Sunteți pe pagina 1din 16

II.4.

Suprafete si obiective potential


inundabile

-suprafete si obiective amplasate in albiile


majore, la cote inferioare nivelelor maxime
ce se pot forma ca urmare a unui fenomen
natural sau artificial, chiar daca sunt
protejate prin lucrari hidrotehnice, deoarece
se pot de pasi asigurarile de calcul

-se inventariaza si se evidentiaza in cadrul


cadastrului apelor si in planurile de aparare
impotriva inundatiilor
II.5.Legislatie aparare impotriva inundatiilor si
cadru institutional
1.Directiva 2007/60/EC
2.HG 846/2010 privind aporbarea Strategiie Nationale de
Managemnt al Riscului la Inundatii pe teremn mediu si
lung
3.OUG 3/2011 pentru kodificarea si completarea Legii Apelor
107/1996, transpun integral prevederile Directivei
2007/60/CE
4.Legea 46/2008 –Codul Silvic, cu modificarile si
completarile ulterioare
5.Legea nr.20/2006 pentru modificare Legii 171/1997 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national –
Sectiunea a II-a, Apa
6.Ordin 1258/2006 privind aprobara Metodologiei si a
Instructiunilor Tehnice pentru elaborarea schemelor
directoare
7.OUG 195/2005 privind PM, aprobata prin Legea 265/2006
cu modificarile si completarile ulteerioare
8.HG 1309/2005 privind Aprobarea Programului de realizare
a Planului national pentru prevenirea, protectia si
diminuarea efectelor inundatiilor si finantarii acestuia
9.HG 1854/2005 pentru aprobarea Strategiei nationale pe
termen scurt de managemnet al riscului la inundatii
10.HG 1286/2004 privind aprobarea Planului general de
masuri prevedntive pentru evitarea si reducerea efectelor
inundatiilor
11.HG 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind exifentele minime de continut ale documentatiilor
de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru zonele
de riscuri naturale
12.HG 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice
privind modul de elaborare si continutul hartilor de risc
natural la alunecari de teren si inundatii
13.Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare
a teritoriului national – Sectiunea aV-a, Zone de risc ntural
14.Legea apelor nr. 107/1996, cu modficicarile si
completarile ulterioare
Apararea impotriva inundatiilor este asigurata, in principal, de
Ministerul Mediului si Apelor, la nivel central si ANAR, prin
intermediul celor 11 ABA, respectiv INHGA. ABAsunt
corespunzatoare BH:
1.Dobrogea-Litopral
2.Ialomita-Buzau
3.Arges-Vedea
4.Olt
5.Jiu
6.Banat
7.Crisuri
8.Mures
9.Somes-Tisa
10.Siret
11.Prut-Barlad

MAI prin IGSU, la nivel central, si ISU la nivel judetean


coordoneaza interventia in caz de inundatii care afecteaza
siguranta publica.
In plus, sunt implicate alte institutii la nivel central,
national, judetean si local, cu responsabilitati si
sarcini specifice, punctuale:
• Comitetul National pentru SU – Prim Ministru
• Comitete Ministeriale pentru situatii de urgenta -
Ministru Ape
• Comitetul Judetean pentru SU - Prefect
• Comitetul local pentru SU – primar
• ANAR + ABA – interventie la LH si asistenta
tehnica de specialitate pentru interventie
• Detinatori de lucrari cu rol de aparare
• Persoane fizice si juridice proprietare de
acumulari mici
Standardele si normativele care se aplica includ:
• STAS 4273/1987 privind incadrarea
constructiilor hidrotehnice in clase de importante
• STAS 4068/1987 privind probabilitatile de calcul
ale Q si V in conditii normale si speciale de
exploatare
Cf STAS 4273/1987 se iau in considerare
urmatoarele:
-durata de functionare (provizoriu/definitv)
-insemnatatea functionala (secundar/principal)
-importanta economica si sociala (lucrarile de
aparare impotriva inundatiilor se impart in
categorii de importanta)
-efecte negative in caz de avariere
Impartirea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor in categorii de importanta

Incadarea CH in clasa de importanta se face:


In functie clasa de importanta se stabilesc probabilitatile de calcul ale debitelor
si volumelor maxime in conditii normale si speciale de exploatare:

Standardul mentioneaza ca beneficiarul are dreptul de a ridica sau scadea cu o


clasa incadarea unui anumit obiectiv, sub rezerva avizarii acestui fapt de catre
ANAR prin SGA aferent.
III. Unda de viitura

III.1.Caracteristici
Viitura=fenomen de crestere si descrestere rapida si semnificativa a debitelor
unui curs de apa
Reprezentarea grafica a undei de viitura=hidrograf al viiturii.
-monounda
-pluriunda
Parametri caracteristici hidrograf de viitura:
• Qmax (m3/s)
• tc (h), de la scurgerea de baza la valoarea maxima
• td (h), timp de descrestere al viiturii, de la valoarea
maxima la scurgerea de baza

Totdeauna td > tc
• tt (h), timpul total al viiturii, tt = tc + td
• Wtot apa scurs pe rau pe durata viiturii=S sub
hidrograf
• γ – coeficient de forma al viiturii
• h (mm), strat echivalent al volumului scurs =
grosime strat apa rezultat prin repartizare uniforma
volum total apa scurs, W, pe intreaga SBH-
suprafata bazinului hidrografic, in care W (m3) si SB
(km2).
Toate aceste elemente fac ca hidrograful viiturii sa fie o functie
asimetrica de tip binomial, Q=f(t)
Lantul factorilor cauzali ce duc la aparitia unui debit maxim ca marime
aleatoare

Debitul maxim se determina prin calcul probabilistic pe baza unui sir de


debite maxime efectiv inregistrate, asociindu-i-se o probabilitate de aparitie,
distributia=curba de asigurare a debitelor.
Volumul viiturii cu o p% se determina folosind corelatia Qmax – W stabilita pe
baza viiturilor efectiv inregistrate (dreapta de regresie este reprezentarea in
scara dublu logaritmica si se traseaza prin metoda minimizarii abaterilor
patratice medii cu conditia ca r ≥0,7, coeficient corelatie
Pentru a limita erorile sunt necesare minim 20-30 de viituri de aceeasi
geneza (pluviala, nivala, pluvio-nivala).
Trecerea de la modelul real al undei de viitura inregistrata la unda de
viitura cu p% se face prin similitudine cu relatia de proportionalitate.
Pentru raurile insuficient studiate hidrometric, se utilizeaza expresii
analitice cu o curba binomiala asimetrica de tip Pearson III, care se
potriveste foarte bine raurilor din Romania.

Astfel, pentru zona crescatoare debitele se calculeaza utilizind relatia:

pe cind pentru zona descrescatoare debitele se obtin prin utilizarea


relatiei:
• Pentru viiturile mixte, pluvionivale, exponentii m
si n sunt: m=n=2

• Pentru viiturile pluviale, exponentii m si n sunt:


m=e, n=3

• Durata viiturilor se poate determina:


-prin generalizarea datelor statistice rezultate din
masuratori reale
-formule proximative cu considerarea factorilor
cauzali
-similitudine hidrologica
Se pot folosi urmatoarele relatii pentru
calcule aproximative:

S-ar putea să vă placă și