Studiază Scriptura

STUDIAZĂ SCRIPTURA
Ghid pentru practicarea credinței de Daniel Godja

DANIEL GODJA
STUDIAZĂ
SCRIPTURA
Curs pentru practicarea credinței
Studiază Scriptura
Prezenta lucrare se publică în format electronic

şi tipărit.
Coperta: Viorica Didic Vlas

Ilustrația copertei – sursa: https://pixabay.com/photos/twilight-lake-
alpine-mountains-5003856/
© 2021 ePublishers
Toate drepturile rezervate.
ISBN 978-606-049-372-3
Pentru mai multe informaţii privind această carte,

scrieţi la info@ePublishers.info.
www.ePublishers.ro
www.ePublishers.us
www.LibrariaCoresi.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

GODJA, DANIEL
Studiază Scriptura : ghid pentru practicarea credinței / Daniel
Godja. – Bucureşti : ePublishers, 2021
ISBN 978-606-049-372-3
821.135.1
4
Ghid pentru practicarea credinței
CUPRINS
7 Recomandări
10 Cuvânt introductiv
12 Prefață
16 Introducere
19 Studiul pe Carte
42 Anexă
42 Structură Schiță Carte
44 Exemplu Anexa 1
44 Structură Schiță Carte
50 Studiul pe Text
75 Schița Mesajului Biblic
5
Studiază Scriptura
82 Exemplu Schiță Mesaj Biblic
84 Predica întreagă – Exemplu
97 APPENDIX
97 Predicarea, Predicatorii și Poporul
105 Biografie
6
Recomandări
„În perioada convertirii fratelui Daniel păstoream Biserica

Baptistă HARUL din Varias, fiind martor al modului minunat
în care Dumnezeu a lucrat la mântuirea fratelui nostru. Deși la
momentul botezului nu avea decât 18 ani, totuși până aici trăise
destui ani caracterizați de rebeliune, distracții, alcool, consum
și comercializare de stupefiante și alte lucruri ca acestea. După
botez, fratele Daniel s-a remarcat printr-o preocupare deosebită
pentru studiu Biblic și nu după multă vreme a început să slu-
jească în biserica locală. Acum este membru al Bisericii Baptiste
Emanuel din Viena, unde slujește prin predicare și ucenicizare.
Metoda de studiu Biblic propusă în lucrarea de față este
caracterizată prin redarea schematică și concisă a unor elemente
necesare pentru o interpretare corectă a textului Biblic.
Apariția acestui îndrumar de studiu Biblic este un prilej de
bucurie pentru mine, ca păstor, și este cu atât mai salutară cu
cât astăzi este tot mai rar să vezi tineri creștini preocupați și de
altceva decât de laudă și închinare.”
Daniel Scurt
Păstor – Biserica Baptistă Betel Sânnicolaul Mare
7
Studiază Scriptura
,,Studiază Scriptura nu este un tratat hermeneutic academic, ci

redarea observațiilor practice ale unui frate drag, după munca
lui personală cu textul Scripturii. Pare că Daniel a surprins în
această carte elementele care l-au ghidat și ajutat pe el, iar
adesea, tocmai pașii punctuali, clari și pragmatici sunt cei care
conduc mai repede către profunzime și complexitate. ”
Nicu Sotir
Păstor – Biserica Baptistă Logos București
„Citind cartea fratelui Daniel Godja mi-am adus aminte de frații

iudei din Berea care au primit Cuvântul cu toată râvna și
cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea,
este așa. Cartea Studiază Scriptura îl invită pe cititor să se
apropie de Cuvântul lui Dumnezeu ca de un bisturiu cu două
tăișuri, extrem de bine ascuțit, pe care nu îl poți mânui neglijent.
Pentru o interpretare corectă a Scripturii este nevoie de ilu-
minarea Duhului, dar și de seriozitatea celui ce o citește.
Amatorismul în interpretarea Scripturii poate fi foarte periculos
și letal pentru sufletul celui ce citește sau ascultă acest Cuvânt.
De aceea, apreciez contribuția fratelui Daniel adusă prin această
carte la conștientizarea responsabilității împărțirii drepte a
Cuvântului și a studierii lui sistematic.”
Adrian Condrea
Păstor – Biserica Baptistă Maranata Hunedoara
„Studiază Scriptura – nu este doar vocativul rostit de vreun

păstor sau un erudit al Bibliei, ci îndemnul onest al unui tânăr
8
ce a găsit drumul spre Cristos prin Biblie și care dorește să pună

în mâinile cititorului comun al Scripturii un model, un manual
util în apropierea noastră de Cuvânt. Salut apariția acestei cărți,
despre care nădăjduiesc că va fi o bună unealtă în mâinile
tinerilor și nu numai, ale celor ce doresc să înțeleagă mai bine
Biblia, să o interpreteze corect și să o aplice matur în viețile lor.
Daniel, mult har în nobila slujbă de a scutura copacul; mă rog
să-l scuturi bine și să aduni toate fructele și să le servești tuturor
celor ce doresc să guste din ele!”
Emanuel Dejeu
Păstor – Biserica Baptistă Betania București
„Anul acesta (2020), în luna Martie, fiind invitat să predic în

Biserica Baptistă „Emanuel” din Viena și fiind găzduit de fratele
Daniel Godja timp de trei zile, am avut ocazia să-l cunosc pe
autor ca om și să devenim prieteni. Ceea ce ne-a apropiat este
pasiunea comună pe care o avem pentru Cuvântul lui Dumnezeu
și sunt convins că această lucrare s-a născut din această pasiune.
Studiază Scriptura este un imperativ adresat tuturor credin-
cioșilor și totodată o metodă pentru a-l realiza. Simplitatea
explicațiilor, combinată cu enunțarea clară a principiilor de
studiu Biblic recomandă această carte de la sine.”
Alex Ghiță
Păstor – Biserica Baptistă „Sfânta Treime”, Stoborăști-Olt
9
Studiază Scriptura
Cuvânt introductiv
„Într-o vreme marcată de tipologii de gândire în care vrem să

obținem rezultate rapide pentru orice efort minim pe care îl
depunem „la secundă”, metoda de studiu prezentată în cele ce
urmează propune cititorului să caute și să observe că beneficiul
studiului Biblic trebuie să fie marcat de o responsabilizare
personală și perseverență în cercetare. Cititorul este motivat
să-și „ia timp” pentru ca imersiunea lui/ei în studiul Scripturii
să fundamenteze relația cu Dumnezeu și în final să se manifeste
în obiceiul de a observa, de a nota, de a căuta motivația, scopul
și sensul cuvântului lui Dumnezeu din textele studiate, fără vreo
intenție de a le despărți de contextul în care se află.
Daniel propune o metodă de studiu al Scripturii care urmărește

un scop și o tipologie, ce poate fi nouă pentru multe persoane,
dar care antrenează cititorul la un studiu responsabil și asiduu
dar care promite creșterea entuziasmului cu privire la Scriptură,
fie că este vorba de un studiu personal sau pentru a fi de folos
bisericii prin slujirea din Cuvânt. De altfel, motivația acestei
metode subliniază importanța studiului personal și cunoașterea
lui Dumnezeu, motivație pe care o găsim și într-unul dintre
10
îndemnurile Domnului Isus în expresia „cercetați Scripturile...

tocmai ele mărturisesc despre Mine”. (Ioan 5:39)
Metoda își poate avea eficiența cu atât mai mult cu cât cel ce o
descoperă, urmărește repetitiv și temeinic pașii propuși, și o
însușește prin aplicare practică. Anumiți pași și termeni folosiți
în descrierea acesteia își capătă sensul în condițiile în care
„studentul” o asimilează în întregime, până devine nu doar o
metodă aplicabilă, ci una personală de studiu. Apreciez
seriozitatea și rigurozitatea cu care Daniel caută să privească
studiul Scripturii dar și motivația pe care caută să o transmită
celor din jur, în aceeași direcție.”
Andrei Mereuță
Lider de tineret – Biserica Baptistă Bethel Viena
11
Studiază Scriptura
Prefață
Am ales să scriu această carte sub călăuzirea și ajutorul Duhului

Sfânt care m-a îndemnat să public cursul „Studiul Scripturii” pe
care îl predau momentan (2020) la grupul de mentorare/uceni-
cizare al Bisericii Baptiste Emanuel – Viena.
Această carte este dedicată tuturor credincioșilor dornici de a
învăța cum să studieze într-un mod corect, cinstit și onest
Cuvântul Inspirat și Infailibil al lui Dumnezeu.
„Dă-i unui om un pește și îl vei hrăni o zi. Arată-i cum să
pescuiască și îl vei hrăni pe tot restul vieții lui.”1
Probabil că ați trecut deja prin etapa în care multe persoane v-au
încurajat și v-au sugerat să studiați Biblia acasă, să aveți studiu
intenționat și personal în cuvântul lui Dumnezeu, dar cel mai
probabil foarte puțini dintre aceștia v-au și arătat cum să faceți
acest lucru.
Așadar, această carte este scrisă special pentru persoanele care
nu știu de unde să înceapă sau cu ce să înceapă studiul
Scripturii. Nu toți am avut parte de privilegiul de a studia
1
– Stephen R. Covey – Etica unui lider Eficient.
12
cuvântul lui Dumnezeu într-o școală Biblică, care să ne ofere

anumite metode necesare pentru a studia scriptura într-un mod
sănătos.
Drept urmare, am socotit să scriu anumite rânduri prin care să
propun o metodă de studiu Biblic și câteva indicații, astfel încât
cei mai mulți dintre noi să poată studia Cuvântul într-un mod
corect și sănătos.
Însă, la fel cum spunea și înțeleptul Solomon: „să asculte însă și
înțeleptul, și își va mări știința, și cel priceput, și va căpăta
iscusință” (Proverbe 1:5).
Rezultatele unui astfel de studiu sunt, în primul rând, pentru uz
personal, din care studentul scripturii își poate alimenta mintea
și inima, având o viață spirituală fructuoasă datorită Adevărului
revelat de Dumnezeu. Totodată, studentul poate oferi, transmite
celor din jur cele observate și descoperite în urma studiului
veritabil.
Metoda de studiu Biblic pe care o propun în această carte este
aceeași metodă pe care o folosesc și eu în studierea cărților
Biblice, din care mă hrănesc spiritual și, totodată, hrănesc și
biserica lui Hristos din care fac parte2 de fiecare dată când este
nevoie și sunt chemat să fac aceasta.
De-a lungul anilor, am învățat de la mai mulți profesori de teo-
logie, diferite metode de studiu Biblic care au fost asemănătoare,
prin care mi-am format propriile metode și stil de studiere a
Scripturii. Sunt un tânăr pasionat de studiul Scripturii și am
avut harul să studiez puțină teologie într-o școală Biblică, din
2
– În prezent, Biserica Baptistă Emanuel Viena.
13
Studiază Scriptura
dorința de a îl cunoaște mai bine pe Dumnezeu și de a le

transmite și altora ce Glorios Dumnezeu avem! Dorința inimii
mele este ca, prin această carte, fiecare cititor să se apropie mai
mult de Dumnezeu.
2 Timotei 2:2 „și ce-ai auzit de la mine în fața multor martori
încredințează la oameni de încredere, care să fie în stare să
învețe și pe alții.”
Oricare ar fi motivul pentru care aveți în mâini această carte, fie
din dorința simplă de a studia corect cuvântul lui Dumnezeu,
fie pentru a prezenta un îndemn Biblic la ora de rugăciune, fie
chiar pentru predicarea ocazională, și doriți să vă prezentați
propriul studiu în predicare, sper că ea vă va ajuta și vă va
împlini aceste dorințe curate și legitime înaintea Domnului și
înaintea oamenilor.
Însă, pentru a ajunge la scopul dorit, trebuie să existe multă
dorință și mult studiu asupra Cuvântului Inspirat și, totodată,
destul de mult timp pus deoparte pentru o asemenea realizare.
„Studiul Scripturii” nu este o carte care promovează como-
ditatea sau lenea atunci când ne apropiem de scrierile sfinte. În
cazul în care vă așteptați la o muncă foarte ușoară și cu un
rezultat imediat al studiului dumneavoastră, „mă tem” că nu vă
pot îndeplini această dorință sau așteptare. Cu toții cunoaștem
din propria experiență că un lucru de calitate se obține prin
muncă și sacrificiu. Iar acest aspect este valabil și în cazul de
față.
De asemenea, va trebui să ținem cont de faptul că atât eu, cât și
dumneavoastră suntem ființe limitate și supuse greșelilor, pe
acest pământ. De aceea, nu susțin faptul că metoda și indicațiile
14
pe care le propun sunt infailibile, fără greșeală sau cusur. Însă,

sunt metodele pe care eu le folosesc și funcționează foarte bine.
Nu contest faptul că există și alte metode de studiu Biblic ca
acestea sau diferite, probabil unele dintre ele mult mai bune și
mai eficiente decât cele propuse și menționate de mine.
Indiferent de metodele pe care le folosim este important ca toți
să descoperim înțelesul Scripturii, intenția pe care a avut-o
autorul când a scris ceea ce a scris și să avem aceeași inter-
pretare asupra textului.
15
Studiază Scriptura
Introducere
Secolul, cultura în care trăim, școlile pe care le facem, ne

îndreaptă spre un relativism greu de evitat cu privire la toate
lucrurile. Ne este prezentat că nimic nu este absolut adevărat,
că adevărul este subiectiv, că nimic nu este sigur, că totul este
incert și pus sub semnul întrebării! Că adevărul meu este ca
adevărul dumneavoastră, amândoi privim la același lucru și este
posibil să avem ambii dreptate, deși avem două puncte de
vedere diferite.
Ni se transmite că putem să susținem că Biblia este adevărată
și ea este Cuvântul lui Dumnezeu cu adevărat, iar alții să spună
opusul, și totuși ambele tabere să aibă dreptate. Fiecare
persoană în parte deține adevărul și are dreptate, deci, fiecare
cu adevărul lui.
Posibil ca unele subiecte care vin la pachet cu o măsură de
subiectivism, să fie așa, însă când vine vorba despre Sfânta
Scriptură, cred că ar trebui să renunțăm la cuvântul relativism
și să-l eliminăm din vocabularul nostru, deoarece nu-și are locul
pe acest tărâm sacru.
Se pare că problema relativismului și-a făcut tot mai mult loc în
contextul bisericii sub diferite forme. Una dintre cele mai frec-
16
vente moduri prin care credincioșii practică relativismul față de

Scriptură este prin această întrebare,”Ce înseamnă versetul
acesta pentru tine?” Și de aici, avem parte de cinci interpretări
ale textului, păreri care pot să vină din partea mai multor
persoane diferite, care la un studiu mai aprofundat pot să fie
foarte departe de intenția și subiectul autorului.
Înțelesul unui text nu se schimbă niciodată! Există o singură
interpretare a unui text Biblic, nu mai multe. Iar dacă două
persoane au două interpretări diferite asupra unui text, ori unul
dintre ei greșește, ori amândoi greșesc, dar cu siguranță nu pot
avea dreptate ambele persoane.
Textul Biblic are o singură interpretare corectă, adică cea pe care
autorul textului a dorit să o transmită. Există o singură
interpretare, dar mai multe aplicații pe care le putem pune în
practică în urma studiului făcut asupra Scripturii.
Scriptura nu este subiectivă, metodele pe care noi le folosim și
chiar metodele pe care eu le propun în această carte pot fi
subiective, pot fi puse sub semnul întrebării, pot fi verificate
dacă sunt eficiente și ne ajută să studiem corect Scriptura sau
nu. Dar Scriptura rămâne o carte autoritară.
Dorința mea în ceea ce îi privește pe cititori, după parcurgerea
acestei cărți este să înțeleagă și să interpreteze corect, cu alte
cuvinte, într-un mod sănătos, Scriptura.
Modul în care studiem Scriptura va afecta modul în care o
înțelegem. Modul în care înțelegem Scriptura va afecta modul
în care vom interpreta. Modul în care vom interpreta Scriptura,
va afecta modul în care ne vom trăi viața. Iar modul în care ne
trăim viața va afecta modul în care vom fi răsplătiți de
17
Studiază Scriptura
Dumnezeu și va afecta și mărturia înaintea oamenilor în

mijlocul cărora trăim. Iată cât de vital și de important este să
studiem Scriptura într-un mod corect. Înainte de a ne apropia
de studiul Scripturii, fiecare dintre noi ar trebui să ne întrebăm,
cum ar dori Dumnezeu să ne apropiem de Cuvântul Său, cum
ar dori să-I studiem Cuvântul?
Metoda pe care o propun are ca scop descoperirea a ceea ce a
intenționat autorul să ne transmită, ceea ce Dumnezeu a
intenționat să ne spună, nu ceea ce ne-am dori sau ne-ar plăcea
nouă să ne transmită. În caz contrar, cel mai probabil vom
ajunge la stadiul în care, așa cum spunea cineva „ne vom folosi
de Scriptură în același fel cum un om turmentat de băutură se
folosește de un stâlp; mai mult pentru susținere, decât pentru
iluminare.” Sau într-un mod mai dramatic, cum spunea un alt
teolog „să luăm Scriptura și să o torturăm, dacă o vom chinui
destul ne va spune ce vrem să auzim.”
Cea mai bună variantă este să încercăm împreună să descope-
rim, în lumina Duhului Sfânt, ceea ce a intenționat Autorul
Scripturii să ne transmită când a scris această carte infailibilă.
Studiul Scripturii conține două părți majore pe care orice
student al ei trebuie să le aprofundeze. Prima parte a studiului
descrisă în această carte este cu privire la studiul unei cărți a
Bibliei în întregime, adică „Studiul pe carte”. Iar a doua parte
descrisă în această carte este cu privire la studiul asupra
textului. În mod normal se studiază textele Biblice după ce am
studiat cartea ca întreg și cunoaștem bine contextul textelor pe
care dorim să le studiem.
18
Studiul pe Carte
În cazul în care vă întrebați de ce este necesar să studiem o carte

a Bibliei în întregime și de ce nu studiem direct anumite pasaje
din Biblie, care ne interesează, cred că trebuie menționate mai
multe motive importante:
În primul rând, promovează o înțelegere corectă a

