Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STUDIAZĂ
SCRIPTURA
Curs pentru practicarea credinței
Studiază Scriptura
© 2021 ePublishers
Toate drepturile rezervate.
ISBN 978-606-049-372-3
www.ePublishers.ro
www.ePublishers.us
www.LibrariaCoresi.ro
821.135.1
4
Ghid pentru practicarea credinței
CUPRINS
7 Recomandări
10 Cuvânt introductiv
12 Prefață
16 Introducere
19 Studiul pe Carte
42 Anexă
44 Exemplu Anexa 1
50 Studiul pe Text
5
Studiază Scriptura
97 APPENDIX
105 Biografie
6
Ghid pentru practicarea credinței
Recomandări
Daniel Scurt
Păstor – Biserica Baptistă Betel Sânnicolaul Mare
7
Studiază Scriptura
Nicu Sotir
Păstor – Biserica Baptistă Logos București
Adrian Condrea
Păstor – Biserica Baptistă Maranata Hunedoara
8
Ghid pentru practicarea credinței
Emanuel Dejeu
Păstor – Biserica Baptistă Betania București
Alex Ghiță
Păstor – Biserica Baptistă „Sfânta Treime”, Stoborăști-Olt
9
Studiază Scriptura
Cuvânt introductiv
10
Ghid pentru practicarea credinței
Metoda își poate avea eficiența cu atât mai mult cu cât cel ce o
descoperă, urmărește repetitiv și temeinic pașii propuși, și o
însușește prin aplicare practică. Anumiți pași și termeni folosiți
în descrierea acesteia își capătă sensul în condițiile în care
„studentul” o asimilează în întregime, până devine nu doar o
metodă aplicabilă, ci una personală de studiu. Apreciez
seriozitatea și rigurozitatea cu care Daniel caută să privească
studiul Scripturii dar și motivația pe care caută să o transmită
celor din jur, în aceeași direcție.”
Andrei Mereuță
Lider de tineret – Biserica Baptistă Bethel Viena
11
Studiază Scriptura
Prefață
1
– Stephen R. Covey – Etica unui lider Eficient.
12
Ghid pentru practicarea credinței
2
– În prezent, Biserica Baptistă Emanuel Viena.
13
Studiază Scriptura
14
Ghid pentru practicarea credinței
15
Studiază Scriptura
Introducere
16
Ghid pentru practicarea credinței
17
Studiază Scriptura
18
Ghid pentru practicarea credinței
Studiul pe Carte
19
Studiază Scriptura
3
– Martin Luther – Mayhue, How to Interpret, pag. 49.
4
– După Studiul Cărții ca întreg se va face tranziția la studiul pe text.
20
Ghid pentru practicarea credinței
1. Rugăciunea sinceră
Cea mai mare greșeală pe care o putem face când vine vorba
despre Studiul Scripturii este să nu stăm de vorbă cu Autorul ei.
Înainte să-I studiem cuvintele pe care El le-a spus, trebuie să
venim înaintea Lui și să-I cerem înțelepciune și pricepere
duhovnicească, pentru a putea înțelege cu exactitate ceea ce El
a dorit să transmită prin Cuvântul Său.
Maturitatea spirituală se dobândește prin cunoașterea tot mai
profundă a Dumnezeului revelat pe paginile Scripturii. Însă, în
parcursul spre maturizarea spirituală există riscul să devenim
acri și rigizi, și aceasta se datorează faptului că ne lipsește
intimitatea cu Dumnezeu. De aceea, studiul scripturii lipsit de
părtășia cu Dumnezeu prin rugăciune poate să conducă la
obiceiuri lipsite de esență și în final poate avea consecințe
devastatoare.
Rugați-vă sincer înaintea Creatorului și recunoașteți-vă limitele
și neputințele pe care le aveți. Același lucru îl fac și eu și aceasta
vă cer și vouă. Cereți înțelepciune și pricepere duhovnicească ca
să puteți studia și înțelege Cuvântul Său.
2. Alegerea cărții
În mod clar, înainte de a studia o carte din Biblie trebuie să
alegeți cartea pe care doriți să o parcurgeți. Dacă v-ați rugat
înainte, tot ce trebuie să faceți acum este să alegeți o carte din
21
Studiază Scriptura
5
– Exemple: Iacov, Coloseni, 1 și 2 Tesaloniceni, 1 și 2 Petru, Iona, etc.
6
– Marcel Țepeneu- Metode de Studiu Biblic (Curs pentru uz intern predat
la IBBT), pag 59.
22
Ghid pentru practicarea credinței
De prea multe ori, atunci când citim din Biblie, avem tendința
de „a citi în fugă” sau de a citi numai ca să fie citit, fără a urmări
anumite detalii, trăsături sau aspecte, care, de cele mai multe
ori, ne împiedică să observăm și să vedem limpede pădurea din
cauza copacilor.
Înainte de a ne orienta asupra studiului cărții, doresc să vă suge-
rez câteva puncte foarte importante în ceea ce privește citirea:
a) Citiți toată cartea de douăsprezece ori.
Cu cât citim de mai multe ori cartea respectivă, cu atât mai mult
avansăm în memorarea cărții.
Motivul pentru care cer aceasta nu este pentru faptul că cifra 12
are ceva special sau că ea conține „noroc” sau „magie”. Motivul
este că în toate cele douăsprezece citiri vor apărea detalii noi pe
care vi se cere să le notați în momentul citirii.
Sigur, dacă doriți să citiți cartea de mai multe ori sau nu doriți
să o citiți de atâtea ori este la latitudinea dumneavoastră. Suge-
rez citirea de cel puțin douăsprezece ori, mărturisindu-vă că și
eu fac același lucru.
b) Citiți cartea în întregime de fiecare dată.
