine a vaporilor de apă formați la suprafața oceanului.
• Acest fenomen de condensare ca sursă principală de energie diferențiază ciclonii
tropicali de alte fenomene meteorologice, cum ar fi furtunile din zonele
depresionare din zonele temperate, care-și iau energia din diferențele de
temperatură la întâlnirea unor mase de aer cu temperaturi diferite.
• Cantitatea de energie acumulată de un ciclon tropical este (fcț timp petrecut
deasupra ape calde care îi furnizează prin evaporare umiditate atmosferică
necesară).
• Degajare lentă căldură în urma condensării ridică temperatura
În interiorul ciclonului cu 15 - 20 Celsius față de temperatura
troposferei în exteriorul ciclonului = furtuni cu nucleu cald.
• Zona caldă-la înălțime, la suprafața solului-temperatura
cu câteva grade mai mică decât a zonei din jurul ciclonului
datorită reducerii de către nori a insolaţiei şi a precipitaţiilor
(imagine ciclon tropical emisfera nordică)
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
Denumire funcție de intensitate și locul în care se produc, ciclonii
tropicali sunt
• uragan, vânt cu viteza de 30 - 50 m/s (sau orice vânt care, atingând
12 grade Beaufort, provoacă distrugeri); inițial, termenul uragan
denumea numai ciclonii tropicali din Marea Caraibelor
• taifun
• furtună tropicală
• furtună ciclonică
• depresiune tropicală.
Termenul „ciclon” a fost folosit pentru prima dată de căpitanul de
marină britanic Henry Piddington (1797-1858) în 1842.
Toți ciclonii tropicali sunt zone de presiune atmosferică scăzută,
măsurată la nivelul solului. Presiunile înregistrate în centrul ciclonilor
sunt cele mai mici care se întâlnesc la suprafațaTerrei la nivelul
mării.
Vaporii de apă formați la suprafața oceanului au o densitate mai mică
decât a aerului, cam 62 %, deci se ridică.
La întâlnirea unei zone de aer cu temperatură mai mică ei
condensează, eliberând căldură lentă de condensare. Aceasta se
face treptat cu înălțimea, ca urmare temperatura aerului din ciclon
crește în jurul axei ciclonului.
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma

În centrul ciclonului – ochiul furtunii (zonă lipsită de

vânturi și precipitații), D=30 - 60km, poate fi
însorit/acoperit de nori.
Cele mai puternice vânturi se întâlnesc chiar la
marginea ochiului furtunii
(imagine structură ciclon tropical; săgeţile arată direcţiile de mişcare ale curenţilor)
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
Terminologia clasificării ciclonilor tropicali depinde de bazinul în care se
formează (sumar clasificăr folosite Centre Regionale Meteorologice
de Specialitate)
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma

