1

Bogăţia sufletească a omului din popor. Baltagul

Mizeria, în care au trăit ţăranii sub jugul moşieresc a fost arătată adeseori în literatura
noastră. Protestul împotriva ________ s-a îmbinat adesea în astfel de opere cu apărarea
valorii umane a omului împilat.
Sadoveanu a demonstrat prin întreaga sa operă că omul pe care îl batjocorau stăpânii era
un om complex, cu o bogata viata sufletească, cu ________ morale, cu fina inteligenta, rod al
unei civilizatii batrâne.
Omul din popor, în opera lui Sadoveanu traieste în reletii sentimentale pasiuni absolute
si curate, iar în axistenta zilnica se bazeaza pe o stramoseasca experienta a vietii, pe o initiere
într-o adânca stiinta a naturii si a oamenilor. Înca din Crâsma lui mos Precu apare ________
dragostei la omul din popor. În iubirea lui Zaharia Zadoina pentru Anica Raducului e un
profund simt al demnitatii omenesti, o adânca întelegere a caracterului moral pe care trebuie
sa-l aiba dragostea. Iubirea lui Zaharia nu a patima instinctiva; pasiunea sa puternica se
îmbina cu o mare gingasie sufleteasca si se bazeaza pe o îndepartasire a dorurilor comune. O
asemenea "dragoste ampla si simpla" îi face pe cie ce iubesc si sunt opriti în fericirea lor sa
devina, ca si Costadin ________, razbunatori aprigi. Povestirea Cântecul amintirii, ca si O
istorie de demult sunt imagini ale puterii de ________ a dragostei curate, care da omului din
popor dreptul de a se ridica împotriva legiuitorilor societatii asupritoare spe a-si face singur
dreptate. Stiinta descifrarii naturii si a omului a început si ea sa fie dezvaluita înca în lucrarile
din tinerete. Amarâtul Gherasim din Crâsma lui mos Precu e un biet ________. Facând si
desfacând vraji, Gherasim creeaza iluzia unei lupte cu puterile necunoscute care-l înconjoara
pe omul nestiitor, încercând a descifra unele taine ale sufletului sau ale naturii. Acestea sunt
calitati reale, care îndreptatesc încrederea unor consateni. Urmasii sai din creatia sa ________
se ridica pe treptele unei adevarate lupte pentru cucerirea întelepciunii si dezvaluirea tainelor
din viata înconjuratoare. Opera lui Sadoveanu înfatiseaza nenumarate personaje care se înalta
prin forta inteligentei, prin cunoasterea profunda a lumii însuletite si neînsufletite. Nicolae
Peceleaga, padurarul din romanul Noptile de ________(1934), este stapân pe misterele
padurilor si apelor. Badea Toma, din Valea Frumoasei, stie ritualul cocosilor de munte. Culi
Ursachi, din Ochi de urs, descopera urmele pasilor de fiara ori de om. Nenumarati sunt cei
care, asemenea batrânilor si tinerilor pescari din ________, poseda o vasta stiinta. Astfel vom
gasi pe capitanul Ilie Turculet, din Zodia cancerului(1929), stapân pe cititul stelelor si
schimbarilor neprevazute ae vremii. În timpuri stravechi, îl aflam pe magul Chesarian Baeb
dacul, din Creanga de aur(1933). Acesta e un întelept pregatit sa pastoreasca poporul prin
darurile mintii sale, care patrunde în cele mai complicate retete ale vietii omenesti, gasind
cheia treburilor filozofesti si a celor politicesti, ca si cheia încâlcitelor treburi ale inimii
omenesti.
Una dintre cele mai expresive imagini ale complexitatii si profunzimii de gandire si
simtire ale omului din popor din opera lui Sadoveanu o aflam în romanul Baltagul. Aparut în
1930, Baltagul este - dupa remarca lui G. Calinescu - "un roman al transhumantei, cu intriga
antropologica. Acum suntem în Dacia, în teritoriul muntenesc al ________. Un cioban a fost
ucis, si nevasta care-i stie drumurile calendaristice îi da de urma si prinde pe ucigas ...".
Baltagul e nu roman realist, urmarind a scoate în evidenta dârzenia taranilor români de
la munte. Actiunea principala n-o constituie crima, ci desfasurarea cercetarilor întreprinse de
vaduva pentru descoperirea cadavrului si a faptasilor. Locul central în roman este ocupat de
 2