Ar fi bine ca atunci când citiți cartea respectivă să vă aflați
într-un cadru și un context în care să nu fiți întrerupți din cauza
elementelor care vă atrag atenția (apel telefonic, masa de prânz,
etc). Este foarte important ca de fiecare dată cartea să fie citită
în întregime într-o singură ședere. În cazul unei întreruperi
neprevăzute este bine ca citirea respectivă să fie reluată de la
început, nu de unde ați rămas cu citirea.
23
Studiază Scriptura
24
Ghid pentru practicarea credinței
7
– De fiecare dată când sunteți încurajați să citiți, menționarea este
subliniată la fel ca în cazul de mai sus.
8
– Acești pași din această structură i-am învățat și i-am preluat de la fr.
Beniamin Costea, din Cursul de Predicare Expozițională. Eu doar mi-am
însușit această structură și acum o sumarizez, o parafrazez, o reformulez
într-un mod personal.
25
Studiază Scriptura
a) Inițiativă proprie
Adică, autorul, din propria inițiativă, sub influența și călăuzirea
Duhului Sfânt, a fost determinat să scrie o carte a Bibliei..9
b) Imbold provocat
Fie a fost un imbold provocat de auditoriu, de destinatari, de cei
cărora autorul le scrie cu privire la anumite probleme pe care
le-au avut sau pe care le-au cauzat. Adică motivația care l-a
stârnit pe autor să scrie au fost persoanele cărora le scria.10
Propun ca la acest pas în studiul cărții, să citiți cartea de cel
puțin trei ori. Iar la fiecare citire să urmăriți și să notați anumite
observații și detalii despre:
1. Autorul Cărții
La a doua citire a cărții, încercați să aveți în vedere orice detaliu
despre autorul care scrie această carte. Detalii cu privire la
locația în care se află, cu privire la circumstanțele în care se află,
la starea pe care o are, etc. Toate aceste detalii să le notați atunci
când citiți cartea, iar pe lângă detaliile respective să scrieți și
referința versetelor11 de unde sustrageți observațiile respective.
9
– Exemple: Ioan, Romani, Efeseni, etc.
10
– Exemple: Luca, 1 și 2 Corinteni, Galateni, Coloseni, etc.
11
– Este foarte important să notați referința versetelor, pentru că atunci când
veți ajunge la ultimul punct în studierea cărții și va trebuie să alcătuiți
schița, veți avea nevoie de ele. De exemplu (Ezra 1:1).
Vă recomand ca la fiecare citire să scrieți atât detaliile cât și referințele.
26
Ghid pentru practicarea credinței
2. Auditorul Cărții
La a treia citire a cărții, scrieți toate detaliile implicite sau
explicite despre auditor, despre destinatari și despre cei cărora
li se adresează cartea respectivă. Detalii cu privire la situația
care a generat scrierea scrisorii sau problemele în care se
găseau. Cu alte cuvinte, scrieți tot ce iese în evidență despre
persoanele menționate în cartea pe care o studiați.
3. Sfânta Treime
La a patra citire, încercați să urmăriți cu minuțiozitate tot ce se
poate afla despre Persoanele din Sfânta Treime. Care Persoană
a Sfintei Treimi este implicată cel mai mult? Care este activitatea
Divinității menționate de autor în această epistolă/carte? Ce
scop are Divinitatea în ceea ce îi privește pe destinatari? Cum a
lucrat deja Dumnezeu în viața destinatarilor și în viața autorului
sau a altora (alte biserici și persoane menționate de autor) până
acum?
De asemenea, toate aceste detalii trebuie notate împreună cu
referințele lor.
Dacă ați urmat indicațiile de mai sus și ați notat detaliile
menționate cu acuratețe, sunteți pe drumul cel bun și în scurt
timp mesajul cărții pe care o studiați va prinde contur. Chiar
dacă poate nu v-ați dat seama, cel mai probabil ați determinat
stimul cărții. Iar acest aspect vă va ajuta și în următorul pas pe
care trebuie să-l faceți. 12
12
– Vezi exemplu de la pag 23.
27
Studiază Scriptura
a) Declarație directă
Poate fi o declarație directă a autorului cu privire la scopul pe
care l-a avut atunci când a scris cartea. Unele epistole conțin
foarte limpede aceste declarații.13
b) Descriere repetată
De asemenea, sunt cărți în care autorul nu pronunță subiectul
pe care dorește să-l transmită, însă repetă de mai multe ori
aceeași idee sau același cuvânt. Sunt tot felul de avertizări și de
apeluri pe care autorul le face cu privire la destinatari.14
c) Detalii discrete
Trebuie să recunoaștem că sunt și cărți mai dificile ale Scripturii,
în care autorii sunt mai reținuți și mai rezervați în cuvinte cu
privire la acest aspect, iar aceasta abținere intenționată complică
13
– Vezi; Luca 1:1-4; Ioan 20:30-31; 1 Timotei 3:15; 2 Petru 3.1-2.
14
– Epistola către Evrei este cel mai bun exemplu cu privire la această
referință.
28
Ghid pentru practicarea credinței
15
– Exemple: Matei și Marcu.
29
Studiază Scriptura
30
Ghid pentru practicarea credinței
16
– Nu este atât de important de câte ori citiți cartea, ci cât de atenți sunteți
atunci când o citiți.
31
Studiază Scriptura
a) Forma de exprimare
Cum se exprimă autorul? Tipul de scris este discurs, scriere
didactică sau relatare istorică?
Este foarte important să observăm forma de exprimare a
autorului și să ne dăm seama ce fel de carte este.
b) Forma de explicare
Este important să ne dăm seama de modul în care autorul
explică subiectul principal al cărții. Adică, ce formă de explicare
folosește: argumentare, afirmare, autentificare prin citate?
Acest pas ajută în special la susținerea cărții prin subiectul
principal, care trebuie argumentat și justificat, pentru a nu fi
considerat de critici un subiect abstract și lipsit de realitate.17
În cazul în care acest punct vi se pare prea greu și observați că
nu vă descurcați în această privință, atunci încercați să susțineți
actualitatea subiectului cărții pe care l-ați depistat în secolul
contemporan.