Bibliei.
Este cât se poate de clar, că un studiu al unei cărți din Biblie ne
ajută să înțelegem mult mai profund intenția pe care a avut-o
autorul atunci când a scris și consemnat gândurile și ideile pe
care le citim. Dacă dorim să studiem corect Scriptura este abso-
lut necesar ca în primul rând să ne familiarizăm cu întreaga
carte din care am extras textul Biblic.
În al doilea rând, ne pregătește pentru un studiu

profund a textului dorit.
Înainte de a înțelege un anumit text din Scriptură este esențial
să avem o înțelegere și o privire generală asupra întregului,
asupra contextului.
„Studiul Biblic este asemenea culesului merelor, întâi scutur
copacul, ca cele mai coapte să cadă. Apoi mă urc în copac și
19
Studiază Scriptura
scutur fiecare creangă, apoi fiecare ramură, în final mă uit

atent sub fiecare frunză.” 3
Ceea ce dorim noi, prin studierea ca întreg a unei cărți Biblice
este scuturarea copacului, ca roadele cele mai coapte să cadă și
abia apoi4 să ne îndreptăm privirile înspre celelalte crengi, unde
ne vom urca în copac, cu scopul de a aduna și celelalte roade,
având o muncă mai ușoară, făcută de jos, de la sursă, conform
citatului menționat.
În momentul când dorim să studiem doar 6-7 versete dintr-o
anumită carte, contextul textului ne este familiar și putem
înțelege mult mai bine textul respectiv.
În al treilea rând, previne studentul de pericolul

răstălmăcirii Scripturii.
Multe erezii au apărut în urma faptului că studenții nu au ținut
cont de contextul cărții și au scos textele din contextul lor, le-au
interpretat cum au dorit ei, după buna lor plăcere. Ceea ce este
total greșit. Un studiu al întregii cărți ajută studentul să nu
repete aceeași greșeală și să rămână fidel contextului și intenției
autorului. Contextul guvernează textul. Cuvântul context
înseamnă, „ceea ce însoțește textul”. Deci, în general, contextul
este mediul în care se află ceva, cadrul în care există sau se
întâmplă ceva.
Este adevărat faptul că acest studiu necesită dorință, timp,
muncă și perseverență, dar nu uitați că tot ce este valoros nu se
obține fără efort. De asemenea, aș mai adăuga faptul că respec-
3
– Martin Luther – Mayhue, How to Interpret, pag. 49.
4
– După Studiul Cărții ca întreg se va face tranziția la studiul pe text.
20
tarea cu minuțiozitate (cel puțin la început) și cu exactitate a

cerințelor este necesară, dacă dorim să fim cât mai eficienți.
Desigur, înainte de a trece practic la studiul propus, sunt 3 pași
elementari pe care trebuie să îi facem neapărat:
1. Rugăciunea sinceră
Cea mai mare greșeală pe care o putem face când vine vorba
despre Studiul Scripturii este să nu stăm de vorbă cu Autorul ei.
Înainte să-I studiem cuvintele pe care El le-a spus, trebuie să
venim înaintea Lui și să-I cerem înțelepciune și pricepere
duhovnicească, pentru a putea înțelege cu exactitate ceea ce El
a dorit să transmită prin Cuvântul Său.
Maturitatea spirituală se dobândește prin cunoașterea tot mai
profundă a Dumnezeului revelat pe paginile Scripturii. Însă, în
parcursul spre maturizarea spirituală există riscul să devenim
acri și rigizi, și aceasta se datorează faptului că ne lipsește
intimitatea cu Dumnezeu. De aceea, studiul scripturii lipsit de
părtășia cu Dumnezeu prin rugăciune poate să conducă la
obiceiuri lipsite de esență și în final poate avea consecințe
devastatoare.
Rugați-vă sincer înaintea Creatorului și recunoașteți-vă limitele
și neputințele pe care le aveți. Același lucru îl fac și eu și aceasta
vă cer și vouă. Cereți înțelepciune și pricepere duhovnicească ca
să puteți studia și înțelege Cuvântul Său.
2. Alegerea cărții
În mod clar, înainte de a studia o carte din Biblie trebuie să
alegeți cartea pe care doriți să o parcurgeți. Dacă v-ați rugat
înainte, tot ce trebuie să faceți acum este să alegeți o carte din
21
Studiază Scriptura
Biblie alături de care veți petrece o perioadă de timp, acesta fiind

locul de unde vă veți prelua cea mai multă hrană spirituală în
viitorul apropiat.
În ideea că această carte a fost scrisă și dedicată începătorilor,
sau celor care nu au mai studiat niciodată în acest mod, propun
ca la început să alegeți într-o manieră înțeleaptă, călăuziți de
Duhul Sfânt și totodată de sugestiile găsite în acest material,
cărțile cele mai scurte din Scriptură.
Câteva exemple: Obadia, Filimon, 2-3 Ioan, Iuda, etc.
După ce ați studiat și ați văzut cum funcționează tot procesul stu-
dierii unei cărți în întregime, aveți oportunitatea să începeți să
studiați anumite cărți mai mari decât cele menționate mai sus.5
3. Citiți cartea cu atenție

După ce v-ați rugat și ați ales cartea pe care doriți să o studiați,
urmează citirea cărții.
„Nu poate exista un studiu real al Bibliei dacă mai întâi nu se
citește pasajul respectiv. Într-un studiu sintetic, cartea trebuie
să devină „parte din tine” (conținutul ei trebuie să fie foarte
bine cunoscut).” 6
Este necesar să citim cartea de mai multe ori ca să ajungem la
îndeplinirea obiectivelor pe care ni le-am propus. Însă, citirea
trebuie făcută cu atenție și este necesară urmărirea în mod
specific a anumitor trăsături ale cărții.
5
– Exemple: Iacov, Coloseni, 1 și 2 Tesaloniceni, 1 și 2 Petru, Iona, etc.
6
– Marcel Țepeneu- Metode de Studiu Biblic (Curs pentru uz intern predat
la IBBT), pag 59.
22
De prea multe ori, atunci când citim din Biblie, avem tendința
de „a citi în fugă” sau de a citi numai ca să fie citit, fără a urmări
anumite detalii, trăsături sau aspecte, care, de cele mai multe
ori, ne împiedică să observăm și să vedem limpede pădurea din
cauza copacilor.
Înainte de a ne orienta asupra studiului cărții, doresc să vă suge-
rez câteva puncte foarte importante în ceea ce privește citirea:
a) Citiți toată cartea de douăsprezece ori.
Cu cât citim de mai multe ori cartea respectivă, cu atât mai mult
avansăm în memorarea cărții.
Motivul pentru care cer aceasta nu este pentru faptul că cifra 12
are ceva special sau că ea conține „noroc” sau „magie”. Motivul
este că în toate cele douăsprezece citiri vor apărea detalii noi pe
care vi se cere să le notați în momentul citirii.
Sigur, dacă doriți să citiți cartea de mai multe ori sau nu doriți
să o citiți de atâtea ori este la latitudinea dumneavoastră. Suge-
rez citirea de cel puțin douăsprezece ori, mărturisindu-vă că și
eu fac același lucru.
b) Citiți cartea în întregime de fiecare dată.
Ar fi bine ca atunci când citiți cartea respectivă să vă aflați
într-un cadru și un context în care să nu fiți întrerupți din cauza
elementelor care vă atrag atenția (apel telefonic, masa de prânz,
etc). Este foarte important ca de fiecare dată cartea să fie citită
în întregime într-o singură ședere. În cazul unei întreruperi
neprevăzute este bine ca citirea respectivă să fie reluată de la
început, nu de unde ați rămas cu citirea.
23
Studiază Scriptura
c) Citiți cartea cu reverență și rugăciune.

Am specificat și mai sus ca înainte de studiu să vă rugați pentru
înțelepciune și pricepere. Acum vă cer să vă rugați din nou,
înainte de fiecare citire în parte, ca Dumnezeu să vă lumineze
mintea și să vă puteți concentra asupra conținutului pe care îl
citiți. Este un obicei bun și benefic în același timp.
d) Citiți independent toată cartea.

Vă rog frumos să nu folosiți alte comentarii și surse ajutătoare
în a studia cartea pe care ați ales-o, ci doar textul Biblic. Știu și
cunosc faptul că ispita este mare în acest domeniu, având în
vremurile acestea atât de multe surse din care ne putem
informa. Însă, dacă vreți să faceți un studiu personal asupra
Scripturii, studiați folosind doar metodele de studiu Biblic, nu
concluziile la care au ajuns alți autori, care la rândul lor au
studiat Biblia. După finalizarea studiului cărții ca întreg, puteți
folosi și alte surse pentru a vă verifica dacă studiul dumnea-
voastră este unul asemănător cu al altor persoane care au
studiat aceeași carte.
Chiar este recomandat să faceți aceasta, pentru a vă putea
verifica conținutul, dacă rezultatele studiului sunt corecte și se
aseamănă cu studiul altor autori mai experimentați în acest
domeniu, care la rândul lor au studiat aceeași carte.
e) Citiți cartea pentru a vă familiariza cu ea

Doresc ca la prima citire pe care o faceți asupra cărții să vă fami-
liarizați cu ea. Dacă vă străduiți să urmați acești pași vă sporiți
șansele de a putea pricepe și putea merge mai departe în
24
studiu... în studiul și determinarea trăsăturilor cărții urmărind

pașii cuprinsului.
Nu uitați să citiți cartea pentru prima dată7 ca să vă puteți fami-
liariza cu ea. La această citire, nu faceți altceva decât să o citiți
cu scopul de a vă face o primă impresie despre carte.
De asemenea, vă recomand să vă pregătiți un caiet, ceva de scris,
pentru a consemna detaliile pe care le veți descoperi în urma
citirii repetate a cărții.
Dacă sunteți mai tânăr și vă place să lucrați mai mult cu tehno-
logia, se poate folosi și un document word sau alt format pentru
a vă lua notițe când citiți.
1. Determinarea Stimulării Cărții8
Scopul acestui pas în studierea cărții este de a determina, de a

depista și de a observa ce anume l-a stimulat, l-a stârnit pe autor
să scrie această carte? Cu alte cuvinte, ce a determinat scrierea
cărții? În acest punct, trebuie pur și simplu să simțim atmosfera
cărții.
7
– De fiecare dată când sunteți încurajați să citiți, menționarea este
subliniată la fel ca în cazul de mai sus.
8
– Acești pași din această structură i-am învățat și i-am preluat de la fr.
Beniamin Costea, din Cursul de Predicare Expozițională. Eu doar mi-am
însușit această structură și acum o sumarizez, o parafrazez, o reformulez
într-un mod personal.
25
Studiază Scriptura
De regulă, cărțile Biblie au fost scrise de autorii umani (desigur,

insuflați de Duhul Sfânt) din două motive:
a) Inițiativă proprie
Adică, autorul, din propria inițiativă, sub influența și călăuzirea
Duhului Sfânt, a fost determinat să scrie o carte a Bibliei..9
b) Imbold provocat
Fie a fost un imbold provocat de auditoriu, de destinatari, de cei
cărora autorul le scrie cu privire la anumite probleme pe care
le-au avut sau pe care le-au cauzat. Adică motivația care l-a
stârnit pe autor să scrie au fost persoanele cărora le scria.10
Propun ca la acest pas în studiul cărții, să citiți cartea de cel
puțin trei ori. Iar la fiecare citire să urmăriți și să notați anumite
observații și detalii despre:
1. Autorul Cărții
La a doua citire a cărții, încercați să aveți în vedere orice detaliu
despre autorul care scrie această carte. Detalii cu privire la
locația în care se află, cu privire la circumstanțele în care se află,
la starea pe care o are, etc. Toate aceste detalii să le notați atunci
când citiți cartea, iar pe lângă detaliile respective să scrieți și
referința versetelor11 de unde sustrageți observațiile respective.
9
– Exemple: Ioan, Romani, Efeseni, etc.
10
– Exemple: Luca, 1 și 2 Corinteni, Galateni, Coloseni, etc.
11
– Este foarte important să notați referința versetelor, pentru că atunci când
veți ajunge la ultimul punct în studierea cărții și va trebuie să alcătuiți
schița, veți avea nevoie de ele. De exemplu (Ezra 1:1).
Vă recomand ca la fiecare citire să scrieți atât detaliile cât și referințele.
26
2. Auditorul Cărții
La a treia citire a cărții, scrieți toate detaliile implicite sau
explicite despre auditor, despre destinatari și despre cei cărora
li se adresează cartea respectivă. Detalii cu privire la situația
care a generat scrierea scrisorii sau problemele în care se
găseau. Cu alte cuvinte, scrieți tot ce iese în evidență despre
persoanele menționate în cartea pe care o studiați.
3. Sfânta Treime
La a patra citire, încercați să urmăriți cu minuțiozitate tot ce se
poate afla despre Persoanele din Sfânta Treime. Care Persoană
a Sfintei Treimi este implicată cel mai mult? Care este activitatea
Divinității menționate de autor în această epistolă/carte? Ce
scop are Divinitatea în ceea ce îi privește pe destinatari? Cum a
lucrat deja Dumnezeu în viața destinatarilor și în viața autorului
sau a altora (alte biserici și persoane menționate de autor) până
acum?
De asemenea, toate aceste detalii trebuie notate împreună cu
referințele lor.
Dacă ați urmat indicațiile de mai sus și ați notat detaliile
menționate cu acuratețe, sunteți pe drumul cel bun și în scurt
timp mesajul cărții pe care o studiați va prinde contur. Chiar
dacă poate nu v-ați dat seama, cel mai probabil ați determinat
stimul cărții. Iar acest aspect vă va ajuta și în următorul pas pe
care trebuie să-l faceți. 12
12
– Vezi exemplu de la pag 23.
27
Studiază Scriptura
2. Determinarea Scopului Cărții
Determinarea Scopului Cărții, are ca obiectiv să depisteze

motivul pentru care s-a scris cartea. Cu alte cuvinte, de ce s-a
scris cartea? Cu ce scop? Spre ce țintă?
Pentru a identifica scopul cărți, există trei repere care trebuie
luate în considerare la această citire:
a) Declarație directă
Poate fi o declarație directă a autorului cu privire la scopul pe
care l-a avut atunci când a scris cartea. Unele epistole conțin
foarte limpede aceste declarații.13
b) Descriere repetată
De asemenea, sunt cărți în care autorul nu pronunță subiectul
pe care dorește să-l transmită, însă repetă de mai multe ori
aceeași idee sau același cuvânt. Sunt tot felul de avertizări și de
apeluri pe care autorul le face cu privire la destinatari.14
c) Detalii discrete
Trebuie să recunoaștem că sunt și cărți mai dificile ale Scripturii,
în care autorii sunt mai reținuți și mai rezervați în cuvinte cu
privire la acest aspect, iar aceasta abținere intenționată complică
13
– Vezi; Luca 1:1-4; Ioan 20:30-31; 1 Timotei 3:15; 2 Petru 3.1-2.
14
– Epistola către Evrei este cel mai bun exemplu cu privire la această
referință.
28
puțin lucrurile în ceea ce privește studiul nostru. Este într-

adevăr mai greu, dar nu imposibil.15
La a cincea citire, depistați care este scopul cărții având în

vedere cele trei repere menționate mai sus. În cazul în care
autorul a declarat în scrierea cărții scopul pentru care a scris,
v-a făcut munca mai ușoară. Dacă nu, atunci veți fi nevoiți să
observați cuvintele sau expresiile cheie, care se repetă de mai
multe ori și care cel mai probabil susțin aceeași idee principală.
Cu siguranță că și cartea pe care o studiați acum, conține anu-

mite cuvinte și expresii cheie pe care trebuie să le observați
într-un fel sau altul.
P.S. Nu uitați să vi le notați pe caiet împreună cu referințele

versetelor.
15
– Exemple: Matei și Marcu.
29
Studiază Scriptura
3. Determinarea Subiectului Cărții
Determinarea Subiectului Cărții este unul dintre cei mai impor-

tanți pași în studiul pe o carte. Dacă reușim să determinăm care
este adevărata temă a cărții și ce a dorit autorul să transmită,
ceilalți pași vor fi mult mai ușor de realizat. Cu alte cuvinte,
trebuie să răspundem la întrebarea: „Despre ce se scrie în
această carte?”
Pentru a determina subiectul cărții trebuie să luăm în conside-
rare două aspecte importante:
a) Depinde de stimularea și scopul cărții