Taifun Haiyan (Taifun Yolanda - Filipine),

noiembrie 2013 – ciclon tropical în zona
centrală Ocean Pacific
Uraganul Katrina (august 2005)
Uraganul Charley (august 2004)
Uraganul Galveston (septembrie 1900)
Uraganul Hugo (septembrie 1989)
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
A.5.Valuri Tsunami
Tsunami sau val mareic = undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor vibraţii
foarte puternice (japoneză = val de port).
Nu există decât câteva limbi în care nu este preluat teremenul ca atare:
• în limba tamil aazhi peralai,
• în insula Simeulue (coasta V Sumatra, Indonesia) smong,
• în limba Sigulai emong,
• în Singkil (provincia Aceh) şi împrejurimi gloro.
Se propagă diferit față de valul obișnuit:
-în larg, la ape adânci, valul mareic prezintă viteze foarte mari: de la
300 la 700 km/h și se propagă în toată masa apei (pe toată
adâncimea oceanului), nu doar la suprafață ca valul creat de vânt.
-înălțimea lui variază de la câteva zeci de centimetri până la câțiva
metri.
-se înalță spre coastă, căpătând aspectul unui mal teșit, măturând în
continuare fundul oceanului,
-la mal se manifestă ca un zid de apă care năvălește pe uscat.
Un tsunami poate provoca pe țărm în câteva minute victime umane
numeroase și pagube majore.
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
Valurile de vânt au lungimi de undă de aprox 100 m şi înălţimi de 2 m,
pe când valul de tsunami are lungime de undă de până la 200 km,
se propagă cu mai mult de 800 km/h, oscilaţia într-un punct durează
20-30 minute pentru a închide un ciclu şi are o amplitudine de
aprox.1 m.
Tsunami este greu de detectat în ape adânci, navele nedetectându-le.
Numele japonez de val de port vine din acest fapt: un pescar ce se
afla în larg la trecerea valului nu l-a sesizat, dar la întoarcere satul
său fusese devastat de un val uriaş, deci valul s-a simţit numai în
port.
La apropierea de ţărm tsunami descreşte ca viteză de propagare până
la 80 km/h, apa se comprimă, lungimea de undă descreşte şi ea şi
amplitudinea creşte dramatic. Acesta urmează să aibă nevoie de
câteva minute de pentru a atinge înălţimea maximă.
La tsunami foarte mare, valul ce se apropie nu se sparge, apare mai
curând ca un front de maree în mişcare rapidă; în cazul glofurilor
deschise şi coastelor adiacente cu apă adâncă se poate forma un
val în trepte cu panta abruptă ce se deplasează ca un front
compact.
Atunci când coama valului atinge ţărmul se întregistreză o creştere
generală a nivelului apei peste cel normal, cu până la câţiva m.
Un tsunami poate genera val multiplu, la distanţă de câteva ore, iar
primul nu este obligatoriu să dea cea mai ridicată coloană de apă de
inundaţie.
Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
Tsunami provoacă distrugeri prin 2 mecanisme:
-forţa de zdrobire a zidului de apă ce se propagă cu viteze mari
-forţa distructivă a volumului de apă ce părăseşte târmul şi cară în
larg cantităţi mari de resturi.
Cele mai multe tsunami s-au produs în Oceanul Pacific, dar se pot
produce oriunde există suprafeţe mari de apă, chiar şi în lacuri.
Orice val are un punct de minim şi unul de maxim şi oricare dintre
acestea poate atinge întâi ţarmul.
Când maximul atinge ţărmul se produce inundarea.
Când minimul atinge ţărmul se produce o retragere, care duce la
dezgolirea unei suprafeţe care este în mod normal sub nivelul
mării/oceanului, cu lungimi de sute de m.
O perioadă caracteristică pentru tsunami este de 12 minute:
-în situaţia începerii cu un minim marea se va retrage după 3
minute;
-în următoarele 6 minute se produce maximul valului, marea
revine şi înaintează pe ţărm producând distrugeri
-pentru următoarele 6 minute valul descreşte de la maxim la
minim, provocând retragerea apei, măturând victime şi resturi în
larg,
-după aceea procesul se repetă la venirea valului următor.
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
Stabilirea unei scări de intensitate pentru tsunami, în
scopul comparării evenimentelor:
Primele scări:
Sieberg-Ambraseys, utilizată în Marea Mediterană
Imamura-Iida, utilizită în Oceanul Pacific.
Soloviev-Imamura, care a calculat intensitatea I cu
formula:

în care:
Hav - înălţime medie val în lungul celei mai apropiate coaste
Cunoscută ca fiind scara de intensitate utilizată în
clasificarea tsunami la nivel global în cataloagele
National Geophsycal Data Center - NGDC/
National Oceanic and Atmospheric Adminsitration – NOAA,
U.S. Department of Commerce
şi de către Laboratorul pentru tsunami de la Novosibirsk ca
cel mai important parametru pentru mărimea tsunami.
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma

Stabilirea unei scări de magnitudine

ML - Murty & Loomis, se bazează pe energia
potenţială a tsunami, însă puţin utilizată
deoarece este dificil de calculat acest element.
Abe scara de magnitudine, calculată cu:

unde h - amplitudinea maximă a valului (în m)

măsurată cu un manometru de maree la distanţa
R de epicentru,
a, b şi D - constante utilizate pentru a face ca
această scară să se potrivească cu
magnitudinea momentană
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
Principalul mecanism de generare a unui tsunami este
deplasarea unui volum important de apă sau perturbarea
apei oceanului sau mării.
Deplasarea apei este atribuită (cauze) unui fenomen
natural sau artificial ce provoacă vibraţii şi se formează
valuri ce sunt întreţinute ulterior de forţa de gravitaţie.
Mareea nu are nici un rol în generarea tsunami.
Cauze posibile:
• Prăbușirea unor asteroizi în oceane.
• Seisme submarine/de coastă foarte puternice sau
alunecări submarine.
• Erupţii vulcanice suabavatice
• Dislocări abrupte de roci (ex: alunecarea bruscă în
trecutul geologic a unei părți a insulei Reunion în ocean).
• Dislocări bruște de ghețari în oceane.
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
a.Seisme
Valul tsunami poate fi generat atunci când fundul
oceanului/mării se deformează brusc şi deplasează în
plan vertical apa de deasupra.
Cutremurele tectonice sunt un tip special de seism, care se
asociază cu deformarea scoarţei terestre; atunci când
aceste cutremure apar submarin, apa de deasupra zonei
ce suferă deformaţia este deplasată din poziţia sa de
echilibru. Mai clar, un tsunami poate fi generat atunci
când prezenţa faliilor tectonice este asociată cu
existenţa marginilor plăcilor plane, convergente sau
neregulate care se miscă brusc, rezultând deplasarea,
datorată componentei verticale a mişcării.
Mişcarea pe falii normale pe scoarţa terestră va provoca
deplasarea fundului mării/oceanului dar, de obicei, nu
generează un tsunami semnificativ.
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma

Plăci tectonice înainte de cutremur; Placă tectonică-presiuni şi ridicare tectonică

Alunecare placă tectonică- fenomene Energia eliberată produce valul tsunami

de subsidenţă (tasare)+eliberare
energie în masa de apă
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
Datorită înclinării mici a marginilor plăcilor tectonice, care generează
blocări ale unor suprafeţe mari ale acestora, acest tip de cutremure
sunt cele mai puternice - magnitudine punctuală Mw ce poate
depăşi 9.0,
Începând din 1900, fiecare al şaselea cutremur depăşind această
magnitudine a avut această provenienţă.
Nici un alt tip de sursă tectonică terestră nu produce cutremure de
acest nivel.
Exemple recente ale seismelor devastatoare de cedare a plăcilor
tectonice:
1960 din Valvidia (Mw 9.5) (19:11 hrs UTC),
1964 din Alaska (Mw 9.2),
2004 in Oceanul Indian (Mw 9.2) (00:58:53 UTC)
2011 in Tohoku (Mw9.0)
Generează tsunami – telestsunami - capabile să traverseze întregul
ocean.
Cutremurele mai mici (Mw 4.2) din Japonia pot genera tsunami - locale
şi regionale – devastează doar zone costiere apropiate, în câteva
minute.
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
Exemple de tsunami genetate în locaţii diferite faţă de cele cutremur:
8000 iH - Storegga
1929 - Grand Banks
1998 - Papua Noua Guinee
2001 – Tappn
Grand Banks şi Papua Noua Guinee – cutremurul a destabilizat
sedimente, cauzând curgerea acestora în ocean – nu au fost
transoceanice.
Thucydides, Istoria războiului Polinesian, sec. V d.H:
"Cauza, în opinia mea, a acestui fenomen nu poate fi decât
cutremurul. În momentul în care şocul acestuia este cel mai puternic
marea se retrage şi, dintr-odată, revine cu forţă dublată, cauzând
inundaţii. Fără un cutremur nu văd cum s-ar putea petrece aşa un
eveniment."
Ammianus Marcellinus, Res Gestae:
Descriere a secvenţei tipice a unui tsunami, incluzând cutremurul
iniţial, retragerea neaşteptată a mării şi valul uriaş ce urmează
imediat, dupa ce un astfel de val a devastata oraşul Alexandria în
anul 365 î.H.
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma

Megathrust - cutremur de cedare a plăcilor tectonice - un

proces de rupere de mare dimensiune, format, de obicei,
la interfaţa din lungul zonei de subducţie
Exemplu: Falia Sunda - falie de lungime aprox 5500 km din
Myanmar (Burma) la N, în lungul parţii S-V a Sumatra,
spre partea de S a Java şi Bali, până în apropierea
Australiei.
Este zona de placa tectonică Eurasiatică (superioară) şi
placa tectonică Indo-Astraliană (inferioară).
Una dintre cele mai seismogene structuri ale Terrei.
Zonele de subducţie majore sunt asociate cu Oceanul
Pacific şi Oceanul Indian, dar si cu activitatea vulcanică
din Cercul de Foc al Pacificului.
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma

Falia Sunda
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma

„Ala Mare” - cutremurul aşteptat a se

produce în zona de subducţie Cascadia
Va lovi California, Oregon, Washington,
British Colombia.
In acest sens o mare parte a structurilor din
SUA au fost consolidate.
„Ala Mare” - seismul aşteptat în Japonia in
zona in care plăcile tectonice Philippine şi
America de Nord produc regulat cutremure
mari, cu o periodicitate de aprox 70 de ani)
Va lovi Tokio, regiunea Kanto, cu epicentru
în Sagami Bay
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma

• Exemple de astfel de cutremure

Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
b. Alunecările de teren
În anii 1950 - valurile tsunami mari ar putea fi
generate de alunecări de teren submarine.
Acestea dislocuiesc rapid mase mari de apă, iar
energia este transferată apei cu o viteză mai
mare decât cea pe care o poate absorbi apa.
Existenta - confirmată în 1958, atunci când o
uriaşă alunecare a avut loc în Lituya bay,
Alaska.
A generat cel mai mare val înregistrat - 524 m
Valul produs nu s-a propagat la distanţă mare,
deoarece a izbit ţărmul aproape imediat.
Alunecările mari din timpul colapsului insulelor
vulcanice pot genera tusnami ce traversază
oceanul.
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
c.Tsunami meteorologic
Unele condiţii meteo, în special depresiunile accentuate
(ciclon tropical) - genereaza un tip de val de furtună
numit meteotsunami
Ridică brusc nivelul apei peste cel normal, de cele mai
multe ori la linia ţărmului.
În cazul ciclonului tropical accentuat - se datorează
presiunii atmosferice foarte reduse şi vântului de tip
vortex care crează un dom de apă care călătoreşte
împreună cu furtuna.
Când domul de apă atinge ţărmul, se desface şi se răsfiră
lateral ca un tsunami generat de cutremur
Ajunge imediat după ce ochiul furtunii atinge uscatul.
Ex: Meteotsunami asociat Uraganului Ike (2008) -
Peninsula Bolivar
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
Avertizare, alarmare, prognoza
Retragerea poate servi ca o avertizare scurtă
Supravieţuitori spun că este însoţită de e de
sucţiune.
Ex: 2004 - Ocean Indian – Maikhao Beach,
Phuket, Tailanda)
Tsunami nu poate fi prezis precis, chiar dacă
magnitudinea şi locaţia cutremurului sunt
cunoscute.
Geologi, oceanografi, seismologi analizează
fiecare cutremur şi, în baza a numeroşi factori,
lansează sau nu alertă de tsunami.
Există şi sisteme automate care pot furniza
elemente de alertă, în special monitorizarea
presiunii coloanei de apă de deasupra cu
senzori ataşaţi de geamanduri
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
Geamanduri cu senzor din sistemul de avertizare DART.

Sistemul de Avertizare la tsunami din

Oceanul Pacific este în Honolulu, Hawaii şi
monitorizează activitatea sesismică din
ocean, stabilind riscul de formere a unui
tsunami.
Avertizare a zonelor cu potential de aparitie a unui val
tsunami (Japonia, Tailanda, Filipine)

Semnalizare a caii de evacuare in caz de tsunami

(Washington)
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
Rezultat direct al tsunami Ocean Indian, 2004 – s-a
reconsiderat sistemul de avertizare pe întreaga
coastă şi a fost subordonat guvernelor şi “United
Nations Disaster Mitigation Committee”
A fost instalat un sistem de avertizare in Oceanul
Indian.
Modelele computerizate prezic sosirea tsunami în
baza informaţiilor de presiune de la senzori,
informaţii seismice, batimetrie, topografie costieră,
estimând amplitudinea şi zona inundată.
Unii zoologi susţin că există specii de animale care
simt unda propagată cu ceva timp înainte, urmărirea
comportamentului lor fiind o modalitate de avertizare
- fapt verificat în 2004, când aceste animale s-au
refugiat în punctele de înălţime ridicată.
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma

Se stabilesc anterior planuri de evacuare şi

proceduri specifice.
În Japonia aceste pregătiri sunt obligatorii pentru
guvern, autorităţi locale, servicii de urgenţă şi
populaţie.
În Japonia, s-a anunţat că în 2014 va deveni
funcţional un anunţ de tsunami făcut în baza
unor analize interdisciplinare realizată pe
modele îmbunătăţite dupa cutremur şi tsunami
Tōhoku , 2011, precizând înălţimea valului, zona
afectată şi probabilitatea asociată.
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
Aparare impotriva tsunami
A.Bariere naturale
-obstacole pentru mişcare, în mod special la nivel scăzut.
-acţionează prin reflectarea, refractarea sau absorbţia energiei
apei în mişcare.
-contraexemplu - cursurile de apă = căi de conducere a tsunami
în interiorul uscatului (porturi, orase devastate)
-legatura suprafeţe uriaşe de apă cu mari mici = efect de
atenuare prin frecare cu patul şi coastele înconjurătoare.
-insulele au efect de atenuare.
-Raport United Nations Environment Programme (UNEP) -
zonele cu bariere naturale, cum ar fi cele cu păduri de
mangrove, recifi de corali, vegetatie de coasta au avut mai
puţin de suferit la tsunami din 26 December 2004 – efecte
atenuare
Studiu japonez al tsunami din Sri Lanka utilizând modelare
imagierie setelitară a stabilit rezistenţele hidraulice funcţie de
diferitele tipuri de copaci.
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma

B.Bariere artificiale
-recif artificial
-paduri
-pereti supraterani sau submarini
In 2005, India a demarat plantarea de puieti
de cocotier si Casurina pe coasta cu rol de
bariera pentru a preveni efecte
asematoare cele ale tsumani-ul provocat
in 2004 de cutremurul din Oceanul Indian
Studiile realizate au demonstrat ca pereti
realizati in larg reduc inaltimea valului cu
83%.
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma

Folosire tsunami ca arma

S-au derulat studii si a existat cel putin o
experimentare pentru crearea unui val de
tip tsunami care sa poata fi utilizat ca
arma.
Ex: WWII - Forta Militara a Noii Zeelanda -
proiectul Seal