17
– Fiecare student al Bibliei trebuie să știe sau să învețe să-și justifice opinia
cu argumente biblice.
32
Ghid pentru practicarea credinței
33
Studiază Scriptura
18
– 1 Corinteni are ca scop să așeze rânduiala în biserică, deci se urmăresc
frazele care indică ce se aude despre ei: „am aflat despre voi” (1.11); „se
spune că între voi” (5.1); și frazele care indică temele prinse în subiect,
„cu privire la” (7.1), etc.
34
Ghid pentru practicarea credinței
b) Ruperea cursivității
La a noua citire, este foarte important să observăm ruperea
cursivității textului. Adică, trebuie să observăm când autorul
cărții trece de la explicarea/exprimarea unui subiect la altul.19
Ruperea cursivității unui text se încheie cu punct (.), nici cu
două puncte (:) sau cu punct și virgulă (;).
Nu uitați să vă notați ideile și referințele versetelor cu privire la
această citire.
c) Registrul comunicativ
La a zecea citire, trebuie să observăm registrul comunicativ
dinspre partea teoretică spre partea practică. Există cărți în
Biblie20 unde autorul explică subiectul cărții, atât teoretic cât și
practic.21
În cazul în care observați aceste aspecte în cartea pe care o citiți,
este necesar să le notați în caiet.
19
– Epistola către Romani este un exemplu clar și lucid în acest sens: „dar
acum s-a arătat” (3.21); „Ce vom zice dar” (6.1); „Acum dar” (8.1); „Spun
adevărul în Hristos” (9.1) ; „Vă îndemn dar” (12.1). Este o muncă foarte
serioasă presupunând citirea repetată a cărții.
20
– Ceea ce rezultă încă odată că nu toate cărțile Bibliei conține un registru
comunicativ.
21
– Efeseni 4.1: „Vă sfătuiesc eu să vă purtați într-un chip vrednic”, indică
schimbarea registrului teoretic cap:1-3, într-un registru practic: cap 4-6.
35
Studiază Scriptura
d) Relatarea episoadelor
La a unsprezecea citire este necesar să observăm relatarea
episoadelor (dacă ele există în cartea studiată) în scrierea nara-
tivă. Trebuie observat începutul și finalul unui episod. Fiecare
episod are istoria lui care se leagă de restul episoadelor.22
În cazul în care cartea nu conține narațiune, nu este nevoie de a
urmări acest aspect, deoarece el este inexistent.
e) Reprezentarea paragrafelor
Cel mai probabil aveți deja câteva paragrafe împărțite datorită
studiului pe care l-ați făcut până acum, citind cartea de mai
multe ori și observând repetarea frazelor, ruperea cursivității
sau registrul comunicativ.
La a douăsprezecea citire, este important să observăm unitățile
de bază ale cărții. O unitate este un paragraf, un capitol sau un
grup de paragrafe sau capitole care au o tematică comună.
Trebuie alcătuită cu atenție o listă a acestora și consemnată în
notițele personale.
De data aceasta, vă cer în mod specific ca la această citire să
observați subiectele din paragrafele pe care deja le aveți
notate. De exemplu, dacă unul sau mai multe capitole vorbesc
despre o anumită temă, acea temă, cel mai probabil este
extinsă în mai multe subiecte care explică tema respectivă,
care la rândul ei, este legată de tema principală a cărții. Deci,
22
– În cartea Judecători, se urmărește relatarea diferitelor evenimente și
episoade individuale ale persoanelor folosite.
36
Ghid pentru practicarea credinței
37
Studiază Scriptura
a) Tema Cărții
Așa cum am specificat mai sus, tema principală a cărții trebuie
în acest punct să fie definită deja. Ceea ce rămâne de făcut este
ca pe o pagină nouă să scrieți numele cărții pe care ați studiat-o
și totodată tema pe care ați determinat-o în urma studiului făcut
asupra cărții.
23
– În cazul în care ați urmat toți pașii de mai sus și le-ați notat cu tot cu
referință, le aveți scrise în caietul dumneavoastră de studiu.
38
Ghid pentru practicarea credinței
b) Paragrafele majore
Paragrafele majore ar trebui să le aveți deja notate în urma
citirilor repetate de la punctul al șaselea din cuprinsul acestui
curs.24
Aceasta doar în cazul în care cartea pe care o studiați conține
paragrafe majore.
Ceea ce trebuie să faceți acum este să rezumați paragrafele în
expresii cât mai scurte posibile. Adică un titlul dat paragrafelor
deja împărțite.
Acestea pot fi titlurile capitolelor dintr-o epistolă. Sau pot fi mai
multe capitole cuprinse în teme majore ale cărții.25
c) Temele majore
Temele majore trebuie să fie strict legate de paragrafele
majore.26 Cu alte cuvinte, grupați aceste teme sub titlurile pe
care le-ați dat paragrafelor de mai sus.
În caz că nu aveți paragrafe, atunci legați temele majore ale
cărții de tema principală a cărții pe care ați notat-o mai sus.
În cazul în care ele nu se potrivesc, înseamnă că există o
problemă de interpretare care trebuie găsită și apoi rezolvată.
24
– Este vorba despre primele 4 observații: repetarea unei fraze, ruperea
curisivității, registrul comunicativ, relatarea episoadelor.
25
– 1 Corinteni conține un astfel de exemplu: 1. Dezbinarea. 1-4. 2. Desfrâul.
5-6. 3. Dezordinea. 7-11. 4. Darurile (Duhovnicescul). 12-14. 5. Doctrina.
15. 6. Dărnicia. 16.
26
– Desigur, asta se aplică doar la cărțile Bibliei care au mai mult conținut și
cuprind mai multe capitole într-un singur paragraf. La cele mai mici,
este puțin probabil să fie nevoie.