Este cât se poate de clar că subiectul cărții are legătură directă
cu stimularea și cu scopul cărții, adică cu informațiile pe care
deja le-ați notat. Propun ca înainte să încercați să determinați
subiectul cărții, să citiți notițele deja luate în ceea ce privește
stimularea și scopul cărții.
b) Derivă din citirea repetată a cărții

De asemenea, faptul că ați citit deja de câteva ori cartea până
acum, vă ajută enorm în depistarea subiectului cărții. Este
posibil să vă fi gândit deja care este subiectul cărții în citirile
anterioare.
La a șasea citire, încercați să identificați subiectul major al cărții.
Vedeți care este subiectul central, tema centrală a cărții. Nu
uitați că tema centrală are legătură cu stimularea cărții și scopul
cărții. El nu poate fi diferit de cele două aspecte.
30
În cazul în care după această citire nu sunteți încă atât de siguri

cu privire la subiectul cărții pe care l-ați determinat… vă propun
să mai citiți încă o dată cartea, pentru a vă asigura de subiectul
cărții. Atenție, doar dacă este necesar.16
16
– Nu este atât de important de câte ori citiți cartea, ci cât de atenți sunteți
atunci când o citiți.
31
Studiază Scriptura
4. Determinarea Susținerii Cărții
Determinarea susținerii cărții răspunde la întrebarea, „cum este

susținut subiectul?”
Iar pentru a putea face acest lucru, vă recomand să luați în
considerare observarea celor două forme care apar în scrierea
unei cărți:
a) Forma de exprimare
Cum se exprimă autorul? Tipul de scris este discurs, scriere
didactică sau relatare istorică?
Este foarte important să observăm forma de exprimare a
autorului și să ne dăm seama ce fel de carte este.
b) Forma de explicare
Este important să ne dăm seama de modul în care autorul
explică subiectul principal al cărții. Adică, ce formă de explicare
folosește: argumentare, afirmare, autentificare prin citate?
Acest pas ajută în special la susținerea cărții prin subiectul
principal, care trebuie argumentat și justificat, pentru a nu fi
considerat de critici un subiect abstract și lipsit de realitate.17
În cazul în care acest punct vi se pare prea greu și observați că
nu vă descurcați în această privință, atunci încercați să susțineți
actualitatea subiectului cărții pe care l-ați depistat în secolul
contemporan.
17
– Fiecare student al Bibliei trebuie să știe sau să învețe să-și justifice opinia
cu argumente biblice.
32
La a șaptea citire, urmăriți modul în care este susținută cartea

prin forma de exprimare și prin forma de explicare și să vă
notați toate observațiile în caiet. În caz că nu veți reuși acest
aspect, încercați să susțineți actualitatea subiectului cărții în
vremurile în care trăim și implicațiile lui.
33
Studiază Scriptura
5. Determinarea Structurii Cărții
Este la fel de important să determinăm structura cărții pe care

o studiem, structură care în final ne va ajuta să definim schița
cărții.
Se prea poate ca unele observații menționate să fie inexistente
în cărțile mai mici ale Scripturii. Însă, dacă veți ajunge să
studiați cărți mai mari, ele sunt absolut necesare. În general,
cărțile mai mici au introducerea, conținutul și încheierea. Iar
dacă studiați o carte mai mică pentru început, ceea ce vi se cere
prin următoarele observații pe care să le faceți asupra cărții sunt
într-o oarecare măsură invalide. Totuși, a fost necesar să
menționez acestea, în ideea că dumneavoastră nu veți studia
doar cărți micuțe ale Scripturii, ci vă veți îndrepta privirile și
atenția asupra cărților mai mari.
În următoarele citiri, doresc să observați cum este desfășurată
prezentarea subiectului cărții și vă propun să urmăriți la fiecare
citire în parte următoarele observații:
a) Repetarea unei fraze

La a opta citire, este important să observăm repetarea unei fraze
în funcție de scopul sau subiectul urmărit de autor. Observați
modul în care subiectul/tema principală este dezvoltată prin
repetarea unor fraze identice sau asemănătoare.18
18
– 1 Corinteni are ca scop să așeze rânduiala în biserică, deci se urmăresc
frazele care indică ce se aude despre ei: „am aflat despre voi” (1.11); „se
spune că între voi” (5.1); și frazele care indică temele prinse în subiect,
„cu privire la” (7.1), etc.
34
Recomand ca toate aceste observații să vi le notați în caiet. În

caz că ele nu există în cartea pe care o studiați, săriți peste
această etapă.
b) Ruperea cursivității
La a noua citire, este foarte important să observăm ruperea
cursivității textului. Adică, trebuie să observăm când autorul
cărții trece de la explicarea/exprimarea unui subiect la altul.19
Ruperea cursivității unui text se încheie cu punct (.), nici cu
două puncte (:) sau cu punct și virgulă (;).
Nu uitați să vă notați ideile și referințele versetelor cu privire la
această citire.
c) Registrul comunicativ
La a zecea citire, trebuie să observăm registrul comunicativ
dinspre partea teoretică spre partea practică. Există cărți în
Biblie20 unde autorul explică subiectul cărții, atât teoretic cât și
practic.21
În cazul în care observați aceste aspecte în cartea pe care o citiți,
este necesar să le notați în caiet.
19
– Epistola către Romani este un exemplu clar și lucid în acest sens: „dar
acum s-a arătat” (3.21); „Ce vom zice dar” (6.1); „Acum dar” (8.1); „Spun
adevărul în Hristos” (9.1) ; „Vă îndemn dar” (12.1). Este o muncă foarte
serioasă presupunând citirea repetată a cărții.
20
– Ceea ce rezultă încă odată că nu toate cărțile Bibliei conține un registru
comunicativ.
21
– Efeseni 4.1: „Vă sfătuiesc eu să vă purtați într-un chip vrednic”, indică
schimbarea registrului teoretic cap:1-3, într-un registru practic: cap 4-6.
35
Studiază Scriptura
d) Relatarea episoadelor
La a unsprezecea citire este necesar să observăm relatarea
episoadelor (dacă ele există în cartea studiată) în scrierea nara-
tivă. Trebuie observat începutul și finalul unui episod. Fiecare
episod are istoria lui care se leagă de restul episoadelor.22
În cazul în care cartea nu conține narațiune, nu este nevoie de a
urmări acest aspect, deoarece el este inexistent.
e) Reprezentarea paragrafelor
Cel mai probabil aveți deja câteva paragrafe împărțite datorită
studiului pe care l-ați făcut până acum, citind cartea de mai
multe ori și observând repetarea frazelor, ruperea cursivității
sau registrul comunicativ.
La a douăsprezecea citire, este important să observăm unitățile
de bază ale cărții. O unitate este un paragraf, un capitol sau un
grup de paragrafe sau capitole care au o tematică comună.
Trebuie alcătuită cu atenție o listă a acestora și consemnată în
notițele personale.
De data aceasta, vă cer în mod specific ca la această citire să
observați subiectele din paragrafele pe care deja le aveți
notate. De exemplu, dacă unul sau mai multe capitole vorbesc
despre o anumită temă, acea temă, cel mai probabil este
extinsă în mai multe subiecte care explică tema respectivă,
care la rândul ei, este legată de tema principală a cărții. Deci,
22
– În cartea Judecători, se urmărește relatarea diferitelor evenimente și
episoade individuale ale persoanelor folosite.
36
ceea ce vă cer este să observați schimbările frecvente ale

ideilor din text.
P.S. Aceste schimbări de subiecte sau finalizarea unor idei

principale pot fi marcate cu creionul pe marginea Bibliei de
studiu a studentului.
37
Studiază Scriptura
6. Definirea Schiței Cărții
Pentru a putea să exprimați într-un mod inteligibil și organizat

ideile pe care le-ați descoperit în cartea pe care ați studiat-o
până acum, este nevoie să alcătuiți o schiță a cărții respective.
Aceasta vă va ajuta: să vă exprimați gândurile mai bine în
scris, să rețineți mai bine lucrurile studiate, să vedeți cartea
dintr-o singură privire, să prezentați o descriere generală a
cărții, etc.
Sperând că până aici ați urmat toți pașii pe care vi i-am propus,
ar trebui să vă găsiți în punctul în care: ați determinat deja care
este tema cărții; ați notat ideea paragrafelor principale, temele
majore ale cărții și cel mai probabil și subdiviziunile, adică
subiectele prin care aceste teme sunt explicate.23
Ceea ce urmează acum este modul în care aranjez și prezint
ceea ce am studiat și am observat până acum. Pentru aceasta
există mare nevoie de a lua în considerare câteva indicații
specifice:
a) Tema Cărții
Așa cum am specificat mai sus, tema principală a cărții trebuie
în acest punct să fie definită deja. Ceea ce rămâne de făcut este
ca pe o pagină nouă să scrieți numele cărții pe care ați studiat-o
și totodată tema pe care ați determinat-o în urma studiului făcut
asupra cărții.
23
– În cazul în care ați urmat toți pașii de mai sus și le-ați notat cu tot cu
referință, le aveți scrise în caietul dumneavoastră de studiu.
38
b) Paragrafele majore
Paragrafele majore ar trebui să le aveți deja notate în urma
citirilor repetate de la punctul al șaselea din cuprinsul acestui
curs.24
Aceasta doar în cazul în care cartea pe care o studiați conține
paragrafe majore.
Ceea ce trebuie să faceți acum este să rezumați paragrafele în
expresii cât mai scurte posibile. Adică un titlul dat paragrafelor
deja împărțite.
Acestea pot fi titlurile capitolelor dintr-o epistolă. Sau pot fi mai
multe capitole cuprinse în teme majore ale cărții.25
c) Temele majore
Temele majore trebuie să fie strict legate de paragrafele
majore.26 Cu alte cuvinte, grupați aceste teme sub titlurile pe
care le-ați dat paragrafelor de mai sus.
În caz că nu aveți paragrafe, atunci legați temele majore ale
cărții de tema principală a cărții pe care ați notat-o mai sus.
În cazul în care ele nu se potrivesc, înseamnă că există o
problemă de interpretare care trebuie găsită și apoi rezolvată.
24
– Este vorba despre primele 4 observații: repetarea unei fraze, ruperea
curisivității, registrul comunicativ, relatarea episoadelor.
25
– 1 Corinteni conține un astfel de exemplu: 1. Dezbinarea. 1-4. 2. Desfrâul.
5-6. 3. Dezordinea. 7-11. 4. Darurile (Duhovnicescul). 12-14. 5. Doctrina.
15. 6. Dărnicia. 16.
26
– Desigur, asta se aplică doar la cărțile Bibliei care au mai mult conținut și
cuprind mai multe capitole într-un singur paragraf. La cele mai mici,
este puțin probabil să fie nevoie.
39
Studiază Scriptura
d) Subdiviziunile majore
În ultimă instanță, trebuie să notați și subiectele pe care autorul
le-a dezvoltat asupra temelor de mai sus. Aceste subiecte le aveți
deja notate în caiet.27
Tot ce trebuie să faceți acum este să vă uitați la prima propoziție
principală din începutul textului și să-i extrageți subiectul28, să-i
dați un nume subiectului respectiv, care trebuie să aibă legătură
cu tema în care este încadrat subiectul.29
În unele cazuri, în special la cele mai mici epistole din Scriptură,
este posibil să nu existe paragrafe și teme majore așa cum am
menționat deja, ci doar aceste subdiviziuni majore.30
Subdiviziunile majore sunt conținutul dintre introducerea și
încheierea epistolei care trebuie legate de subiectul cărții.
Pentru a vedea cum arată o schiță, consultați anexele din
paginile care urmează, unde veți găsi mai multe exemple în
această privință, dar și modalitatea de a vă scrie organizat
observațiile.
În caz că nu știți cum să depistați propoziția principală a unui
paragraf, vezi „Studiul pe Text Diagramarea Propozițională”.31
27
– La punctul 6, ultima observație: Reprezentarea paragrafelor.
28
– Personal, înainte de a alcătui schița cărții, diagramez toată epistola doar
pentru a observa propozițiile principale ale textului pe care le transform
în subiectele textului.
29
– În caz că nu știți cum să depistați propoziția principală a unui paragraf,
vezi Studiul pe Text - Diagramarea Propozițională. pag 28-29.
30
– Exemplu: Epistola lui Iuda
31
– Pagina 29.
40
Recapitulare:
1. Citiți cartea pentru a vă familiariza cu ea.

2. Citiți cartea pentru a afla detalii despre autor.
3. Citiți cartea pentru a afla detalii despre auditoriu.
4. Citiți cartea pentru a afla detalii despre Sfânta Treime.
5. Citiți cartea pentru a depista care este scopul cărții.
6. Citiți cartea pentru a depista care este subiectul cărții.
7. Citiți cartea pentru a susține realitatea cărții.
8. Citiți cartea pentru a observa repetarea unei fraze.
9. Citiți cartea pentru a observa ruperea cursivității.
10. Citiți cartea pentru a observa registrul comunicativ.
11. Citiți cartea pentru a observa relatarea episoadelor.
12. Citiți cartea pentru a observa unitățile de bază ale cărții.
41
Studiază Scriptura
Anexă
Structură Schiță Carte
1. Stimularea Cărții
a) Detalii despre Autor
b) Detalii despre Auditoriu
c) Descriere trăsături speciale32
– Când a fost scrisă cartea?
– Care este contextul geografic?
– Ce grupuri de oameni existau printre destinatari?
– Ce evenimente istorice au avut loc în acea perioadă?
– Ce obiceiuri culturale existau în acea vreme?33
2. Scopul Cărții
32
– Aceste descrieri se obțin prin citirea altor comentarii asupra cărții res-
pective doar în cazul în care se doresc mai multe informații cu privire la
stimul cărții, sau în cazul în care doriți să predicați cartea respectivă.
33
– În studiul de față, nu este obligatoriu să răspundeți la aceste întrebări,
cum de altfel, nu am făcut-o nici eu. Vezi exemplu anexa 1.
42
3. Subiectul Cărții
4. Susținerea Cărții
5. Structura Cărții
6. Schița Cărții
43
Studiază Scriptura
Exemplu Anexa 1
Structură Schiță Carte
Una dintre cele mai frecvente greșeli pe care le facem în prezen-

tare este să expunem toate informațiile pe care le-am deprins
din studiul personal. Nu este necesar să oferim prea multe infor-
mații atât timp cât cele pe care le oferim sunt calitative și pline
de esență!
Am ales o carte medie, adică să nu fie nici prea mică dar nici
prea mare, pentru a vă oferi un exemplu de studiu asupra unei
cărți Biblice.34
1. Stimularea Cărții
a) Detalii despre Autor

Citind epistola 1 Petru observăm faptul că această epistolă a fost
scrisă de Apostolul Petru (1:1), așa cum se și intitulează „Petru”.
34
– Studiu 1 Petru – Daniel Godja.
44
Pe lângă funcția de apostol pe care Petru a primit-o din partea

Domnului Isus ( 1 Petru 1:1), el se mai intitulează și prezbiter al
bisericii, martor al Domnului Isus și părtaș al slavei viitoare
(5.1).
El menționează la sfârșitul epistolei că, „Biserica din Babilon le
trimite salutări (5:13).” Ceea ce rezultă că în momentul în care
a scris această epistolă el se afla în Babilon.
Pentru scrierea acestei epistole l-a folosit pe Silvan pe post de
scrib, de scriitor, despre care aflăm că este un frate credincios
(5.12).
b) Detalii despre Auditoriu

Citind din nou cartea observăm preocuparea lui Petru pentru
destinatari, care erau întristați din pricina feluritelor încercări
care au produs suferință și prin care le era încercată credința pe
care au primit-o din partea Domnului (1:6-7. 2:19-21. 3:14-17.
4: 12-16. 5:10).
c) Descriere trăsături speciale

