Mihai Eminescu

Eminescu este urmaşul unei familii de ţărani romani înstăriţi care îşi trage originea de undeva din Bucovina.
Începuturile familiei pot fii găsite încă în primele jumătate a sec. XVII. Prin mama sa, Eminescu era legat de o
familie boierească din Moldova. Mama sa se numeşte Raluca Juraşcu,tatăl se numea Grigore Eminovici şi a fost
căminar, nu avea studii superioare dar era foarte cultivat. În casa lui există o cameră rezervată bibliotecii.
Cunoaşte binuşor lb. Franceză şi vorbea limbile ruteană, polonă, rusă, idiş. Căminarul este un om de acţiune şi a
fost o vreme administrator a moşiei familiei Balş, când are posibilitatea, îşi cumpăra casă în Botoşani şi o parte din
moşie de la Ipoteşti. Tatăl va reuşi să adune o avere cu ajutorul cărei va întreţine o familie numeroasă formată din
11 copii între care poetul este al şaptelea. Conform actului de nastere si de botez viitorul poet s-a născut la 15.
Ianuarie 1850 după unii la Ipoteşti, după alţii la Botoşani. Copilăria s-a petrecut-o la Ipoteşti. Mama era o femeie
blândă, credător la Dumnezeu, şi iubitoare de copii. Tatăl a fost foarte autoritar şi conduce familia după principii
pedagogice proprii şi foarte severe. A ţinut în casă un profesor Neamt. Nu se ştie unde viitorul poet a făcut primele
douã clase. Începând din clasa a III-a, studiază la Cernăuţi, şi apoi în 1860 îşi începe studiile liceale la liceul
german din Cernăuţi. A fost înscris la şcoala din Cernăuţi datoritã dorintei tatălui. Cu toate cunoştinţele foarte
bogate pe care le aveau copii căminarului rãmân repetenţi unul după altul. În clasa a II-a rămâne repetent, iar anul
următor fuge din şcoală. În 1864 îl găsim din nou la Cernăuţi cu intenţia de a câştiga anii pierduţi la examene
particulare. În acest timp la Cernăuţi dădea specta-cole, trupa de teatru a doamnei Fanny Tardini, iar poetul
entuzeasmează în aşa măsură încât uitâ totul şi porneşte cu trupa din Ardeal. În toamna anului 1864 este
practicant la tribunalul din Botoşani iar în primăvara lui 1865 revine la Cernãuţi cu acelaşi intenţii frumoase de aşi
relua studiile dar trupa Tradini se află în oraş. Pleacã iarãşi cu trupa. Toamna a devenit la Cernăuţi de unde va
pleca definitiv primăvara următoare. A pornit din Cernăuţi pe jos, a trecut munţii şi a ajuns după o lungă călătorie la
Blaj unde încearcă să se complteze studiile. În toamna aceluiaşi an se îndreaptă spre Sibiu de unde va trece
munţii la Bucureşti. Pentru un scurt timp biografia sa nu poate fii urmăritã şi va reîntâlnit la Giurgiu unde ar fii
îndeplinit meseria de rânduşi la cai şi hamal în port.