39
Studiază Scriptura
d) Subdiviziunile majore
În ultimă instanță, trebuie să notați și subiectele pe care autorul
le-a dezvoltat asupra temelor de mai sus. Aceste subiecte le aveți
deja notate în caiet.27
Tot ce trebuie să faceți acum este să vă uitați la prima propoziție
principală din începutul textului și să-i extrageți subiectul28, să-i
dați un nume subiectului respectiv, care trebuie să aibă legătură
cu tema în care este încadrat subiectul.29
În unele cazuri, în special la cele mai mici epistole din Scriptură,
este posibil să nu existe paragrafe și teme majore așa cum am
menționat deja, ci doar aceste subdiviziuni majore.30
Subdiviziunile majore sunt conținutul dintre introducerea și
încheierea epistolei care trebuie legate de subiectul cărții.
Pentru a vedea cum arată o schiță, consultați anexele din
paginile care urmează, unde veți găsi mai multe exemple în
această privință, dar și modalitatea de a vă scrie organizat
observațiile.
În caz că nu știți cum să depistați propoziția principală a unui
paragraf, vezi „Studiul pe Text Diagramarea Propozițională”.31
27
– La punctul 6, ultima observație: Reprezentarea paragrafelor.
28
– Personal, înainte de a alcătui schița cărții, diagramez toată epistola doar
pentru a observa propozițiile principale ale textului pe care le transform
în subiectele textului.
29
– În caz că nu știți cum să depistați propoziția principală a unui paragraf,
vezi Studiul pe Text - Diagramarea Propozițională. pag 28-29.
30
– Exemplu: Epistola lui Iuda
31
– Pagina 29.
40
Ghid pentru practicarea credinței
Recapitulare:
41
Studiază Scriptura
Anexă
Structură Schiță Carte
1. Stimularea Cărții
2. Scopul Cărții
32
– Aceste descrieri se obțin prin citirea altor comentarii asupra cărții res-
pective doar în cazul în care se doresc mai multe informații cu privire la
stimul cărții, sau în cazul în care doriți să predicați cartea respectivă.
33
– În studiul de față, nu este obligatoriu să răspundeți la aceste întrebări,
cum de altfel, nu am făcut-o nici eu. Vezi exemplu anexa 1.
42
Ghid pentru practicarea credinței
3. Subiectul Cărții
4. Susținerea Cărții
5. Structura Cărții
6. Schița Cărții
43
Studiază Scriptura
Exemplu Anexa 1
Structură Schiță Carte
1. Stimularea Cărții
34
– Studiu 1 Petru – Daniel Godja.
44
Ghid pentru practicarea credinței
45
Studiază Scriptura
2. Scopul Cărții
3. Subiectul Cărții
4. Susținerea Cărții
46
Ghid pentru practicarea credinței
5. Structura Cărții
35
– Vă readuc aminte că Biblia nu a fost scrisă de scriitorii biblici cu capitole
și versete, ci acestea s-au adăugat ulterior. De aceea, nu înseamnă că
dacă se trece de la un capitol la altul a și existat o rupere de ritm în cele
scrise. De asemenea, faptul că nu s-a trecut de la un capitol la altul nu
înseamnă neapărat că nu a existat o rupere de ritm chiar în mijlocul
unui capitol.
36
– Apreciez ideea și munca pe care făcut-o Clericul englez Stephen
Langton, împărțind Biblia pe capitole, însă nu sunt de acord cu modul
în care le-a împărțit în unele cărți ale Scripturii.
47
Studiază Scriptura
6. Schița Cărții
Autenticitatea Sfințeniei
Etape:
I. Primirea sfințeniei
A) Miracolul Mântuirii:
pași:
1. Predeterminarea Mântuirii. Vs 1:1-2.
2. Prelucrarea Mântuirii. Vs 1:3-4.
3. Păstrarea Mântuirii. Vs 1:5-9.
4. Profeția Mântuirii. Vs 1:10-12.
5. Produsul Mântuirii. Vs 1:13-16.
6. Prețul Mântuirii. Vs 1:17 – 21.
7. Primirea Mântuirii. Vs 1:22-25.
8. Purificarea Mântuirii. Vs 2:1-3.
9. Procedeul Mântuirii. Vs 2:4-8.
10. Privilegiul Mântuirii. Vs 2:9-10.
48
Ghid pentru practicarea credinței
49
Studiază Scriptura
Studiul pe Text
50
Ghid pentru practicarea credinței
37
– Martin Luther-Mayhue, How to Interpret, pag. 49
51
Studiază Scriptura
1. Diagramare
a) Introducere Diagramare
Există mai multe tipuri de diagramare a textului Biblic:
• Diagramare Gramaticală – este o diagramare în care se
urmărește relația gramaticală dintre cuvinte.
• Diagramare Propozițională – este o diagramare în care
subiectul și predicatul sunt așezate în primul rând stânga com-
plet, apoi sunt așezate dedesubt propozițiile care sunt în
legătură cu ele.
• Diagramare în Bloc – este o diagramare în care nu se scrie
fiecare cuvânt. Se scriu doar cuvintele care au o funcție deose-
bită. Se scriu frazele mai lungi pentru a se urmări cursivitatea
ideilor în text. Rezultatul unei bune diagramări este o schiță care
ajută la observarea desfășurării mesajului și la direcționarea
spre o predică bine structurată.
Desigur, toate cele trei tipuri de diagramare sunt benefice și
demne de luat în considerare. Însă, noi ne vom limita doar la
una dintre ele și anume, Diagramarea Propozițională. Deoarece,
scopul nostru este să extragem tema principală a textului pe care
îl studiem din propoziția principală, iar mai apoi să vedem care
sunt propozițiile secundare și alte detalii semnificative ale
textului.
Pentru a diagrama textul este necesar mai întâi să alegem textul
pe care dorim să-l studiem și să-l analizăm prin diagramare.
Recomandarea mea este să alegeți un text din cartea pe care ați
52
Ghid pentru practicarea credinței
b) Identificarea Verbelor
Ca să aflu propozițiile unui text, trebui mai întâi să identific
verbele principale. Și voi face lucrul acesta scriind textul res-
pectiv pe o foaie sau într-un document.
Verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune,
ca de exemplu a alerga, a construi, a compune, etc.
De exemplu, vom lua 1 Petru 1:3-4 și vom încerca să vedem câte
propoziții are și care este propoziția principală a celor două
versete, identificând verbele.
1 Petru 1:3-4:
„Binecuvântat să fie Dumnezeu,
Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care,
după îndurarea38 Sa cea mare,
38
– Primul verb important
39
– Al doilea verb important.
40
– Al treilea verb important.
41
– Al patrulea verb important.
42
– Nt. EDCR = Ediția Dumitru Cornilesc Revizuit.
53
Studiază Scriptura
54
Ghid pentru practicarea credinței
55
Studiază Scriptura
56
Ghid pentru practicarea credinței
57
Studiază Scriptura
2. Observare
a) Definirea Observării
„Observarea este pasul hermeneutic prin care informația
conținută într-un text devine parte integrantă a minții inter-
pretului. Este momentul acumulării informațiilor în vederea
procesului interpretativ. Observarea este arta de a vedea infor-
mația așa cum este, imparțial, fără prejudecată. Este arta
detectării detaliilor textului. Observarea este procesul de consta-
tare, clarificare și aranjare a materialului informativ în vederea
interpretării. Observarea este sesizarea și notarea detaliilor unui
text Biblic în urma unei examinări amănunțite.”43
b) Descrierea Observării
Observarea răspunde la întrebarea: „Ce spune textul?”. Aceasta
este temelia care trebuie pusă dacă dorești să interpretezi corect
Biblia și să-l aplici într-un mod corespunzător. Cu alte cuvinte,
atunci când studiați un text, după ce ați identificat contextul,
43
– Beniamin Costea – Hermeneutică – Seminarul Teologic Baptist Timișoara.
58
Ghid pentru practicarea credinței
59
Studiază Scriptura
60
Ghid pentru practicarea credinței
3. Interpretare
44
– Beniamin Costea – Hermeneutică – Seminarul Teologic Baptist Timișoara
61
Studiază Scriptura
62
Ghid pentru practicarea credinței
45
– Recitiți alineatele de la pagina 34 – întrebările puse textului
46
– Nu este necesar să oferim detalii tehnice cu privire la modul cum am
ajuns să extragem tema principală, doar în cazul în care este necesar sau
ni se cer aceste aspect.
63
Studiază Scriptura
64
Ghid pentru practicarea credinței
Ba mai mult, prin cele studiate până acum, pot împărtăși cu alții
concluziile la care am ajuns asupra textului, pot ține un îndemn
la rugăciune și mă pot bucura în Hristos de răsplata pe care o
voi avea atunci când îl voi întâlni.
După cum bine ați observat, am încercat să rămân strict la
interpretarea Biblică asupra textului, fără să folosesc alte surse.
65
Studiază Scriptura
4. Corelare
47
– Marcel Țepeneu – Metode de Studiu Biblic, p.53.
48
– Walter A. Hendrichesen, Cercetați Scripturile, editura Logos, 1995,
p.187.
66
Ghid pentru practicarea credinței
Ioan 3:5 „Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îți spun: dacă
nu se naște cineva din apă și Duh nu poate să intre în
împărăția lui Dumnezeu.”
Și deja avem două pasaje importante care vorbesc despre
aceeași temă și care pot fi studiate separat și corelate cu textul
nostru, pentru a afla tot mai multe despre nașterea din nou.
67
Studiază Scriptura
5. Aplicare
49
– Beniamin Costea - Hermeneutică – Seminarul Teologic Baptist
Timișoara.
50
– Howard Hendricks, William Hendricks, Trăirea După Biblie, (Casa
Cărţii, Oradea, 2003) p.281.
68
Ghid pentru practicarea credinței
69
Studiază Scriptura
51
– Iacov 1:22-25 – EDCR
70
Ghid pentru practicarea credinței
Recapitulare:
1. Diagramare
a) Identificarea verbelor.
b) Identificarea propoziției principale și a propozițiilor
secundare.
2. Observare
a) Cine a scris aceasta? Cine sunt personajele principale?
Despre cine vorbește autorul?
b) Care sunt ideile majore? Care este scopul pentru care spune
acest lucru?
c) Când a fost scrisă aceasta? Când se va întâmpla acest lucru?
d) De ce a fost necesar să se scrie aceasta? De ce trebuie să
facă destinatarii lucrurile respective?
e) Unde a fost făcut acest lucru? Unde se vor întâmpla cele
scrise?
f) Cum se întâmplă asta? Cum sunt acești oameni? etc.
3. Interpretare
a) Însemnătatea Textului.
b) Relaționarea Textului la contextul Său
c) Explicarea observațiilor făcute asupra Textului.
71
Studiază Scriptura
4. Corelare
5. Aplicare
– Există vreun exemplu care trebuie urmat?
– Există vreo poruncă care trebuie ascultată?
– Există vreo condiție care trebuie împlinită?
– Există vreun îndemn care trebuie acceptat?
– Există vreo greșeală care trebuie evitată?
– Există vreun păcat care trebuie lăsat?
– Există vreo caracteristică care trebuie lepădată?
– Există vreo promisiune care trebuie primită? etc.
72
Ghid pentru practicarea credinței
73
Studiază Scriptura
74
Ghid pentru practicarea credinței
1. Text
Totul trebuie să înceapă de la textul pe care doriți să-l prezen-
tați, să-l studiați și să-l predicați. Una dintre greșelile frecvente
pe care noi, predicatorii, le facem este să ne alegem subiectul
înainte să ne alegem textul. Ceea ce din punctul meu de vedere
este greșit.
Textul este cel care trebuie să ne ofere nouă subiectul predicii,
nu noi să-i oferim textului un subiect care ne place și pe care
dorim să-l abordăm.