– Când a fost scrisă cartea?
– Care este contextul geografic?
– Ce grupuri de oameni existau printre destinatari?
– Ce evenimente istorice au avut loc în acea perioadă?
– Ce obiceiuri culturale existau în acea vreme?
45
Studiază Scriptura
2. Scopul Cărții
Urmărind factorii care l-au stimulat pe Petru să scrie scrisoarea,

dar și mesajul epistolei, intenția autorului este de a le trezi
mintea, gândirea, discernământul (1:13. 2 Petru 3:1-2) ca să
trăiască o viață sfântă, aleasă, pusă deoparte (1:14-16 ) și să
accepte suferința pentru Hristos (4:14, 19) în ciuda circum-
stanțelor grele și nefavorabile în care se aflau (4:12). Scopul
autorului este de a arăta bisericii posibilitatea de a trăi o viață
sfântă, în ciuda circumstanțelor neplăcute.
3. Subiectul Cărții
Citind din nou cartea se observă folosirea repetată a ideii de

sfințire (1:2, 13-16, 22; 2:6, 9; 3:14-16; 4:3-4; 5:10). Se observă
ideea de suferință (3:14-17), ideea de trăire sfântă în suferință
(4:19). Deci subiectul cărții este Trăirea unei vieți sfinte în
mijlocul suferințelor.
Cu alte cuvinte, subiectul cărții este „Autenticitatea Sfințeniei”.
4. Susținerea Cărții
Citind din nou cartea se observă că subiectul trăirii sfinte în

suferință nu este un subiect abstract, neacoperit de realitate,
46
mistic sau irealizabil. Autorul susține posibilitatea autentică a

sfințirii zilnice, identificând sursa acestei sfințirii: Sfânta
Treime. Teza cărții este deci: credinciosul poate fi permanent
sfânt, în orice împrejurare, legându-se total de Dumnezeu.
5. Structura Cărții
Citind de mai multe ori cartea se pot observa trei paragrafe

majore în care ruperea de ritm este evidentă: 1:1 – 2:11
„Primirea Sfințeniei”; 2:12-3:7 „Practicarea Sfințeniei”; și 3:8 –
5:14. „Perseverența Sfințeniei”.35
Fiecare paragraf prezintă sfințenia autentică primită prin
miracolul mântuirii, practicată prin mărturia mântuirii, fiind
perseverentă prin menținerea mântuirii.
Cartea 1 Petru după cum bine se vede, poate fi structurată prin
cele trei paragrafe majore pe care le-am menționat mai sus și
care cuprind subiectul central al acestei epistole.36
35
– Vă readuc aminte că Biblia nu a fost scrisă de scriitorii biblici cu capitole
și versete, ci acestea s-au adăugat ulterior. De aceea, nu înseamnă că
dacă se trece de la un capitol la altul a și existat o rupere de ritm în cele
scrise. De asemenea, faptul că nu s-a trecut de la un capitol la altul nu
înseamnă neapărat că nu a existat o rupere de ritm chiar în mijlocul
unui capitol.
36
– Apreciez ideea și munca pe care făcut-o Clericul englez Stephen
Langton, împărțind Biblia pe capitole, însă nu sunt de acord cu modul
în care le-a împărțit în unele cărți ale Scripturii.
47
Studiază Scriptura
6. Schița Cărții
Autenticitatea Sfințeniei
Etape:
I. Primirea sfințeniei
A) Miracolul Mântuirii:
pași:
1. Predeterminarea Mântuirii. Vs 1:1-2.
2. Prelucrarea Mântuirii. Vs 1:3-4.
3. Păstrarea Mântuirii. Vs 1:5-9.
4. Profeția Mântuirii. Vs 1:10-12.
5. Produsul Mântuirii. Vs 1:13-16.
6. Prețul Mântuirii. Vs 1:17 – 21.
7. Primirea Mântuirii. Vs 1:22-25.
8. Purificarea Mântuirii. Vs 2:1-3.
9. Procedeul Mântuirii. Vs 2:4-8.
10. Privilegiul Mântuirii. Vs 2:9-10.
II. Practicarea Sfințeniei

B) Mărturia Mântuirii
acțiuni:
1. Purtarea Sfântă. Vs 2:11-12.
2. Perseverența Strictă. Vs 2:13-17.
48
3. Pătimirea Sensibilă. Vs 2:18-25.

4. Progresarea Specială. Vs 3:1-7.
III. Perseverența Sfințeniei

C) Menținerea Mântuirii:
metode:
1. Poziționarea Corectă. Vs 3:8-12.
2. Perspectiva Corectă. Vs 3:13-17.
3. Pilda Concretă. Vs 3:18-22
4. Pregătirea Strategică. Vs 4:1-6.
5. Portretul Slujirii. Vs 4:7-11.
6. Prestigiul Suferinței. Vs 4:12-19.
7. Păstorirea Cinstită. Vs 5:1-4.
8. Provocarea Cruntă. Vs 5:5-7.
9. Prudența Caracteristică. Vs 5:8-11.
10. Probarea Credinței. Vs 5:12-1
49
Studiază Scriptura
Studiul pe Text
În prima parte a cărții am învățat împreună cum să studiem o

carte a Biblie în așa fel încât să ne familiarizăm cu ea, prin extra-
gerea celor mai eficiente și relevante informații. În cazul în care
am studiat o carte a Bibliei, am scuturat copacul plin cu mere și
cele mai coapte dintre ele au căzut. Însă, dacă ne dorim ca
studiul nostru să fie unul și mai profund pentru sufletele noastre
și să ne hrănim mai mult din Sfânta Scriptură, nu ne putem opri
acum. Este momentul să ne urcăm în copac și să scuturăm
fiecare creangă, apoi fiecare ramură și apoi să ne uităm atenți
sub fiecare frunză.
„Studiu Biblic este asemenea culesului merelor, întâi scutur
copacul, ca cele mai coapte să cadă. Apoi mă urc în copac și
50
scutur fiecare creangă, apoi fiecare ramură, în final mă uit

atent sub fiecare frunză.”37
Ținând cont de faptul că, în momentul de față aveți un studiu
făcut asupra unei cărți din Biblie, vă propun ca textele pe care
le veți studia să fie din aceeași carte pe care ați studiat-o.
Deși există mai multe forme și mai multe metode de studiu
Biblic, ne vom limita doar la o singură metodă, care este formată
din cinci pași concreți, metodă care poate fi ușor de memorat,
datorită acronimului format din cele cinci inițiale ale cuvintelor:
„DOICA”. Iar în cazul în care nu am știut de unde să începem și
cum să începem să studiem un text Biblic într-un mod eficient,
avem „DOICA”, metoda care să ne ajute în legătură cu această
problemă.
Cei cinci pași pe care îi vom analiza în ordine cronologică sunt
următorii:
1. Diagramare
2. Observare
3. Interpretare
4. Corelare
5. Aplicare
Consider că acești pași sunt esențiali pentru a studia într-un
mod inductiv și corect Scriptura. Tot ce trebuie să facem este să
urmăm cu seriozitate și cu acuratețe pașii menționați, iar
roadele în urma muncii cu textul vor veni inevitabil.
În cazul în care nu ne descurcăm atât de bine în privința gra-
maticii, nu suntem pierduți, învățăm împreună cum să facem
față și acestui aspect.
37
– Martin Luther-Mayhue, How to Interpret, pag. 49
51
Studiază Scriptura
1. Diagramare
a) Introducere Diagramare
Există mai multe tipuri de diagramare a textului Biblic:
• Diagramare Gramaticală – este o diagramare în care se
urmărește relația gramaticală dintre cuvinte.
• Diagramare Propozițională – este o diagramare în care
subiectul și predicatul sunt așezate în primul rând stânga com-
plet, apoi sunt așezate dedesubt propozițiile care sunt în
legătură cu ele.
• Diagramare în Bloc – este o diagramare în care nu se scrie
fiecare cuvânt. Se scriu doar cuvintele care au o funcție deose-
bită. Se scriu frazele mai lungi pentru a se urmări cursivitatea
ideilor în text. Rezultatul unei bune diagramări este o schiță care
ajută la observarea desfășurării mesajului și la direcționarea
spre o predică bine structurată.
Desigur, toate cele trei tipuri de diagramare sunt benefice și
demne de luat în considerare. Însă, noi ne vom limita doar la
una dintre ele și anume, Diagramarea Propozițională. Deoarece,
scopul nostru este să extragem tema principală a textului pe care
îl studiem din propoziția principală, iar mai apoi să vedem care
sunt propozițiile secundare și alte detalii semnificative ale
textului.
Pentru a diagrama textul este necesar mai întâi să alegem textul
pe care dorim să-l studiem și să-l analizăm prin diagramare.
Recomandarea mea este să alegeți un text din cartea pe care ați
52
studiat-o în prima etapă a cărții, dar care să nu fie foarte lung,

pentru început, ci unul foarte scurt, chiar cel mai scurt posibil.
b) Identificarea Verbelor
Ca să aflu propozițiile unui text, trebui mai întâi să identific
verbele principale. Și voi face lucrul acesta scriind textul res-
pectiv pe o foaie sau într-un document.
Verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune,
ca de exemplu a alerga, a construi, a compune, etc.
De exemplu, vom lua 1 Petru 1:3-4 și vom încerca să vedem câte
propoziții are și care este propoziția principală a celor două
versete, identificând verbele.
1 Petru 1:3-4:
„Binecuvântat să fie Dumnezeu,
Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care,
după îndurarea38 Sa cea mare,
ne-a născut39 din nou,

prin învierea40 lui Isus Hristos din morți,
la o nădejde vie și la o moștenire41 nepieritoare,
care e neîntinată și nici nu se poate veșteji,
păstrată în ceruri pentru voi.”42
38
– Primul verb important
39
– Al doilea verb important.
40
– Al treilea verb important.
41
– Al patrulea verb important.
42
– Nt. EDCR = Ediția Dumitru Cornilesc Revizuit.
53
Studiază Scriptura
Din punctul meu de vedere, avem patru verbe importante în text

care ne ajută să observăm propoziția principală a textului din
care vom extrage tema, dar și propozițiile secundare.
A doua propoziție a textului este și propoziția principală a
textului nostru (ne-a născut din nou), de care se leagă și se
subordonează celelalte propoziții ale textului.
De unde știu asta? Pentru că celelalte propoziții ale textului n-ar
avea niciun sens fără „ne-a născut din nou”, în timp ce „ne-a
născut din nou”, chiar dacă elimin una dintre celelalte propo-
ziții, ea rămână în picioare și este validă.
De exemplu: prima propoziție nu poate fi propoziția principală
a textului („Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului
nostru Isus Hristos, care după îndurarea sa cea mare”)
deoarece este incompletă, fiind propoziție secundară care ne
arată motivul pentru care s-a întâmplat nașterea din nou. „După
îndurarea Sa cea mare” = După îndurarea Sa cea mare ce? Ce
anume? Este incompletă fără propoziția „ne-a născut din nou”
și nu are logică odată ce este despărțită de celelalte propoziții.
„După îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou”.
A treia propoziție a textului nostru este la fel ca prima, secun-
dară („prin învierea lui Isus Hristos din morți”), deoarece nici
ea nu are logică dacă este separată de celelalte propoziții. „prin
învierea lui Isus Hristos din morți” ce? Ce anume s-a întâm-
plat? Este incompletă. „ne-a născut din nou, prin învierea lui
Isus Hristos din morți”.
A patra propoziție are aceeași problemă precum celelalte două
(„la o nădejde vie și la o moștenire nepieritoare, care e
neîntinată și nici nu se poate veșteji, păstrată în ceruri pentru
54
voi.”) și nu poate fi propoziția principală a textului nostru. „la o

nădejde vie și la o moștenire nepieritoare, care e neîntinată și
nici nu se poate veșteji, păstrată în ceruri pentru voi.” Ce
anume? Despre ce este vorba? „ne-a născut din nou... la o
nici nu se poate veșteji, păstrată în ceruri pentru voi.” Acum are
logică și sens.
Dacă doriți, puteți să citiți cele două versete fără propoziția
„ne-a născut din nou” și veți observa faptul că este lipsită de
sens.
Așadar, am observat faptul că celelalte propoziții ale textului
n-ar avea niciun sens fără „ne-a născut din nou”. Acum doresc
să observăm și faptul că propoziția „ne-a născut din nou”, chiar
dacă se elimină una dintre celelalte propoziții, ea rămână în
picioare și este validă.
De exemplu:
– Fără prima propoziție a textului el ar arăta așa: „ne-a născut
din nou, prin învierea lui Isus Hristos din morți, la o nădejde
vie și la o moștenire nepieritoare, care e neîntinată și nici nu se
poate veșteji, păstrată în ceruri pentru voi.” Nu știu cine ne-a
născut din nou și de ce a făcut aceasta, dar știu prin cine și prin
ce a făcut această acțiune (prin învierea lui Isus Hristos din
morți) și care sunt beneficiile ei (nădejdea și moștenirea nepie-
ritoare, neîntinată și păstrată în cer). Așa că, propoziția poate
rămâne în picioare având sens și logică, chiar dacă nu știu cine
a făcut acest act.
– Fără a treia propoziție, textul arată exact așa: „Binecuvântat
să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care după
55
Studiază Scriptura
îndurarea sa cea mare, ne-a născut din nou, la o nădejde vie și

la o moștenire nepieritoare, care e neîntinată și nici nu se poate
veșteji, păstrată în ceruri pentru voi.” Nu știu cum a făcut
această acțiune sau prin cine a făcut această naștere din nou,
dar știu cine a făcut-o și de ce (Dumnezeu Tatăl, datorită
îndurării Sale) și totodată care sunt beneficiile acestei nașteri
din nou (nădejde vie și moștenire nepieritoare...).
– Fără a patra propoziție, textul arată astfel: „Binecuvântat să
fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care după
îndurarea sa cea mare, ne-a născut din nou, prin învierea lui
Isus Hristos din morți”. Nu știu ce beneficii am datorită faptului
că am fost născut din nou, dar știu sigur cine a făcut-o și de ce
(Dumnezeu Tatăl, datorită îndurării Sale) și prin cine și prin ce
a făcut această acțiune (prin învierea lui Isus Hristos din morți).
Fără „dar” sau „poate” propoziția principală a textului nostru
este „ne-a născut din nou” și de aici suntem nevoiți să ne extra-
gem subiectul textului. Deci, subiectul nostru este „Nașterea din
nou”. Desigur, dacă doresc să fiu mai profund în interpretare și
să definesc și mai bine subiectul, se poate face asta și așa am
ajuns și să numesc în studiul meu această temă „Prelucrarea
Mântuirii”.
Așa am ajuns să definesc care este subiectul acestor două versete
și să mă asigur că nu am ratat subiectul principal – tema prin-
cipală a textului studiat pe care autorul a dorit să-l transmită
destinatarilor săi.
De aceea, acest prim pas în studiul textului, adică Diagramarea
Propozițională este crucial și fără el nu știu cum am putea să ne
dăm seama care este subiectul intenționat de autorul epistolei.
56
Și așa, cât de ușor aș fi putut să cad în capcana de a crede că

subiectul textului este altul cum ar fi,” Îndurarea lui Dumnezeu”,
sau Învierea lui Isus Hristos”, ori „Moștenirea împărăției.” Cu
toate că aceste propoziții și detalii se găsesc în textul nostru,
niciuna dintre ele nu înclină spre subiectul textului nostru
căruia i se supun toate acestea.
Pe de altă parte, a rata subiectul principal al textului înseamnă
a face Scriptura să ne spună ceea ce nu a dorit ea să ne spună.
Iar aceasta este „strigător la cer”, un act de iresponsabilitate și
imoralitate față de Dumnezeu și Cuvântul Său.
Suntem oameni și suntem supuși greșelii și imperfecțiunii pe
acest pământ. Însă, totuși, ceea ce ține de noi, trebuie făcut cu
acuratețe și seriozitate maximă, pentru că în acest domeniu
avem de-a face cu Cuvântul Inspirat și Infailibil al lui Dumnezeu.
În cazul în care nu vă iese din prima, nu vă dați bătuți, nu dați
înapoi, ci încercați să extrageți subiectul cărții intenționat de
autor. Acesta este cel mai important pas, deoarece de el se leagă
toți ceilalți pași care urmează. Încercați să diagramați textul așa
cum am încercat să vă arăt și cel mai probabil veți reuși.
După ce ați făcut aceasta, ar fi bine să verificați ceea ce ați stu-
diat, dând notițele unei persoane mai experimentate în acest
domeniu să se uite peste ceea ce ați făcut și să vă mai ajute cu
anumite repere în această direcție.
De preferință, păstorul bisericii din care faceți parte, în cazul în
care este un predicator expozitiv/sistematic al Cuvântului. În
caz că nu este un predicator expozitiv, atunci căutați un predica-
tor expozitiv și consultați-l.
57
Studiază Scriptura
2. Observare
Deși majoritatea interpreților Biblici susțin faptul că diagra-

marea nu este un pas separat față de observare, personal nu sunt
de acord cu acest punct de vedere în totalitate. Prin aceasta nu
doresc să-i contrazic, desigur că prin diagramare se pot observa
o mulțime de detalii, doar că doresc să remarc faptul că diagra-
marea este separată de observare, datorită faptului că are loc
înainte de ceea ce înțeleg eu prin termenul „observare” în
privința studiului pe text:
a) Definirea Observării
„Observarea este pasul hermeneutic prin care informația
conținută într-un text devine parte integrantă a minții inter-
pretului. Este momentul acumulării informațiilor în vederea
procesului interpretativ. Observarea este arta de a vedea infor-
mația așa cum este, imparțial, fără prejudecată. Este arta
detectării detaliilor textului. Observarea este procesul de consta-
tare, clarificare și aranjare a materialului informativ în vederea
interpretării. Observarea este sesizarea și notarea detaliilor unui
text Biblic în urma unei examinări amănunțite.”43
b) Descrierea Observării
Observarea răspunde la întrebarea: „Ce spune textul?”. Aceasta
este temelia care trebuie pusă dacă dorești să interpretezi corect
Biblia și să-l aplici într-un mod corespunzător. Cu alte cuvinte,
atunci când studiați un text, după ce ați identificat contextul,
43
– Beniamin Costea – Hermeneutică – Seminarul Teologic Baptist Timișoara.
58
bombardați textul respectiv cu toate întrebările posibile

existente. După ce ați făcut aceasta, asigurați-vă că nu mai există
nicio întrebare care i s-ar fi putut pune textului.
Am să scriu aici câteva întrebări pe care eu le pun textului atunci
când doresc să aflu ce spune textul:
a) Cine a scris aceasta? Cine sunt personajele principale?
Despre cine vorbește autorul?
b) Care sunt ideile majore? Care este scopul pentru care spune
acest lucru?
c) Când a fost scrisă aceasta? Când se va întâmpla acest lucru?
d) De ce a fost necesar să se scrie aceasta? De ce trebuie să facă
destinatarii lucrurile respective?
e) Unde a fost făcut acest lucru? Unde se vor întâmpla cele
scrise?
f) Cum se întâmplă asta? Cum sunt acești oameni? etc.
Ideea este că există multe alte întrebări pe care de obicei textul
te influențează să le pui. Dacă nu punem întrebări textului, nu
avem cum să știm ceea ce dorește să ne transmită.
Continuând cu exemplul celor două versete pe care le-am
diagramat mai sus:
1 Petru 1:3-4: „Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului
nostru Isus Hristos, care, după îndurarea Sa cea mare, ne-a
născut din nou, prin învierea lui Isus Hristos din morți, la o
nici nu se poate veșteji, păstrată în ceruri pentru voi.”
Întrebările pe care le pun textului, aplicând tema principală sunt
următoarele:
59
Studiază Scriptura
– Cine „ne-a născut din nou”? Dumnezeu.