În cazul în care am urmat pașii specifici din această carte,
porțiunea de text va fi aleasă din cartea pe care am studiat-o
până acum, un paragraf pe care am aplicat „DOICA”.
2. Subiectul
Subiectul predicii trebuie să fie extras din propoziția principală
a textului studiat în urma diagramării propoziționale.
De preferat, subiectul predicii, titlul predicii ar trebui să fie unul
scurt și fără cuvinte de legătură (și, unde, când, prin, din, etc)
75
Studiază Scriptura
3. Introducerea
La partea introductivă, după ce v-ați prezentat subiectul
predicii, este indicat să prezentați contextul unde este așezat
textul propus pentru predică.
Aveți opțiunea să prezentați contextul larg, făcând o introducere
ca întreg a cărții din care ați citit textul. Sau aveți opțiunea să
prezentați doar contextul imediat a textului respectiv.
52
– Tema contextului nostru.
76
Ghid pentru practicarea credinței
77
Studiază Scriptura
78
Ghid pentru practicarea credinței
5. Conținutul
Este partea cea mai importantă a acestui proces, hrana spiri-
tuală după care oamenii tânjesc și au nevoie să fie hrăniți din
punct de vedere spiritual cu bucatele tari sau cu laptele duhov-
nicesc pe care îl oferă Scriptura.
Conținutul Mesajului trebuie să fie, este absolut necesar să fie
unul Biblic, din textul citit. Deoarece, atunci când suntem
chemați să predicăm, spunem despre noi sau se spune despre
noi că suntem chemați să predicăm cuvântul lui Dumnezeu
(rezultă că nu suntem chemați să predicăm viața noastră sau
poveștile altora) și trebuie să luăm acest lucru în serios și să-l
practicăm.
– Expunerea primului punct principal plus referința Biblică.
Schița unui mesaj Biblic poate avea mai multe puncte principale
și subpuncte decât cele menționate sau poate avea chiar mai
puține. Avem puncte și subpuncte în funcție de ceea ce ne oferă
textul, nu în funcție de dorințele noastre care de cele mai multe
ori sunt cu trei puncte principale și trei puncte secundare.
Punctele principale ale textului sunt propozițiile secundare care
însoțesc propoziția principală a textului din care am extras titlul
predicii noastre.
Sigur, se poate ca într-un text să existe mai multe propoziții
principale și atunci punctele principale să fie formate din propo-
ziții principale.
79
Studiază Scriptura
a) Primul subpunct
Subpunctele provin tot din propozițiile secundare. De obicei,
după depistarea propozițiilor și a identificării verbelor mai
există alte detalii scrise cu privire la acele subiecte.
De exemplu, în urma primei părți a vs 3:( „Binecuvântat să fie
Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care după
îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou..” Vs 3.a) am ales
să numesc punctul principal sau primul detaliu „Creatorul
Mântuirii” în ceea ce privește „Prelucrarea Mântuirii”.
Acum, ce subpuncte aș putea avea la acest punct principal din
această propoziție?
Înainte să răspund la întrebare, mă simt nevoit să menționez
faptul că eu folosesc cuvinte de legătură chiar și între punctul
principal și subpuncte. De exemplu, cele două subpuncte cu
privire la Creatorul Mântuirii le-am numit „calități”:
Sunt două calități pe care textul le descrie cu privire la
Dumnezeu Tatăl care a prelucrat această mântuire în viața
aleșilor Săi, pe care i-a predeterminat (vs 1,2) spre acest miracol
unic și glorios; binecuvântarea și bunătatea Sa.
Deci, avem două subpuncte cu privire la primul punct principal
și ele sunt binecuvântarea, pentru că autorul epistolei îl bine-
cuvântează pe Dumnezeu, și bunătatea Lui, pentru că ne este
prezentată îndurarea Sa.
80
Ghid pentru practicarea credinței
b) Al doilea subpunct53
– Explicarea celui de al doilea punct principal plus referința
Biblică. 54
a) Primul subpunct
b) Al doilea subpunct
6. Concluzie:
Este bine ca la sfârșitul predicii să aveți anumite concluzii
pertinente pe baza conținutului prezentat.
a) Recapitulare
Ca oamenii să-și imprime mai bine mesajul în minte și în inimă,
este recomandat ca la finalul predicii să recapitulați tema
mesajului și punctele principale ale mesajului, iar dacă este
posibil și nu cer prea mult, chiar și cele secundare.
b) Aplicare finală
În ultimă instanță, vă recomand provocarea auditoriului la
aplicarea cuvântului pe care l-au auzit. Sigur, aceasta nu
înseamnă să insistați prea mult în această privință, ci doar să le
reamintiți faptul că ascultarea cuvântului în mod practic este
absolut necesară.
53
– Implică aceeași abordare ca la primul subpunct.
54
– Implică aceeași abordare ca la primul punct principal.
81
Studiază Scriptura
1 Petru 1:3-4
Prelucrarea Mântuirii
Detalii:
1. Creatorul Mântuirii. Vs 3.
Calități:
a) Binecuvântarea. Vs 3.
b) Bunătatea. Vs 3.
2. Hristosul Mântuitor.
acțiuni:
a) Moartea. Vs 3.
b) Învierea. Vs 3.
82
Ghid pentru practicarea credinței
1. Text
2. Subiectul
3. Introducerea
4. Tema și tranziția subiectului spre punctele principale ale
textului folosind un cuvânt cheie.
5. Conținutul:
– Expunerea primului punct principal plus referința Biblică.
a) Primul subpunct
b) Al doilea subpunct
– Explicarea celui de al doilea punct principal plus referința
Biblică.
a) Primul subpunct
b) Al doilea subpunct
6. Concluzie:
Recapitulare
Aplicare finală
83
Studiază Scriptura
1 Petru 1:3-4
Prelucrarea Mântuirii
84
Ghid pentru practicarea credinței
85
Studiază Scriptura
1. Creatorul Mântuirii. Vs 3.
a) Binecuvântarea. Vs 3.
Prima calitate a Creatorului Mântuirii pe care textul ne-o descrie,
pe care autorul epistolei o menționează, este binecuvântarea.
„Binecuvântat să fie Dumnezeu”. Desigur, Petru folosește aici
termenul de binecuvântare asupra lui Dumnezeu într-o formă
de mulțumire, de prețuire, de recunoștință datorită faptului că
El este Cel care i-a mântuit atât pe destinatari, cât și pe el.
De asemenea, această expresie, această mulțumire, această
recunoștință față de Dumnezeu pentru mântuirea oferită, denotă
și faptul că El are calitatea aceasta de a mântui, de a transforma,
de a salva, de a regenera un om după buna Sa plăcere.
86
Ghid pentru practicarea credinței
b) Bunătatea. Vs 3.
A doua calitate a Creatorului Mântuirii, este bunătatea.
„Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus
Hristos, care după îndurarea Sa cea mare, care ne-a născut din
nou.” Vs 3.a
Motivul pentru care El a ales să mântuiască, să salveze oamenii,
este bunătatea Lui.
Pentru că în ciuda păcatelor noastre, în ciuda acțiunilor noastre,
în ciuda faptelor noastre, El s-a îndurat de noi și ne-a mântuit.
87
Studiază Scriptura
88
Ghid pentru practicarea credinței
2. Hristosul Mântuitor. Vs 3.
a) Moartea. Vs 3.
Prima acțiune a Domnului Isus este moartea. Deși textul nu
specifică nimic despre moarte, ci doar despre înviere, totuși,
înainte să existe înviere, mai întâi trebuie să existe moarte și
Isus a murit înainte să fie înviat așa cum ne spune Textul.
Hristosul Mântuitor, alege într-un mod voit să părăsească slava
cerească pe care o avea la Tatăl, unde stătea la dreapta Lui și
primea închinare din partea îngerilor la fel ca și Dumnezeu
Tatăl. Părăsește slava cerească și ia acel chip, trup de rob, de
om, pregătit de Dumnezeu Tatăl din Veșnicie pentru a locui în
El la vremea potrivită și aleasă de El. Iar de parcă înjosirea
89
Studiază Scriptura
90
Ghid pentru practicarea credinței
b) Învierea. Vs 3.
A doua acțiune făcută de Hristosul Mântuitor, de Domnul
nostru Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, om și Dumnezeu în
același timp pe pământ, este învierea din morți!
Această acțiune este de departe cea mai contestată acțiune în
dreptul Domnului Isus Hristos. Sigur, mulți i-au contestat și
divinitatea și în continuare, teologii liberali scot supranaturalul
din Scripturi. Însă, majoritatea nu contestă existența Domnului
Isus din punct de vedere istoric sau moartea Lui, care desigur
este ceva natural și incontestabil. Însă, când vine vorba despre
înviere, mulți o contestă.
Iar părerea mea este că un om care crede doar în moartea
Domnului Isus și nu crede și în învierea Lui, nu este mântuit și
nu va fi niciodată mântuit. Nu-i destul să credem în moartea
Domnului Isus, dacă nu credem și în învierea Lui. Fără înviere,
moartea ar fi fost degeaba, pentru că ceea ce dovedește în mod
absolut că Isus Hristos a fost Fiul lui Dumnezeu, nu sunt
minunile pe care le-a făcut, nu a fost trăirea Lui, ci faptul că a
înviat din morți. Acesta este cel mai solid argument în ceea ce
privește divinitatea Domnului Isus, Învierea din morți, care a
avut loc într-un mod fascinant și care ne este descrisă în
narațiunile din primele patru evanghelii.
Isus Hristos a înviat din morți, Dumnezeu Tatăl l-a înviat din
morți. Iar Cel care l-a înviat pe El din morți, ne-a spus, ne-a
promis că la vremea potrivită și aleasă de El, ne va învia și pe
noi din morți!
91
Studiază Scriptura
a) Credință Vie. Vs 3.
Primul beneficiu al copiilor mântuiți pe care l-au primit din
partea lui Dumnezeu odată cu prelucrarea acestei mântuiri este
credința Vie.
Textul ne spune în continuare așa: „care ne-a născut din nou,
prin învierea lui Isus Hristos din morți, la o nădejde vie.”
Ei au primit o nădejde vie pe care o au pe acest pământ, pe care
o experimentează pe acest pământ.
Dacă până acum, destinatarii nu au crezut în nimic, nu au avut
speranță, nădejde la un viitor mai bun, acum, după ce au fost
mântuiți, Petru le transmite că prin lucrarea făcută de Domnul
Isus, prin moartea și învierea Lui, ei au căpătat o nădejde vie.
Iar nădejdea aceasta vie, este viața veșnică pe care o vom petrece
cu Dumnezeu pe un cer nou și pe un pământ nou.
Sigur, unii dintre noi ne-am pus speranța în Dumnezeu în ceea
ce privește viitorul nostru și bine am făcut, toate lucrurile pentru
92
Ghid pentru practicarea credinței
b) Comoară Veșnică. Vs 4.
Un al doilea beneficiu al copiilor mântuiți, nu este doar această
nădejde vie pe care o pot avea pe acest pământ cu privire la viito-
rul lor, ci este și Comoara Veșnică care li se va oferi la sfârșitul
vieții lor. O comoară pe care Dumnezeu o dăruiește oamenilor
care au experimentat mântuirea cu adevărat pe acest pământ!
Această moștenire este nepieritoare, spre deosebire de cele
pământești. Ea este neîntinată deoarece este pură, este curată,
este sfântă. Nu se poate veșteji, deoarece nu este pământească,
este cerească și veșnică. Ba mai mult ea este și păstrată în ceruri
de Dumnezeu pentru toți cei care sunt născuți din nou. Adică,
toți cei care au fost născuți din nou vor beneficia de această
moștenire păstrată în ceruri pentru ei. Pentru cei care nu sunt
și nu vor fi născuți din nou pe acest pământ, aceste beneficii nu
sunt valabile și nu vor avea parte de această moștenire.