– Cum este Dumnezeu? Binecuvântat de autor.
– De ce este binecuvântat de autor? Pentru că „ne-a născut din
nou.”
– Cine este Dumnezeu? Tatăl Domnului nostru Isus Hristos.
– După ce criteriu „ne-a născut din nou”? După îndurarea Sa
cea mare.
– Cum „ne-a născut din nou”? Prin învierea lui Isus Hristos din
morți.
– De ce „ne-a născut din nou”? La o nădejde vie și o moștenire
nepieritoare.
– Cum este această moștenirea nepieritoare? Neîntinată și nu
se poate veșteji.
– Cum mai este această moștenire nepieritoare, neîntinată și
neveștejită? Păstrată.
– Unde este păstrată această moștenire? În ceruri.
– Pentru cine este păstrată această moștenire în ceruri? Pentru
voi.
După cum bine ați văzut, observarea răspunde la întrebarea „ce
spune textul?”, iar pentru a afla ce spune textul, trebui să-l
întrebăm cu adevărat ce are de spus.
Puneți tot felul de întrebări textului pe care îl studiați. Toate
întrebările care vă trec prin minte sau pe care textul le cere pur
și simplu să le puneți, ca să observați cât mai multe detalii
despre textul pe care îl studiați.
De asemenea, și aceste detalii este bine să le notați.
60
3. Interpretare
Am trecut textul prin diagramare și am depistat subiectul

textului, tema textului. Apoi am observat detaliile textului,
punându-i mai multe întrebări. Ce rămâne de făcut? Să inter-
pretez corect textul respectiv.
„Trebuie să fim foarte atenți să nu atribuim propriul nostru
înțeles cuvintelor inspirate. Dacă nu căutăm să descoperim
înțelesul dorit de scriitorul original, nu mai rămâne niciun
criteriu categoric, normativ și obligatoriu pentru a face distincție
între o interpretare corectă și una incorectă.”44
Interpretarea răspunde la întrebarea: „ce înseamnă textul?”
Temelia pentru o interpretare corectă este întotdeauna obser-
varea profundă.
Interpretarea Textului pornește din observare. Dacă nu ne
grăbim în procesul de observare, cu siguranță înțelegerea va fi
una corectă.
Este adevărat că avem multe dificultăți în ceea ce privește înțele-
gerea și priceperea unui pasaj Biblic, dar să presupunem că l-am
priceput după ce am observat majoritatea detaliilor legate de
textul respectiv.
Întrebarea este cum interpretez textul respectiv, în așa fel încât
să transmit ideea autorului și în același timp să fiu înțeles și de
celelalte persoane? Pentru că interpretarea este pasul care
constă în descoperirea sensului pe care a intenționat să-l
44
– Beniamin Costea – Hermeneutică – Seminarul Teologic Baptist Timișoara
61
Studiază Scriptura
transmită scriitorul textului pentru cititorii lui de atunci și

semnificația acestui sens pentru ei.
Atunci când interpretăm un text Biblic, pe lângă tema principală
extrasă din diagramare și detaliile obținute prin observare,
trebuie să ținem cont și de contextul unde este așezat textul,
context pe care l-am descoperit atunci când am făcut studiul pe
carte.
a) Cum se relaționează pasajul la contextul său?

Fiecare pasaj studiat este așezat într-un context pe care
interpretul nu are voie să-l ignore. Niciun pasaj nu poate fi
înțeles independent de locul în care este inclus. Singurul
înțeles al pasajului este cel produs de contextul în care este
folosit.
Însă, dacă am respectat cerințele acestei cărți, ar trebui să avem
deja contextul studiat și definit prin studierea cărții ca și întreg.
De exemplu, contextul celor două versete pe care le studiem ca
exemplu în această carte, sunt încadrate într-o temă majoră,
care ne vorbește despre Primirea Sfințeniei prin Miracolul
mântuirii pe care îl face Dumnezeu. Iar „Nașterea din nou” este
încadrată în contextul „Miracolului Mântuirii.”
Așa că primul lucru pe care îl fac atunci când interpretez textul,
este să-i prezint contextul unde este așezat.
b) Cum explic observațiile făcute asupra textului?

Una dintre greșelile pe care le văd cel mai des la cei care încearcă
să interpreteze Scriptura este faptul că nu știu cum să își
prezinte ideile și observațiile asupra textului într-un mod simplu
și ușor de înțeles pentru oricine.
62
Ne întoarcem la observațiile pe care le-am făcut asupra celor

două versete.45
Dacă ar fi să prezint cuiva ceea ce am studiat până acum, cum
aș face acest lucru? Cum aș interpreta informațiile pe care le-am
observat asupra textului?
De exemplu, dacă ar trebui să prezint un îndemn la ora de
rugăciune din Biserica locală din care fac parte, cum i-aș putea
motiva pe frații mei să se roage în urma studiului făcut pe cele
două versete? Sau la grupul de surori, dacă ar trebui să țin lecția
Biblică, cum aș putea să le transmit ceea ce am studiat până în
prezent?
După ce am prezentat contextul în care este așezat textul nostru,
aș începe să interpretez textul Biblic studiat în felul următor.
Subiectul acestui text este „Nașterea din nou” pe care l-am
extras din vs 346 al textului nostru și sunt câteva detalii pe care
le-am observat în urma studiului personal.
Primul detaliu este cu privire la Autorul nașterii din nou, cu
privire la Cel care i-a născut din nou pe destinatari și pe autorul
epistolei (1 Petru 1:1), adică Dumnezeu. Nu ei s-au născut din
nou, ci ei au fost născuți de Dumnezeu, Tatăl Domnului Isus
Hristos (1:3).
Criteriul după care Dumnezeu a ales să-i nască din nou nu este
dat de meritele pe care ei le-au avut înaintea lui, nici a faptelor
45
– Recitiți alineatele de la pagina 34 – întrebările puse textului
46
– Nu este necesar să oferim detalii tehnice cu privire la modul cum am
ajuns să extragem tema principală, doar în cazul în care este necesar sau
ni se cer aceste aspect.
63
Studiază Scriptura
pe care ei le-au făcut, ci este dat de caracterul minunat pe care

Dumnezeu îl are, datorită marii Sale îndurări (1:3).
Al doilea detaliu este cu privire la mijlocul prin care a fost
posibilă nașterea din nou. Datorită faptului că Isus a murit (ca
să existe înviere, mai întâi trebuie să existe moarte) și a înviat
din morți (vs 1:3), această naștere din nou este posibilă. Fără
sacrificiul Fiului lui Dumnezeu (vs 1:3), această naștere din nou
nu ar fi avut loc niciodată în viața destinatarilor și a autorului
epistolei.
Al treilea detaliu este cu privire la beneficiile pe care le au cei
născuți din nou. Ei au primit o nădejde vie, o nădejde pe care o
au pe acest pământ cu privire la moștenirea de care vor beneficia
în cer. Această moștenire este nepieritoare, spre deosebire de
cele pământești. Ea este neîntinată, deoarece este pură, este
curată, este sfântă. Nu se poate veșteji, deoarece nu este pămân-
tească, este cerească și veșnică. Ba mai mult, ea este și păstrată
în ceruri de Dumnezeu pentru toți cei care sunt născuți din nou.
Adică, toți cei care au fost născuți din nou, vor beneficia de
această moștenire păstrată în ceruri pentru ei. Pentru cei care
nu sunt și nu vor fi născuți din nou pe acest pământ, aceste
beneficii nu sunt valabile și nu vor avea parte de această
moștenire.
Am încercat să interpretez textul Biblic așa cum a fost scris în
cuvinte potrivite și înțelese atât de mine cât și de dumneavoastră.
În urma acestei interpretări, mi-am hrănit sufletul și sunt
bucuros de moștenirea pe care mi-o oferă Dumnezeu și îmi vine
să spun și eu ca Petru: „Binecuvântat să fie Dumnezeu!”
64
Ba mai mult, prin cele studiate până acum, pot împărtăși cu alții
concluziile la care am ajuns asupra textului, pot ține un îndemn
la rugăciune și mă pot bucura în Hristos de răsplata pe care o
voi avea atunci când îl voi întâlni.
După cum bine ați observat, am încercat să rămân strict la
interpretarea Biblică asupra textului, fără să folosesc alte surse.
65
Studiază Scriptura
4. Corelare
Următorul pas, nu este neapărat necesar, dar este important de

luat în calcul mai ales când vine vorba despre texte mai dificile
și mai greu de înțeles din punct de vedere doctrinar.
„Corelarea este munca de verificare a verdictului dat de detectiv,
asociind încă odată toate probele de care dispune și analizând
relația lor cu celelalte elemente, cât și cu verdictul final. Din
punct de vedere strict al studiului Biblic, corelarea poate fi
definită a fi etapa în care un text este privit în lumina altor
texte”;47 sau „raportarea pasajului studiat la alte porțiuni din
Biblie și la secțiunea din care face parte.”48
De exemplu, Versetele 3 și 4 din 1 Petru se pot corela și cu alte
texte care vorbesc despre „nașterea din nou”.
Primul text care se corelează cu textul nostru este chiar în același
capitol, în vs 23 „fiindcă ați fost născuți din nou nu dintr-o
sămânță pieritoare, ci dintr-una nepieritoare, prin Cuvântul
lui Dumnezeu, care este viu și rămâne în veac.”
Apoi un alt pasaj care mai vorbește despre această temă se
găsește în Ioan 3, în special vs 3 și vs 5 care spun astfel:
Ioan 3:3 „Drept răspuns Isus i-a zis: „Adevărat, adevărat îți
spun: dacă un om nu se naște din nou, nu poate să vadă
împărăția lui Dumnezeu.”
47
– Marcel Țepeneu – Metode de Studiu Biblic, p.53.
48
– Walter A. Hendrichesen, Cercetați Scripturile, editura Logos, 1995,
p.187.
66
Ioan 3:5 „Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îți spun: dacă
nu se naște cineva din apă și Duh nu poate să intre în
împărăția lui Dumnezeu.”
Și deja avem două pasaje importante care vorbesc despre
aceeași temă și care pot fi studiate separat și corelate cu textul
nostru, pentru a afla tot mai multe despre nașterea din nou.
67
Studiază Scriptura
5. Aplicare
„Aplicația este pasul prin care informația primită prin

observație și convertită prin interpretare devine parte integrantă
a minții (principiu teoretic) și a inimii (principiu provocator)
ascultătorului în vederea împlinirii în viața zilnică (principiu
practic).49
(2 Timotei 3:16-17). Înseamnă a face adevărul lui Dumnezeu
relevant la nivelul înțelegerii și comportamentului omului
contemporan.”
Aplicarea răspunde la întrebarea: cum pot aplica înțelesul
acestui pasaj?
Acesta este și scopul studiului personal, ca după ce înțelegem
un text să-l și aplicăm. Altfel, tot studiul pe care l-am face este
în zadar.
„Observarea plus interpretarea fără aplicare egal avort. Cu alte
cuvinte, de fiecare dată când observi și interpretezi, dar nu
aplici, realizezi un avort al Scripturii în termenii scopului ei.”50
Este adevărat că există texte (în special cele din Vechiul
Testament) care nu pot fi aplicate, chiar dacă au fost studiate și
interpretate. Însă nu facem din excepții reguli de bază. În plus,
putem aplica prin ce să nu facem.
49
– Beniamin Costea - Hermeneutică – Seminarul Teologic Baptist
Timișoara.
50
– Howard Hendricks, William Hendricks, Trăirea După Biblie, (Casa
Cărţii, Oradea, 2003) p.281.
68
În urma studiului făcut putem să ne punem anumite întrebări

aplicative cum ar fi:
– Există vreun exemplu care trebuie urmat?
– Există vreo poruncă care trebuie ascultată?
– Există vreo condiție care trebuie împlinită?
– Există vreun îndemn care trebuie acceptat?
– Există vreo greșeală care trebuie evitată?
– Există vreun păcat care trebuie lăsat?
– Există vreo caracteristică care trebuie lepădată?
– Există vreo promisiune care trebuie primită? etc.
Nu uitați că această carte a fost concepută special pentru a vă
putea alimenta sănătos din cartea vieții, dar și pentru a pune în
practică tot ceea ce studiați.
În ultimă fază, doresc să aplicăm cele două versete studiate până
acum în cartea noastră.
Ce pot eu să fac în urma studiului făcut până acum?
Să-l binecuvântez pe Dumnezeu și să-I mulțumesc pentru
îndurarea Sa cea mare pe care a avut-o și față de mine, pentru
că deși nu meritam, El a ales să mă nască din nou. Pot să-i
mulțumesc lui Dumnezeu pentru sacrificiul Domnului Isus,
pentru moartea și învierea lui din morți, prin care a fost posibilă
nașterea mea din nou. Ba mai mult, pot să-i mulțumesc lui
Dumnezeu pentru nădejdea vie pe care o am cu privire la
moștenirea nepieritoare, neîntinată, neveștejită și care este
păstrată în ceruri pentru mine.
69
Studiază Scriptura
Ce glorios Dumnezeu avem!

„Fiți împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători care se
înșeală singuri. Căci cine aude cuvântul și nu-l împlinește
seamănă cu un om care își privește chipul într-o oglindă și, după
ce s-a privit, pleacă și uită îndată cum era. Dar cine își va adânci
privirile în legea desăvârșită, care este legea libertății, și va
stărui în ea nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu
fapta, va fi ferici în ceea ce face.” 51
Sper ca toate cele scrise până aici să vă fi ajutat să studiați
cuvântul lui Dumnezeu, să vă apropiați mai mult de El, să-L
cunoașteți mai bine pe Autorul Scripturii.
Nu uitați că, după ce ați terminat de studiat o anumită carte din
Biblie și ați trimis „DOICA” asupra fiecărui verset din ea, v-au
mai rămas 65 de cărți care vă așteaptă să vă cunoașteți tot mai
bine.
51
– Iacov 1:22-25 – EDCR
70
Recapitulare:
1. Diagramare
a) Identificarea verbelor.
b) Identificarea propoziției principale și a propozițiilor
secundare.
2. Observare
a) Cine a scris aceasta? Cine sunt personajele principale?
Despre cine vorbește autorul?
b) Care sunt ideile majore? Care este scopul pentru care spune
acest lucru?
c) Când a fost scrisă aceasta? Când se va întâmpla acest lucru?
d) De ce a fost necesar să se scrie aceasta? De ce trebuie să
facă destinatarii lucrurile respective?
e) Unde a fost făcut acest lucru? Unde se vor întâmpla cele
scrise?
f) Cum se întâmplă asta? Cum sunt acești oameni? etc.
3. Interpretare
a) Însemnătatea Textului.
b) Relaționarea Textului la contextul Său
c) Explicarea observațiilor făcute asupra Textului.
71
Studiază Scriptura
4. Corelare
5. Aplicare
– Există vreun exemplu care trebuie urmat?
– Există vreo poruncă care trebuie ascultată?
– Există vreo condiție care trebuie împlinită?
– Există vreun îndemn care trebuie acceptat?
– Există vreo greșeală care trebuie evitată?
– Există vreun păcat care trebuie lăsat?
– Există vreo caracteristică care trebuie lepădată?
– Există vreo promisiune care trebuie primită? etc.
72
Cum să predic studiul

făcut asupra textului?
Dacă ne-am hrănit sufletul și mintea în urma studiului făcut și

am observat faptul că în urma conținutului extras am putea da
îndemnuri și pentru ora de rugăciune, de ce nu am putea și
predica dintr-un astfel de text? Se poate predica din cele două
versete pe care le-am oferit ca exemplu până acum? Sigur că da.
În cazul în care sunteți un predicator ocazional (de exemplu, o
dată pe lună), fie pentru că înlocuiți păstorul local, fie pentru
că nu este altcineva să predice în Biserica din care faceți parte,
fie că sunteți liderul de tineret care și-a asumat responsabili-
tatea predicării, cel mai bine și cel mai corect este să prezentați
în predicile pe care le țineți, studiul personal făcut asupra
textului și dacă este nevoie după aceea să vă folosiți și de alte
comentarii.
Sigur, pentru o predică cât mai eficientă al cărei conținut să fie
cât mai aproape de adevăr, ar trebuie să stăpânim bine limbile
originale în care a fost scrisă Biblia. Dar așa cum am specificat
deja, nu toți am avut oportunitatea de a studia acest aspect
prețios. Pe de altă parte, chiar dacă studierea limbilor originale
este o unealtă excelentă, asta nu înseamnă că nu se poate
predica fără cunoașterea lor ,din cel puțin două motive:
1. Există o mulțime de comentarii exegetice cu privire la
majoritatea textelor dificile care au nevoie de o exegeză atentă.
73
Studiază Scriptura
2. Traducerea Cornilescu este o traducere destul de bună.

Traducerea a cărui adept sunt și pe care o folosesc se numește
„EDCR” (Ediția Dumitru Cornilescu Revizuită 2019), care în
momentul de față a publicat Noul Testament, iar Vechiul
Testament este încă în lucru.
De asemenea, în privința predicării, pe lângă conținutul
mesajului este nevoie de o schiță organizată prin care să ne
prezentăm studiul într-un mod logic și ușor de înțeles pentru
audiența noastră. De cele mai multe ori putem avea idei foarte
bogate extrase din text și intenții foarte bune de a-i învăța pe
oameni, dar eșuăm prin a le pierde atenția, transmițându-le un
mesaj neorganizat și plimbându-i dintr-o parte în alta. Cu cât
mesajul este mai organizat, cu atât este mai ușor de înțeles.
În cele ce urmează, vă voi lăsa în scris o schiță pe care o veți
putea urma în caz că veți dori să vă prezentați conținutul într-un
mod organizat, însoțită de atașarea unei predici scrise, extrasă
din cele două versete pe care le-am studiat până acum, fără a
adăuga comentarii extrase din altă parte sau de o analiză a
termenilor originali, ci pur și simplu doar ceea ce am reușit să
extrag din acel text.
74
Schița Mesajului Biblic
1. Text
Totul trebuie să înceapă de la textul pe care doriți să-l prezen-
tați, să-l studiați și să-l predicați. Una dintre greșelile frecvente
pe care noi, predicatorii, le facem este să ne alegem subiectul
înainte să ne alegem textul. Ceea ce din punctul meu de vedere
este greșit.
Textul este cel care trebuie să ne ofere nouă subiectul predicii,
nu noi să-i oferim textului un subiect care ne place și pe care
dorim să-l abordăm.
În cazul în care am urmat pașii specifici din această carte,
porțiunea de text va fi aleasă din cartea pe care am studiat-o
până acum, un paragraf pe care am aplicat „DOICA”.
2. Subiectul
Subiectul predicii trebuie să fie extras din propoziția principală
a textului studiat în urma diagramării propoziționale.
De preferat, subiectul predicii, titlul predicii ar trebui să fie unul
scurt și fără cuvinte de legătură (și, unde, când, prin, din, etc)
75
Studiază Scriptura
De exemplu, subiectul celor două versete pe care le studiem ca

exemplu, l-am intitulat „Prelucrarea Mântuirii” deși propoziția
principală a textului este „ne-a născut din nou.”
Însă, „Ne-a născut din nou” este o acțiune care reflectă o
activitate făcută de altcineva în dreptul autorului epistolei și
destinatarilor săi. Este vorba de o transformare a vieții, de un
act în procesul mântuirii, de o lucrare care are în vedere
schimbarea omului din ceea ce este, în ceva nou, în ceea ce va
fi. Ceea ce mă determină să numesc această temă „Prelucrarea
mântuirii”, datorită faptului că Dumnezeu alege (vs 1:1-2) ceva
sau pe cineva vechi și începe să-l modifice, să-l prelucreze în
ceva nou, prin „nașterea din nou” care este un act care reflectă
și exprimă miracolul mântuirii.52
În concluzie, subiectul predicii mele este prelucrarea mântuirii,
titlu extras în urma diagramării celor două versete propuse
pentru predica respectivă.
Ceea ce vă rămâne de făcut, este să vă stabiliți titlu predicii din
propoziția principală a textului pe care îl studiați.
3. Introducerea
La partea introductivă, după ce v-ați prezentat subiectul
predicii, este indicat să prezentați contextul unde este așezat
textul propus pentru predică.
Aveți opțiunea să prezentați contextul larg, făcând o introducere
ca întreg a cărții din care ați citit textul. Sau aveți opțiunea să
prezentați doar contextul imediat a textului respectiv.
52
– Tema contextului nostru.
76
Oricare ar fi procedura, introducerea trebuie să fie strict legată

de context și nu ar trebuie să vă ocupe timpul mai mult de cinci
sau șapte minute, cu indulgență.
Este necesar ca oamenii să asculte conținutul predicii respective
mai mult decât introducerea predicii. Desigur, în cazul în care
aveți de gând să predicați întreaga carte, atunci începeți cu o
predică introductivă asupra cărții.
Un exemplu mai larg de prezentare a contextului ar fi acesta.
„Autenticitatea Sfințeniei este subiectul acestei epistole pe care
Petru o scrie destinatarilor lui insuflat de Duhul lui Dumnezeu.
O sfințenie autentică și adevărată prezentată de autorul cărții în
anumite etape concrete și clare. Ea este primită în dar de la
Dumnezeu (1:1-2:10), practicată de fiecare persoană în parte
care se află în posesia ei (2:11- 3:7) și perseverentă în viața celor
care își duc mântuirea până la capăt cu frică și cutremur, ajutați
și călăuziți de Duhul Sfânt, care le dă și voința și înfăptuirea de
a face posibilă această reușită imensă (3:8-5:14).
Autenticitatea Sfințeniei Adevărate este strict legată de prima
etapă dezvoltată în această epistolă, adică de Miracolul
Mântuirii care a avut loc în viața celor cărora Petru le scrie. Este
cât se poate de clar și de concret faptul că omul nu poate primi
sfințenia lui Dumnezeu, dacă înainte nu are loc un miracol în
viața sa, un miracol produs de Dumnezeu prin salvarea și
mântuirea pe care El o oferă gratuit.
În prima parte a epistolei (1:1-2:11) avem parte de conceptul
sfințeniei legate de miracolul mântuirii. Ceea ce autorul
intenționează să transmită și să deslușească în această
porțiune de text este faptul că Dumnezeu este Cel care a creat
77
Studiază Scriptura
sfințenia, Cel care a conceput-o, Cel care a inventat-o, Cel care

a inițiat-o, Cel care a procurat-o. Nu noi suntem cei care am
creat-o și nici măcar existența ei nu se datorează nouă sau
acțiunilor noastre. Sfințenia primită prin Miracolul Mântuirii
este în întregime capodopera, lucrarea, opera Dumnezeului
Suveran, iar credincioșii nu sunt altceva decât beneficiarii
acestei lucrări mărețe.”
Din punctul meu de vedere, aceste observații asupra contextului
sunt suficiente. Doar în cazul în care predicăm cartea în între-
gime și textele consecutive (așa ar fi cel mai recomandat), ar
trebui să existe o predică introductivă la cartea respectivă și de
fiecare dată să se facă o recapitulare a predicilor care au fost
ținute anterior.
4. Tema și tranziția subiectului spre punctele principale ale

textului folosind un cuvânt cheie.
Este necesar să legăm într-un mod logic subiectul principal de
punctele principale ale textului printr-un cuvânt de legătură.
După cum bine ați citit la partea de Observare, eu am ales
cuvântul „detalii” cu privire la subiectul „Prelucrarea Mântuirii”,
ca să pot iniția legătura dintre subiectul principal și punctele
principale.
De asemenea, aici este recomandat să folosiți o frază în care
este propusă audienței tema, cuvântul cheie și punctele
principale.
Ex: Prelucrarea mântuirii este descrisă și explicată prin trei
detalii semnificative cu privire la Creatorul Mântuirii, la
Hristosul Mântuitor și la Copiii Mântuiți!
78
Este momentul să alegeți cuvântul cheie pentru textul studiat

care să facă puntea și legătura dintre subiect și punctele
principale.
5. Conținutul
Este partea cea mai importantă a acestui proces, hrana spiri-
tuală după care oamenii tânjesc și au nevoie să fie hrăniți din
punct de vedere spiritual cu bucatele tari sau cu laptele duhov-
nicesc pe care îl oferă Scriptura.
Conținutul Mesajului trebuie să fie, este absolut necesar să fie
unul Biblic, din textul citit. Deoarece, atunci când suntem
chemați să predicăm, spunem despre noi sau se spune despre
noi că suntem chemați să predicăm cuvântul lui Dumnezeu
(rezultă că nu suntem chemați să predicăm viața noastră sau
poveștile altora) și trebuie să luăm acest lucru în serios și să-l
practicăm.
– Expunerea primului punct principal plus referința Biblică.
Schița unui mesaj Biblic poate avea mai multe puncte principale
și subpuncte decât cele menționate sau poate avea chiar mai
puține. Avem puncte și subpuncte în funcție de ceea ce ne oferă
textul, nu în funcție de dorințele noastre care de cele mai multe
ori sunt cu trei puncte principale și trei puncte secundare.
Punctele principale ale textului sunt propozițiile secundare care
însoțesc propoziția principală a textului din care am extras titlul
predicii noastre.
Sigur, se poate ca într-un text să existe mai multe propoziții
principale și atunci punctele principale să fie formate din propo-
ziții principale.
79
Studiază Scriptura
În momentul în care numim primul punct principal al textului

este necesar să facem referire și la vs de unde am extras punctul
principal al textului. Să exprimăm clar referința vs din care este
punctul cu pricina.
a) Primul subpunct
Subpunctele provin tot din propozițiile secundare. De obicei,
după depistarea propozițiilor și a identificării verbelor mai
există alte detalii scrise cu privire la acele subiecte.
De exemplu, în urma primei părți a vs 3:( „Binecuvântat să fie
Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care după
îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou..” Vs 3.a) am ales
să numesc punctul principal sau primul detaliu „Creatorul
Mântuirii” în ceea ce privește „Prelucrarea Mântuirii”.
Acum, ce subpuncte aș putea avea la acest punct principal din
această propoziție?
Înainte să răspund la întrebare, mă simt nevoit să menționez
faptul că eu folosesc cuvinte de legătură chiar și între punctul
principal și subpuncte. De exemplu, cele două subpuncte cu
privire la Creatorul Mântuirii le-am numit „calități”:
Sunt două calități pe care textul le descrie cu privire la
Dumnezeu Tatăl care a prelucrat această mântuire în viața
aleșilor Săi, pe care i-a predeterminat (vs 1,2) spre acest miracol
unic și glorios; binecuvântarea și bunătatea Sa.
Deci, avem două subpuncte cu privire la primul punct principal
și ele sunt binecuvântarea, pentru că autorul epistolei îl bine-
cuvântează pe Dumnezeu, și bunătatea Lui, pentru că ne este
prezentată îndurarea Sa.
80
b) Al doilea subpunct53
– Explicarea celui de al doilea punct principal plus referința
Biblică. 54
a) Primul subpunct
b) Al doilea subpunct
6. Concluzie:
Este bine ca la sfârșitul predicii să aveți anumite concluzii
pertinente pe baza conținutului prezentat.
a) Recapitulare
Ca oamenii să-și imprime mai bine mesajul în minte și în inimă,
este recomandat ca la finalul predicii să recapitulați tema
mesajului și punctele principale ale mesajului, iar dacă este
posibil și nu cer prea mult, chiar și cele secundare.
b) Aplicare finală
În ultimă instanță, vă recomand provocarea auditoriului la
aplicarea cuvântului pe care l-au auzit. Sigur, aceasta nu
înseamnă să insistați prea mult în această privință, ci doar să le
reamintiți faptul că ascultarea cuvântului în mod practic este
absolut necesară.
53
– Implică aceeași abordare ca la primul subpunct.
54
– Implică aceeași abordare ca la primul punct principal.
81
Studiază Scriptura
Exemplu Schiță Mesaj Biblic
1 Petru 1:3-4
Prelucrarea Mântuirii
Detalii:
1. Creatorul Mântuirii. Vs 3.
Calități:
a) Binecuvântarea. Vs 3.
b) Bunătatea. Vs 3.
2. Hristosul Mântuitor.
acțiuni:
a) Moartea. Vs 3.
b) Învierea. Vs 3.
3. Copiii Mântuiți. Vs 3-4.

beneficii:
a) Credință Vie. Vs 3.
b) Comoară veșnică. Vs 4
82
Schița Mesajului Biblic
1. Text
2. Subiectul
3. Introducerea
4. Tema și tranziția subiectului spre punctele principale ale
textului folosind un cuvânt cheie.
5. Conținutul:
– Expunerea primului punct principal plus referința Biblică.
a) Primul subpunct
– Explicarea celui de al doilea punct principal plus referința
Biblică.
a) Primul subpunct
6. Concluzie:
Recapitulare
Aplicare finală
83
Studiază Scriptura
Predica întreagă – Exemplu
1 Petru 1:3-4
Prelucrarea Mântuirii
Am extras acest titlu din vs 3 al textului nostru pe care l-am citit

și care ne spune că Dumnezeu Tatăl, „după îndurarea Sa cea
mare, ne-a născut din nou.”
„Ne-a născut din nou” este o acțiune care reflectă o activitate
făcută de altcineva în dreptul autorului epistolei și destinatarilor
săi. Este vorba de o transformare a vieții, de un act în procesul
mântuirii, de o lucrare care are în vedere schimbarea omului din
ceea ce este, în ceva nou, în ceea ce va fi. Ceea ce mă determină
să numesc această temă „Prelucrarea mântuirii”, datorită
faptului că Dumnezeu alege ceva sau pe cineva vechi și începe
să-l modifice, să-l prelucrează în ceva nou, prin „nașterea din
nou” care este un act ce reflectă și exprimă miracolul mântuirii
– tema contextului nostru.
Vă readuc aminte că în prima partea a epistolei (1:1-2:11) avem
parte de conceptul sfințeniei legate de miracolul mântuirii. Ceea
ce autorul intenționează să transmită și să deslușească în
84
această porțiune de text, este faptul că Dumnezeu este Cel care

a creat sfințenia, Cel care a conceput-o, Cel care a inventat-o,
Cel care a inițiat-o, Cel care a procurat-o. Nu noi suntem cei care
am creat-o și nici măcar datorită nouă sau acțiunilor noastre ea
este existentă.
Sfințenia primită prin Miracolul Mântuirii este în întregime
capodopera, lucrarea, opera Dumnezeului Suveran, iar
credincioșii nu sunt altceva decât beneficiarii acestei lucrări
mărețe.
Textul Inspirat ne arată, ne descrie, ne prezintă planul de
mântuire pe care El l-a alcătuit, Proiectul de mântuire pe care
El l-a inițiat și Procesul mântuirii în care au fost prinși toți
credincioșii adevărați în zece pași specifici.
Data trecută am privit la primul pas din Miracolul Mântuirii
făcut de Dumnezeu în dreptul nostru, am privit la predetermi-
narea mântuirii. Un pas care a implicat într-un mod activ fiecare
Persoană a Sfintei Treimi în mântuirea credincioșilor.
Astăzi privim la al doilea pas din miracolul mântuirii, privim la
Prelucrarea Mântuirii din vs 3-4.
Aceste versete ne arată și ne specifică faptul că în procesul
mântuirii, Dumnezeu lucrează și prelucrează omul, la fel cum
un olar își prelucrează lutul, pentru a îi da și a îi oferi forma pe
care o dorește.
Detalii: Prelucrarea mântuirii este descrisă și explicată prin

trei detalii semnificative cu privire la Creatorul Mântuirii, la
Hristosul Mântuitor și la Copiii Mântuiți!
85
Studiază Scriptura
1. Creatorul Mântuirii. Vs 3.
Dumnezeu Tatăl este Creatorul Mântuirii. Acestea este primul

detaliu cu privire la Prelucrarea Mântuirii. El este inițiatorul
mântuirii, Operatorul Mântuirii, Înfăptuitorul Mântuirii,
Autorul Nașterii din nou. El este Cel care i-a născut din nou pe
destinatari și pe autorul epistolei, adică Dumnezeu, Dumnezeu
Tatăl. Nu ei s-au născut din nou, ci ei au fost născuți de
Dumnezeu, care este Tatăl Domnului Isus Hristos și al nostru.
„Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus
Hristos, care după îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou..”
Vs 3.a
Calități: Sunt două calități pe care textul le descrie cu privire la
Dumnezeu Tatăl care a prelucrat această mântuire în viața
aleșilor Săi, pe care i-a predeterminat spre acest miracol unic și
glorios; binecuvântarea și bunătatea Sa.
a) Binecuvântarea. Vs 3.
Prima calitate a Creatorului Mântuirii pe care textul ne-o descrie,
pe care autorul epistolei o menționează, este binecuvântarea.
„Binecuvântat să fie Dumnezeu”. Desigur, Petru folosește aici
termenul de binecuvântare asupra lui Dumnezeu într-o formă
de mulțumire, de prețuire, de recunoștință datorită faptului că
El este Cel care i-a mântuit atât pe destinatari, cât și pe el.
De asemenea, această expresie, această mulțumire, această
recunoștință față de Dumnezeu pentru mântuirea oferită, denotă
și faptul că El are calitatea aceasta de a mântui, de a transforma,
de a salva, de a regenera un om după buna Sa plăcere.
86
Petru îl binecuvântează pe Dumnezeu, datorită faptului că