Nu cunoaștem foarte multe lucruri despre ceea ce va fi în slava
lui Dumnezeu după ce vom pleca din lumea aceasta. Pavel ne
spune că acolo sunt, „Lucruri pe care ochiul nu le-a văzut,
urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au suit”. Totuși,
avem câteva detalii despre această comoară care ne așteaptă în
ceruri descrise de Petru.
Toate bogățiile acestei lumi, aur, argint și palate, cele mai
spectaculoase mașini, până și cele mai frumoase locuri pe care
93
Studiază Scriptura
94
Ghid pentru practicarea credinței
de pofta ochilor prin care ați văzut toate bogățiile aceste lumi și
ați ajuns să tânjiți după ele? Știu, nu e ușor, sunt frumos
împachetate, arată bine, sunt plăcute la vedere, sunt tentante,
atrag aproape irezistibil, dar nu uitați un lucru, sunt trecătoare,
sunt „made în China”, nu țin mult, iar noi nu suntem nemuritori
pe acest pământ. Pe de altă parte, tot ceea ce vedem nici măcar
nu poate fi pus în comparație cu ceea ce ne-a pregătit și ne-a
păstrat Dumnezeu în ceruri pentru noi. „Adunați-vă comori în
ceruri”, a spus Domnul Isus.
Așadar, copiii mântuiți au parte de aceste două beneficii imense
din partea lui Dumnezeu, au parte de o credință vie cu privire
la viitorul lor, dar și de o comoară veșnică, imaculată, infailibilă,
păstrată în ceruri pentru ei, pentru noi.
95
Studiază Scriptura
96
Ghid pentru practicarea credinței
APPENDIX
Predicarea, Predicatorii și Poporul
97
Studiază Scriptura
Însă ceea ce mi-a atras atenția într-un mod deosebit este cap
2:13, care spune așa:
„De aceea mulțumim fără încetare lui Dumnezeu că, atunci când
ați primit Cuvântul lui Dumnezeu auzit de la noi, l-ați primit nu
ca pe cuvântul oamenilor, ci așa cum și este în adevăr, ca pe
Cuvântul lui Dumnezeu, care lucrează și în voi care credeți.”
Adică, poporul primește predicarea predicatorilor ca fiind din
partea lui Dumnezeu, așa cum și era de altfel. Acest aspect
indică clar faptul că ceea ce au predicat Pavel, Timotei și Sila,
nu au fost concepțiile lor, filozofiile lor, fanteziile lor, ideile lor,
sau impresiile lor. Pur și simplu, oamenii aceștia au predicat
Cuvântul lui Dumnezeu, iar ascultătorii lor, l-au primit ca fiind
din partea lui Dumnezeu.
Iar această realitate este o realitate formidabilă, minunată,
splendidă, la care mi-aș fi dorit și îmi doresc să particip indi-
ferent de categoria din care aș face parte; fie predicator, fie
ascultător.
Meditând la acest adevăr minunat, am încercat să-l asimilez în
secolul contemporan și în loc să mă bucur profund că avem
parte și noi astăzi de așa ceva, m-am întristat puțin.
Pentru că în ciuda faptului că spre deosebire de Biserica din
Tesalonic, avem atât de mulți predicatori, atât de multe predici
și atât de mulți credincioși, predicarea nu prea pare a fi cuvântul
lui Dumnezeu, ci cuvântul predicatorilor.
Credincioșii de astăzi au oportunitatea și harul de a asculta atât
de multe predici, de la atât de mulți predicatori, din atât de
multe și de diferite surse, până când alergarea lor pe acest
pământ se va termina. Întrebarea este, dacă nu cumva multe
98
Ghid pentru practicarea credinței
99
Studiază Scriptura
100
Ghid pentru practicarea credinței
care cel mai probabil este transmis din mai multe texte ale
Bibliei, nu este din partea lui Dumnezeu, chiar dacă predicarea
este din Biblie. Sunt prezentate doar ideile predicatorului și
concepțiile lui, forțând textele Biblice să spună ceea ce de fapt
dorește el să spună. Cu alte cuvinte, el a predicat cuvântul, dar
nu cuvântul lui Dumnezeu, ci cuvântul lui, folosindu-se de
cuvântul lui Dumnezeu.
Nu mai scriu de poveste la ilustrație și ilustrație la poveste,
pentru că ele sunt clar în afara predicării Cuvântului lui
Dumnezeu.55
Predicarea expozitivă a unei cărți Biblice într-un mod sistematic
este de departe cea mai corectă metodă prin care poți da
învățătură sănătoasă Bisericii lui Hristos.
În cazul în care se predică aleatoriu, atunci predicarea trebuie
să fie tot expozitivă pe textul respectiv. Pentru că doar așa un
predicator poate să prezinte ceea ce Dumnezeu a dorit să
transmită. Pericolul de a primi cuvântul predicatorului ca pe
cuvântul lui Dumnezeu, chiar dacă nu este cuvântul lui
Dumnezeu, este imens.
De aceea, vă rog frumos, chiar dacă predicatorul predică despre
un subiect care ne place, cum ar fi; venirea Domnului, liberul
arbitru, siguranța mântuirii etc, se aplică același principiu:
verificați de unde vine cuvântul, pentru ca să putem fi hrăniți
55
– Nu sunt împotriva ilustrațiilor care reflectă învățătura dată până în
momentul menționării ei cu scopul ca auditoriul să înțeleagă mai bine
mesajul. Însă sunt împotriva predicilor care sunt lipsite de conținut biblic
și înlocuite cu întâmplări, povești și ilustrații.
101
Studiază Scriptura
102
Ghid pentru practicarea credinței
103
Studiază Scriptura
104
Ghid pentru practicarea credinței
Biografie
105
Studiază Scriptura
http://www.librariacoresi.ro/shop?&search
=Daniel+Godja
106