Dumnezeu are calitatea aceasta de a o oferi binecuvântare Lui
în multe direcții. Una dintre ele fiind menționate în textul
nostru și anume, „nașterea din nou.” Cu alte cuvinte, autorul
epistolei binecuvântează pe Dumnezeu datorită faptului că el a
fost binecuvântat de Domnul mai întâi!
Cred că am ajuns să trăim vremuri foarte ciudate din punct de
vedere spiritual. Ciudate pentru că binecuvântarea noastră
direcționată spre Dumnezeu pare a fi de cele mai multe ori
superficială, de suprafață, pentru că așa ne-am obișnuit să ne
rugăm și să-i mulțumim.
Când îl binecuvântăm pe Dumnezeu și îi mulțumim cu adevărat
pentru mântuirea de care ne-a făcut parte, ar trebui să o facem
profund cercetați, meditând cu inima noastră și cu mintea
noastră la prețul care a fost plătit ca noi să avem parte de această
mare binecuvântare. Ar trebui să avem o stare de cercetare
profundă produsă de Duhul Sfânt în viața noastră care să emane
și se explodeze într-o mulțumire fără margini și plină de pasiune
pentru binecuvântarea de care El ne-a făcut parte.
b) Bunătatea. Vs 3.
A doua calitate a Creatorului Mântuirii, este bunătatea.
„Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus
Hristos, care după îndurarea Sa cea mare, care ne-a născut din
nou.” Vs 3.a
Motivul pentru care El a ales să mântuiască, să salveze oamenii,
este bunătatea Lui.
Pentru că în ciuda păcatelor noastre, în ciuda acțiunilor noastre,
în ciuda faptelor noastre, El s-a îndurat de noi și ne-a mântuit.
87
Studiază Scriptura
Există mântuire, există salvare, există speranță, există transfor-

mare, datorită faptului că Dumnezeu este bun și îndurarea Lui
ține din veac în veac.
Uneori, tindem să credem că Dumnezeu nu este bun, nu este
îndurător față de noi, doar față de alții, datorită faptului că unii
stau mai bine ca noi din punct de vedere material sau pentru că
El nu ne-a răspuns nouă la anumite rugăciuni.
Însă standardul după care definim bunătatea lui Dumnezeu nu
are legătură cu bunătățile noastre materiale sau cu dorințele
noastre egoiste aduse înaintea Lui. Bunătatea lui Dumnezeu față
de noi s-a arătat prin mântuirea pe care a inițiat-o în dreptul
nostru!
Dumnezeu nu este dator să ne îmbogățească pe niciunul dintre
noi din punct de vedere material, nu este obligat să ne asculte
rugăciunile egoiste prin care îi cerem anumite lucruri ca să le
risipim în plăcerile noastre. Dumnezeu nu este dator nici măcar
să ne mântuiască sau să-L fi trimis pe Isus Hristos să se sacrifice
pentru noi, ci a făcut toate acestea pentru că El este Bun și
îndurător.
Acestea sunt cele două calități extraordinare ale Creatorului
Mântuirii. Binecuvântarea și Bunătatea de care ne-a făcut parte
prin prelucrarea mântuirii, prin nașterea din nou!
88
2. Hristosul Mântuitor. Vs 3.
Al doilea detaliu specific cu privire la Prelucrarea mântuirii este

legat de Hristosul Mântuitor.
Textul ne spune: „Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl
Domnului nostru Isus Hristos, care după îndurarea Sa cea mare,
ne-a născut din nou, prin învierea lui Isus Hristos din morți.”
Cu alte cuvinte, El este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu. Singura
cale prin care această naștere din nou este posibilă. El este
mijlocul prin care a fost și este posibilă nașterea din nou. Fără
sacrificiul Fiului lui Dumnezeu (vs 1:3), această naștere din nou
nu ar fi avut loc niciodată în viața destinatarilor și a autorului
epistolei.
Acțiuni: Sunt două acțiuni făcute de Domnul Isus care ies în
evidență și prin care nașterea din nou, transformarea inimii și
a minții este posibilă:
a) Moartea. Vs 3.
Prima acțiune a Domnului Isus este moartea. Deși textul nu
specifică nimic despre moarte, ci doar despre înviere, totuși,
înainte să existe înviere, mai întâi trebuie să existe moarte și
Isus a murit înainte să fie înviat așa cum ne spune Textul.
Hristosul Mântuitor, alege într-un mod voit să părăsească slava
cerească pe care o avea la Tatăl, unde stătea la dreapta Lui și
primea închinare din partea îngerilor la fel ca și Dumnezeu
Tatăl. Părăsește slava cerească și ia acel chip, trup de rob, de
om, pregătit de Dumnezeu Tatăl din Veșnicie pentru a locui în
El la vremea potrivită și aleasă de El. Iar de parcă înjosirea
89
Studiază Scriptura
aceasta nu era destul, a stat și a locuit printre noi, plin de Har și

de adevăr, în timp ce oamenii îl batjocoreau și îl acuzau. În final,
l-au luat și l-au pus pe cruce, timp în care a avut loc cea mai
mare crimă din toată istoria omenirii. L-am luat pe Fiul lui
Dumnezeu, pe singurul Său fiu și l-am executat, l-am crucificat.
Iar toate acestea s-au întâmplat datorită faptului că Dumnezeu
Tatăl a dorit în suveranitatea Lui ca acest act să aibă loc și a avut.
Dar aceasta nu scuză și nu înlocuiește cu absolut nimic vina pe
care oamenii o au, pentru că l-au omorât pe Hristos, Domnul
Slavei!
Datorită păcatelor noastre, datorită naturii noastre păcătoase și
datorită sfințeniei absolute a lui Dumnezeu care intră în conflict
și în dușmănie cu noi și cu păcatele noastre, a fost nevoie ca Isus
Hristos să moară, iar sângele (care înseamnă viața) a curs și a
ispășit păcatele celor mântuiți înainte de Hristos, în timpul lui
Hristos și de după Hristos, ne mai fiind nevoie de sângele anima-
lelor pentru ispășirea păcatelor poporului Israel, ca în vechime.
Sigur, pentru „înțelepții” lumii acesteia, conceptul acesta al
ispășirii prin sânge, prin sacrificare, prin moarte, este o nebu-
nie, o anomalie și nu înțeleg cum un Dumnezeu AtotPuternic,
Suveran, care a creat universul în toată splendoarea sa, cere de
la oamenii pe care i-a creat o jertfă de sânge a animalelor, iar
mai apoi își trimite Fiul să fie sacrificat ca un animal.
Adică acest Dumnezeu, AtotPuternic și AtotÎnțelept, nu a găsit
o altă cale și o altă metodă prin care să răscumpere rasa umană?
Problema de înțelegere a acestui aspect constă în neînțelegerea
acestora a Sfințeniei lui Dumnezeu. Și nu o vor putea înțelege
până când nu vor fi sfințiți cu adevărat de Dumnezeu prin Duhul
90
Său Cel Sfânt. Până atunci, în continuare propovăduirea crucii

va fi o nebunie pentru cei care sunt pe calea pierzaniei.
b) Învierea. Vs 3.
A doua acțiune făcută de Hristosul Mântuitor, de Domnul
nostru Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, om și Dumnezeu în
același timp pe pământ, este învierea din morți!
Această acțiune este de departe cea mai contestată acțiune în
dreptul Domnului Isus Hristos. Sigur, mulți i-au contestat și
divinitatea și în continuare, teologii liberali scot supranaturalul
din Scripturi. Însă, majoritatea nu contestă existența Domnului
Isus din punct de vedere istoric sau moartea Lui, care desigur
este ceva natural și incontestabil. Însă, când vine vorba despre
înviere, mulți o contestă.
Iar părerea mea este că un om care crede doar în moartea
Domnului Isus și nu crede și în învierea Lui, nu este mântuit și
nu va fi niciodată mântuit. Nu-i destul să credem în moartea
Domnului Isus, dacă nu credem și în învierea Lui. Fără înviere,
moartea ar fi fost degeaba, pentru că ceea ce dovedește în mod
absolut că Isus Hristos a fost Fiul lui Dumnezeu, nu sunt
minunile pe care le-a făcut, nu a fost trăirea Lui, ci faptul că a
înviat din morți. Acesta este cel mai solid argument în ceea ce
privește divinitatea Domnului Isus, Învierea din morți, care a
avut loc într-un mod fascinant și care ne este descrisă în
narațiunile din primele patru evanghelii.
Isus Hristos a înviat din morți, Dumnezeu Tatăl l-a înviat din
morți. Iar Cel care l-a înviat pe El din morți, ne-a spus, ne-a
promis că la vremea potrivită și aleasă de El, ne va învia și pe
noi din morți!
91
Studiază Scriptura
3. Copiii Mântuiți. Vs 3-4.
Al treilea detaliu legat de prelucrarea mântuirii este cu privire

la copiii mântuiți, la cei care au fost privilegiați să aibă, să obțină
această mântuire! Sfârșitul vs 3 și vs 4 ne descrie acest detaliu
foarte important al prelucrării mântuirii cu privire la copiii
mântuiți.
Beneficii: Când vine vorba despre ei, despre copiii mântuiți, sunt
două beneficii importante pe care le-am delimitat din textul
acesta:
a) Credință Vie. Vs 3.
Primul beneficiu al copiilor mântuiți pe care l-au primit din
partea lui Dumnezeu odată cu prelucrarea acestei mântuiri este
credința Vie.
Textul ne spune în continuare așa: „care ne-a născut din nou,
prin învierea lui Isus Hristos din morți, la o nădejde vie.”
Ei au primit o nădejde vie pe care o au pe acest pământ, pe care
o experimentează pe acest pământ.
Dacă până acum, destinatarii nu au crezut în nimic, nu au avut
speranță, nădejde la un viitor mai bun, acum, după ce au fost
mântuiți, Petru le transmite că prin lucrarea făcută de Domnul
Isus, prin moartea și învierea Lui, ei au căpătat o nădejde vie.
Iar nădejdea aceasta vie, este viața veșnică pe care o vom petrece
cu Dumnezeu pe un cer nou și pe un pământ nou.
Sigur, unii dintre noi ne-am pus speranța în Dumnezeu în ceea
ce privește viitorul nostru și bine am făcut, toate lucrurile pentru
92
cel care și-a pus speranța în Dumnezeul care a creat cerul și

pământul sunt sigure. Dar vai de noi dacă ne-am pus speranța
în Dumnezeu doar pentru lucrurile pieritoare de pe acest
pământ, suntem mai blestemați și decât necredincioșii dacă am
făcut aceasta conform scrierilor lui Pavel.
b) Comoară Veșnică. Vs 4.
Un al doilea beneficiu al copiilor mântuiți, nu este doar această
nădejde vie pe care o pot avea pe acest pământ cu privire la viito-
rul lor, ci este și Comoara Veșnică care li se va oferi la sfârșitul
vieții lor. O comoară pe care Dumnezeu o dăruiește oamenilor
care au experimentat mântuirea cu adevărat pe acest pământ!
Această moștenire este nepieritoare, spre deosebire de cele
pământești. Ea este neîntinată deoarece este pură, este curată,
este sfântă. Nu se poate veșteji, deoarece nu este pământească,
este cerească și veșnică. Ba mai mult ea este și păstrată în ceruri
de Dumnezeu pentru toți cei care sunt născuți din nou. Adică,
toți cei care au fost născuți din nou vor beneficia de această
moștenire păstrată în ceruri pentru ei. Pentru cei care nu sunt
și nu vor fi născuți din nou pe acest pământ, aceste beneficii nu
sunt valabile și nu vor avea parte de această moștenire.
Nu cunoaștem foarte multe lucruri despre ceea ce va fi în slava
lui Dumnezeu după ce vom pleca din lumea aceasta. Pavel ne
spune că acolo sunt, „Lucruri pe care ochiul nu le-a văzut,
urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au suit”. Totuși,
avem câteva detalii despre această comoară care ne așteaptă în
ceruri descrise de Petru.
Toate bogățiile acestei lumi, aur, argint și palate, cele mai
spectaculoase mașini, până și cele mai frumoase locuri pe care
93
Studiază Scriptura
pământul le poate oferi prin natura lui și noi avem privilegiul

de a le vedea, vor pieri, vor fi distruse și nu vor mai exista
niciodată. Pentru că, conform cuvântului lui Dumnezeu, acest
pământ va fi distrus de El la vremea pe care El a hotărât-o. Așa
că, toate bogățiile acestei lumi vor fi distruse și nu vor mai
exista. Pe când textul ne spune că Dumnezeu a păstrat pentru
noi o moștenire nepieritoare, o moștenire care nu poate fi dis-
trusă, infailibilă, indestructibilă. Această moștenire, această
comoară se diferențiază prin faptul că nu o va prinde niciodată
rugina, nu o vor mânca moliile și nu va putrezi niciodată!
Ba mai mult, Petru ne spune faptul că această moștenire,
această comoară este neîntinată, adică este imaculată, este pură,
este aleasă, este sfântă. Deoarece ea nu a fost câștigată la fel cum
își câștigă unii bogățiile, prin furt, prin ilegalitate. Ba mai mult,
nu noi am câștigat-o, nu noi am muncit atât de mult încât să o
avem în posesie. Ea este neîntinată datorită faptului că Isus
Hristos a plătit prețul pentru noi prin moartea Sa și prin
învierea Sa. A înviat din morți și s-a dus la Tatăl să ne pregă-
tească un loc ca să moștenim un cer nou și un pământ nou
împreună cu El.
Iar în final, Petru ne spune despre această moștenire veșnică,
despre această comoară veșnică că ea este în siguranță, că ea
este păstrată în ceruri pentru noi, pentru toții copii Lui, pentru
toți cei care am fost născuți din nou! Ce promisiune bogată, ce
privilegiu, ce bogăție vom avea când se va arăta El și vom sta în
veșnicie cu El.
Dragii mei, așteptați cu nerăbdare acest viitor strălucitor și
glorios în prezența lui Hristos? Sau ați fost distrași și acaparați
94
de pofta ochilor prin care ați văzut toate bogățiile aceste lumi și
ați ajuns să tânjiți după ele? Știu, nu e ușor, sunt frumos
împachetate, arată bine, sunt plăcute la vedere, sunt tentante,
atrag aproape irezistibil, dar nu uitați un lucru, sunt trecătoare,
sunt „made în China”, nu țin mult, iar noi nu suntem nemuritori
pe acest pământ. Pe de altă parte, tot ceea ce vedem nici măcar
nu poate fi pus în comparație cu ceea ce ne-a pregătit și ne-a
păstrat Dumnezeu în ceruri pentru noi. „Adunați-vă comori în
ceruri”, a spus Domnul Isus.
Așadar, copiii mântuiți au parte de aceste două beneficii imense
din partea lui Dumnezeu, au parte de o credință vie cu privire
la viitorul lor, dar și de o comoară veșnică, imaculată, infailibilă,
păstrată în ceruri pentru ei, pentru noi.
În concluzie, Mântuirea noastră și a tuturor oamenilor care au

fost mântuiți de-a lungul istoriei și au să fie mântuiți în viitor
este prelucrată de Dumnezeu prin nașterea din nou pe care o
face în dreptul nostru, în care Creatorul nostru și al mântuirii
ne-a binecuvântat și ne-a arătat îndurarea Sa, bunătatea Sa prin
faptul că ne-a salvat sufletele de la moarte, chiar dacă noi nu am
avut niciun merit.
Ba mai mult, ca acest lucru să fie posibil, Domnul Isus Hristos
a murit și a înviat din morți pentru noi și pentru păcatele
noastre, ca să fim răscumpărați.
Iar datorită acestor acțiuni, noi, copiii mântuiți, cei pe care
Dumnezeu ne-a mântuit, avem parte de aceste beneficii, de
aceste privilegii, de o credință vie, care nu înșeală, primită din
95
Studiază Scriptura
partea lui Dumnezeu și de comoara veșnică de care vom avea

parte când vom pleca din lumea aceasta.
Fiți recunoscători pentru o mântuire atât de mare și de glo-
rioasă, câștigată de Isus Hristos pe cruce, oferită de Dumnezeu
Tatăl în îndurarea Sa cea mare!
96
APPENDIX
Predicarea, Predicatorii și Poporul
Studiind în întregime prima epistolă a lui Pavel către

Tesaloniceni, am remarcat faptul că epistola prezintă foarte
multe aspecte importante despre predicatori, predicare și
poporul Domnului. Sau, în termeni contemporani și aplicativi,
epistola aceasta descrie anumite observații despre Mesajul,
Mesagerii și Membrii unei Biserici.
Deși nu este considerată o epistolă pastorală este totuși una care
conține foarte multă învățătură importantă cu privire la
pastorală.
Capitolul unu tratează predicarea Cuvântului lui Dumnezeu,
incluzând metodele corecte prin care cuvântul trebuie să fie
transmis.
Capitolul doi descrie predicatorii Cuvântului și trăirea lor sfântă
înaintea lui Dumnezeu și înaintea Bisericii din Tesalonic.
Iar capitolul patru ne prezintă poporul lui Dumnezeu, căruia i
se cere să trăiască în sfințenie și în dragoste, așteptând venirea
Domnului.
97
Studiază Scriptura
Însă ceea ce mi-a atras atenția într-un mod deosebit este cap
2:13, care spune așa:
„De aceea mulțumim fără încetare lui Dumnezeu că, atunci când
ați primit Cuvântul lui Dumnezeu auzit de la noi, l-ați primit nu
ca pe cuvântul oamenilor, ci așa cum și este în adevăr, ca pe
Cuvântul lui Dumnezeu, care lucrează și în voi care credeți.”
Adică, poporul primește predicarea predicatorilor ca fiind din
partea lui Dumnezeu, așa cum și era de altfel. Acest aspect
indică clar faptul că ceea ce au predicat Pavel, Timotei și Sila,
nu au fost concepțiile lor, filozofiile lor, fanteziile lor, ideile lor,
sau impresiile lor. Pur și simplu, oamenii aceștia au predicat
Cuvântul lui Dumnezeu, iar ascultătorii lor, l-au primit ca fiind
din partea lui Dumnezeu.
Iar această realitate este o realitate formidabilă, minunată,
splendidă, la care mi-aș fi dorit și îmi doresc să particip indi-
ferent de categoria din care aș face parte; fie predicator, fie
ascultător.
Meditând la acest adevăr minunat, am încercat să-l asimilez în
secolul contemporan și în loc să mă bucur profund că avem
parte și noi astăzi de așa ceva, m-am întristat puțin.
Pentru că în ciuda faptului că spre deosebire de Biserica din
Tesalonic, avem atât de mulți predicatori, atât de multe predici
și atât de mulți credincioși, predicarea nu prea pare a fi cuvântul
lui Dumnezeu, ci cuvântul predicatorilor.
Credincioșii de astăzi au oportunitatea și harul de a asculta atât
de multe predici, de la atât de mulți predicatori, din atât de
multe și de diferite surse, până când alergarea lor pe acest
pământ se va termina. Întrebarea este, dacă nu cumva multe
98
predici nu sunt cuvântul lui Dumnezeu pe care El a dorit cu

adevărat să-l transmită?
Nu cumva, poporul Domnului a început să se hrănească tot mai
mult din punct de vedere spiritual cu ideile, concepțiile și
filozofiile predicatorului?
Adevărul este că dacă predicatorul nu prezintă cuvântul lui
Dumnezeu, ci ideile lui și concepțiile lui, iar ascultătorul
primește această predică ca pe Cuvântul lui Dumnezeu, îi va
afecta modul de trăire din punct de vedere spiritual, chiar dacă
persoana în cauză este mântuită.
Există oameni care sunt salvați, sunt răscumpărați și cu toate
acestea pot avea o teologie greșită cu privire la mântuire, cu
privire la Dumnezeu, cu privire la Biserică.
Nu cumva modul în care predicatorul transmite Evanghelia va
afecta modul în care ascultătorii lui trăiesc Evanghelia? Iar
modul în care ei trăiesc Evanghelia, nu va afecta modul în care
vor relaționa cu Dumnezeu și vor trăi înaintea Lui? Îmi pare a
fi o problemă destul de gravă în ceea ce privește discernământul
spiritual, cauzat în mare parte de imaturitatea spirituală în care
ne aflăm.
Cred că ar trebui să fie destul de clar pentru toți credincioșii că
predicatorul, păstorul, slujitorul, mesagerul, nu are voie să
folosească Biblia ca și susținere pentru a-și prezenta încredin-
țarea lui, ideile lui sau concepțiile lui.
El trebuie să se supună Scripturii, învățăturii scripturii și să
prezinte ceea ce a dorit Dumnezeu să transmită prin acel text,
nu ceea ce a dorit el să transmită din text.
99
Studiază Scriptura
Textul inspirat și infailibil a lui Dumnezeu ar trebui să spună

predicatorilor ce să predice, nu predicatorii să le spună textelor
despre ce să vorbească.
Trăim vremuri în care într-un mod drastic se abuzează de
Scriptură, făcând din ea suportul perfect pentru a pune în
aplicare ceea ce ne dorim și apoi să spunem că Dumnezeu a
dorit aceasta.
Însă, cu siguranță că toți predicatorii au aflat deja ce ne
transmite Iacov, că cei care dau învățătură vor avea parte de o
judecată mai aspră. Și cu toate acestea, se pare că unii dintre noi
nu acordă atenție acestor atenționări ale Scripturii și continuă
să facă aceleași lucruri.
Totuși, problema rămâne pentru ascultătorii de rând, pentru
membrii simpli din biserică, care nu au studii în domeniul
teologic.
Cu alte cuvinte, cum pot ei să distingă dacă un cuvânt este din
partea lui Dumnezeu sau din partea predicatorului? Trebuie să
recunoaștem că, unii chiar cu studii în domeniu care dau
învățătură, nu disting aceste aspect, cu atât mai puțin cei care
nu au studii teologice. Nu este ușor, dar nu este nici imposibil.
Putem observa dacă predicatorul este un predicator expozitiv al
Scripturii sau nu. Cum? Prezintă o carte a Bibliei într-un mod
sistematic și corect sau nu? Prezintă un text Biblic în contextul
cărții, cu scopul de a prezenta ceea ce a dorit să transmită
autorul? Dacă da, atunci cuvântul poate fi primit din partea lui
Dumnezeu, pentru că așa și este, este prezentat Cuvântul lui
Dumnezeu, în modul în care El dorește ca să-i fie descoperită
intenția când a scris acel text. Dacă nu, atunci cuvântul predicat,
100
care cel mai probabil este transmis din mai multe texte ale
Bibliei, nu este din partea lui Dumnezeu, chiar dacă predicarea
este din Biblie. Sunt prezentate doar ideile predicatorului și
concepțiile lui, forțând textele Biblice să spună ceea ce de fapt
dorește el să spună. Cu alte cuvinte, el a predicat cuvântul, dar
nu cuvântul lui Dumnezeu, ci cuvântul lui, folosindu-se de
cuvântul lui Dumnezeu.
Nu mai scriu de poveste la ilustrație și ilustrație la poveste,
pentru că ele sunt clar în afara predicării Cuvântului lui
Dumnezeu.55
Predicarea expozitivă a unei cărți Biblice într-un mod sistematic
este de departe cea mai corectă metodă prin care poți da
învățătură sănătoasă Bisericii lui Hristos.
În cazul în care se predică aleatoriu, atunci predicarea trebuie
să fie tot expozitivă pe textul respectiv. Pentru că doar așa un
predicator poate să prezinte ceea ce Dumnezeu a dorit să
transmită. Pericolul de a primi cuvântul predicatorului ca pe
cuvântul lui Dumnezeu, chiar dacă nu este cuvântul lui
Dumnezeu, este imens.
De aceea, vă rog frumos, chiar dacă predicatorul predică despre
un subiect care ne place, cum ar fi; venirea Domnului, liberul
arbitru, siguranța mântuirii etc, se aplică același principiu:
verificați de unde vine cuvântul, pentru ca să putem fi hrăniți
55
– Nu sunt împotriva ilustrațiilor care reflectă învățătura dată până în
momentul menționării ei cu scopul ca auditoriul să înțeleagă mai bine
mesajul. Însă sunt împotriva predicilor care sunt lipsite de conținut biblic
și înlocuite cu întâmplări, povești și ilustrații.
101
Studiază Scriptura
din punct de vedere spiritual într-un mod sănătos și corect. Nu

cred că cineva își dorește să fie indus în eroare de ideile
omenești, fie ele bune sau morale. În plus, a înlocui Cuvântul
lui Dumnezeu cu orice altceva este o greșeală enormă.
Îmi doresc să avem parte de o predicare Biblică din partea lui
Dumnezeu prin predicatorii Lui, pentru ca să primim Cuvântul
predicat ca din partea Lui, cum și este în adevăr dacă este
transmis într-un mod expozitiv. Doamne ajută-ne să călcăm pe
urmele slujitorilor Biblici și ale bisericii din Tesalonic.
Personal, mai am mult de lucrat ca să predic într-un mod
expozitiv tot mai bine Cuvântul lui Dumnezeu. Însă, când vine
vorba de ascultarea unor predici, cred că știu care este cea mai
sănătoasă hrană din care doresc să-mi hrănesc sufletul.
Adevărul este că de cele mai multe ori, când vine vorba despre
alimentația trupului nostru, chiar dacă mâncăm cu scopul de a
ne astâmpăra foamea, mâncarea trebuie să ne placă, să ne
satisfacă, să ne încânte, indiferent dacă conținutul este sănătos
sau nu.
În ceea ce privește mâncarea pentru trupurile noastre, trebuie
să recunoaștem că majoritatea dintre noi alegem să mâncăm
ceea ce ne dorim, ceea ce ne-a creat poftă, ceea despre care știm
și cunoaștem că are un gust plăcut.
Ideea este că dacă suntem puși în fața unei alegeri, între ceva
sănătos, dar nu atât de plăcut la gust și între ceva nesănătos, dar
cu un gust deosebit, cel mai probabil o să alegem ceea ce ne
place, fiind dispuși să suportăm consecințele negative.
Desigur, putem să ne hrănim cu aproape orice în privința
trupului, datorită faptului că Scriptura declară toate bucatele ca
102
fiind curate. (Matei 15:11. Romani 14:6. 1 Corinteni 10:25-26. 1

Timotei 4:4.)
Însă nu tot așa este din punct de vedere spiritual. Deși, adevărul
este că și în acest domeniu, de cele mai multe ori nu înclinăm,
nu ne îndreptăm, nu ne orientăm spre ceea ce este sănătos, ci
spre ceea ce ne creează plăcere.
Ne alimentăm din surse care ne oferă ceea ce dorim. Ne dăm
învățători după poftele noastre, în același fel cum unii își caută
bucătari după poftele lor. Căutăm biserici la care să mergem și
să ne gâdile urechile auzind ceea ce ne place, la fel cum căutăm
restaurantele care au rețetele potrivite pentru poftele noastre.(2
Timotei 4:1-4.)
Ascultăm o predică cel puțin o dată pe săptămână și totuși nu
ne gândim câteva clipe dacă nu cumva hrana pe care o primim
este nesănătoasă, chiar dacă ne place și ne satisface dorințele?
Nu ar trebuie să ne deranjeze faptul că se prea poate ca sănă-
tatea vieții noastre spirituale să fie afectată din cauza sursei din
care ne alimentăm? Nu ne intrigă faptul că modul în care
înțelegem și pricepem Evanghelia, ne va afecta și trăirea?
Nu ne deranjează faptul că a început să ne placă mai mult ora-
toria, povestirile și nu mai putem suferi învățătura sănătoasă?
Nu ne deranjează faptul că ne-am îndreptat spre istorisiri
închipuite și am dat deoparte Cuvântul lui Dumnezeu? (2
Timotei 4:1-4.)
Recomandarea mea este să căutăm surse și învățători care împart
drept Cuvântul Adevărului. Nu avem nevoie de predicatori celebri
care creează spectacol, dar avem nevoie de persoane simple și
smerite care ne învață într-un mod sistematic Scriptura.
103
Studiază Scriptura
Cel mai probabil, pentru majoritatea, o predică expozitivă a unui

text sau predicarea unei cărți Biblice verset cu verset, nu este
cea mai atractivă și plăcută predicare. Dar vă asigur că este cel
mai sănătos mod de a ne hrăni mintea și inima cu adevărul lui
Dumnezeu.(2 Corinteni 2:17. 4:2, 1 Tesaloniceni 2:13, Galateni
6:6, 2 Timotei 2:15, Neemia 8:8).
104
Biografie
Născut la Sighetul Marmației, jud. MM, a fost

mântuit în anul 2013 la vârsta de 18 ani, an în care a
urmat și botezul în apă la Biserica Baptistă Harul din
localitatea Variaș, jud Timiș. A absolvit Institutul
Biblic Baptist din Timișoara, obținând diplomele de
„Studii Biblice Avansate” (2014) și „ Studii Pastorale
Aprofundate” (2016). Locuiește în Austria, la Viena,
din anul 2018 și este căsătorit cu Alina Godja (2020).
105
Studiază Scriptura
http://www.librariacoresi.ro/shop?&search
=Daniel+Godja
106

Studiază Scriptura

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiază Scriptura

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIAZĂ SCRIPTURA

Ghid pentru practicarea credinței de Daniel Godja

Prezenta lucrare se publică în format electronic

Coperta: Viorica Didic Vlas

Pentru mai multe informaţii privind această carte,

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

42 Structură Schiță Carte

44 Structură Schiță Carte

75 Schița Mesajului Biblic

82 Exemplu Schiță Mesaj Biblic

84 Predica întreagă – Exemplu

97 Predicarea, Predicatorii și Poporul

„În perioada convertirii fratelui Daniel păstoream Biserica

,,Studiază Scriptura nu este un tratat hermeneutic academic, ci

„Citind cartea fratelui Daniel Godja mi-am adus aminte de frații

„Studiază Scriptura – nu este doar vocativul rostit de vreun

ce a găsit drumul spre Cristos prin Biblie și care dorește să pună

„Anul acesta (2020), în luna Martie, fiind invitat să predic în

„Într-o vreme marcată de tipologii de gândire în care vrem să

Daniel propune o metodă de studiu al Scripturii care urmărește

îndemnurile Domnului Isus în expresia „cercetați Scripturile...

Am ales să scriu această carte sub călăuzirea și ajutorul Duhului

cuvântul lui Dumnezeu într-o școală Biblică, care să ne ofere

dorința de a îl cunoaște mai bine pe Dumnezeu și de a le

pe care le propun sunt infailibile, fără greșeală sau cusur. Însă,

Secolul, cultura în care trăim, școlile pe care le facem, ne

vente moduri prin care credincioșii practică relativismul față de

Dumnezeu și va afecta și mărturia înaintea oamenilor în

În cazul în care vă întrebați de ce este necesar să studiem o carte

În primul rând, promovează o înțelegere corectă a

În al doilea rând, ne pregătește pentru un studiu

scutur fiecare creangă, apoi fiecare ramură, în final mă uit

În al treilea rând, previne studentul de pericolul

tarea cu minuțiozitate (cel puțin la început) și cu exactitate a

Biblie alături de care veți petrece o perioadă de timp, acesta fiind

3. Citiți cartea cu atenție

c) Citiți cartea cu reverență și rugăciune.

d) Citiți independent toată cartea.

e) Citiți cartea pentru a vă familiariza cu ea

studiu... în studiul și determinarea trăsăturilor cărții urmărind

1. Determinarea Stimulării Cărții8

Scopul acestui pas în studierea cărții este de a determina, de a

De regulă, cărțile Biblie au fost scrise de autorii umani (desigur,

2. Determinarea Scopului Cărții

Determinarea Scopului Cărții, are ca obiectiv să depisteze

puțin lucrurile în ceea ce privește studiul nostru. Este într-

La a cincea citire, depistați care este scopul cărții având în

Cu siguranță că și cartea pe care o studiați acum, conține anu-

P.S. Nu uitați să vi le notați pe caiet împreună cu referințele

3. Determinarea Subiectului Cărții

Determinarea Subiectului Cărții este unul dintre cei mai impor-

a) Depinde de stimularea și scopul cărții

b) Derivă din citirea repetată a cărții

În cazul în care după această citire nu sunteți încă atât de siguri

4. Determinarea Susținerii Cărții

Determinarea susținerii cărții răspunde la întrebarea, „cum este

La a șaptea citire, urmăriți modul în care este susținută cartea

5. Determinarea Structurii Cărții

Este la fel de important să determinăm structura cărții pe care

a) Repetarea unei fraze

Recomand ca toate aceste observații să vi le notați în caiet. În

ceea ce vă cer este să observați schimbările frecvente ale

P.S. Aceste schimbări de subiecte sau finalizarea unor idei

6. Definirea Schiței Cărții