munteanca Vitoria Lipan si de drumul ei spre a afla adevarul despre sot; pentru aceasta
romanul este o carte a psihologiei tarancii din muntii Moldovei, a vietii si obiceiurilor tarii.
Prin miscarea larga, astronomica, de cicluri si anotimpuri, Baltagul prezinta imaginea vietii
pastorilor români cu traditii si obiceiuri specifice, dând literaturii noastre specialitetea unui
nou epos, eposul mioritic, diferit de eposul grec, dar mai apropiat de omul civilizatiei
europene.
Axat pe tema mioritica, Baltagul cuprinde, ca si marile tragedii antice, momente
semnificative.
Primul moment e asteptarea lui Niechifar Lipan, cioban stapân de turme plecat la Dorna
sa cumpere si sa vînda oi. Întârzierea lui sporeste nerabdarea Vitoriei. Autorul expune într-o
gradatie estetica aceasta nerabdare si preocuparile nevestei pentru aflarei adevarului. Vitoria e
prezentata în felul sau propru de a gândi, în ambianta sa, în obiceiurile si gesturile surprinse
de autor în trasaturi tipice. Paralel cu obiceiurile, autorul prezinta viata domestica a
muntencei, actiunile, spiritul de organizare axate pe ciclul astrologic, în orbita caruia se
înscrie rânduiala treburilor gospodaresti ca si destinul noilor generatii. Acesta ________
rânduiala e din prima pagina a romanului, în care o povestire anecdotica sintetizeaza
particularitatile neamurilor si greul vietii muntenilor ce se ________. Ei traiesc în locuri
singuratice si strâmte. Barbatii sunt cu oile. Grija gospodariei o are nevasta, care trebuie sa
aiba pricepere, vigoare si energie, si la nevoie, brat de barbat. Asa este casa lui Nechifar
Lipan, cu prispa, _______, ograda cu adapost pentru vite si ______, asezata dupa datina
locului, cu toate cele de trebuinta; oi la munte, ______în casa; ____ de miel în pod, ceva
parale strânse într-un cafaiel cu cenusa, faina de papusei si legume aduse din jos, dinspre
câmpie în desagi.
Satul, cu ulicioare lungi si cotite, cu carari printre gradini, are crâsma si biserica.
Preotul este si sfetnic. ___ e rostul. Nevasta oierului îl cunoaste si, astfel nu întelege sa
traiasca, decât dupa obicei, dintr-o practica straveche, careia i se supune.În satul Victoriei
Lipan, viata se desfasoara calendaristic, între plecarea turmelor la pasunat si întoarcerea lor
de la iernatic. În virtutea transhumantei, pastori, turme, câini migreaza în timpul anului,
calendaristic, în cautare de pasune si adapost întorcându-se la munte la date întru vesnicie
fixe. De aceea, nu ziua, ci vremea, pe care oamenii o înteleg dupa semnele ei ce se arata,
hotaraste si treburile oierilor si ale casei. În viata oierilor, nimic nu iese din traditie. O
bisnuita, care statorniceste raporturile dintre oameni, e singura lege. Cine încalca obiceiul e
împotriva tarii. Nu "coc, vast si bluza" îi trebuie _________. Ea este fata de maritat. Sa si
vada deci de rânduielile ei de fata mare, sa bate si sa scuture pernele si laicerele de zestre,
pâna ce Vitoria sa-i gaseasca un român, cu casa noua ___ sot si oi multe. Asa ca, dupa
rânduiala, fata Victoriei poarta camasa alba si ___________ neagra,
__________ ros, parul împletit cununa, fara broboada. Ciubatelele sunt numai pentru hora
sau munti, pentru drumurile de targ.
Din traditie si datini se formeaza priceperi si conduita morala, de neclintit, a oamenilor
lui M. Sadoveanu. Cei vârstnici, cum e Vitoria Lipan, apare cu strasnicie respectul pentru
credinta si obiceiuri, caci oamenii daca-se abat de la legea firii, pierd din cinste si demnitate,
devin neoameni. Vitoria Lipan, cu întelepciunea experientei de viata, gândeste, nu fara de
prudenta: "Bine este sa fii la vedere cu prieteni decât într-un ascunzis, cu niste dusmani
necunoscuti. Când ___ _______, ei te baga mai putun în seama si tu îi poti mai bine cerceta.
Când ___ _______, te poti socoti singur, cu necazul tau; când în putini, _________ si te
coasa cu ochii".
 3

Inteligenta, Vitoria însa în noua ei experieta va accepta progresul întroducându-l în

normele ei de conduita, întarind obiceiurile ancestrale ale poporului nostru. "Gheorghita,
vorbi ea ... vezi de _____ caii dupa moda noua care am aflat-o aici, si-i întareste cu orz, caci
drumurile înca nu mi s-au sfârsit".
Cei de la munte sunt astfel de oameni. Remarea e a scriitorului, _____ faptele din
roman nu o dezmint: " Locuitorii acestia de sub brad sunt niste fapturi minunate, de mirare:
inti si nestatornici ca apele, ca vremea; rabdatori în suferinta ca si-n ierni cumplite; mai cu
seama stare ei în fata soarelui cu o inima ca din el rupta". Nechifar Lipan, omul Victoriei, nu
poate fi astfel. Întruchiparea acestei observatii, despre felul de a fi al munteanului, o
desprindem din comportamentul Victoriei Lipan. În tot ceea ce întreprinde aceasta femeie, e
dragoste si statornicie, inteligenta nativa si tarie morala, o vitalitate care este a naturii însasi,
într-un cuvânt, un suflet si un caracter care, ___ viziunea autorului, definesc structura psihica
a taranului din aceasta parte a Moldovei.
Al doilea moment al romanului începe în acea parte a naratiunii în care Vitoria ajunge
la convingerea ca Nechifar a fost ucis si pradat. Este partea din roman în care Vitoria cauta
trupul barbatului pentru a împlini rânduielile traditionale, ca si Antigona Daca. Antigona avea
de luptat cu forta autoritatii, a regelui, fiind pus la încercare mai ales liberul ei arbitru, Vitoria
se afla într-o ipostaza mai putin clasa, din cauza ca riscurile si sacrificiile ci se fac într-o lume
în care forta autoritatilor nu o poate ajuta, desi nu-i este ostila ca Antigonei. Vitoria trebuie sa
preia misiunea autoritatii. Sarcinea e cu atât mai grea, cu cât metodele procedeele si logica
autoritatii difera de ale Antigonei; ea are logica tarancii, care se conduce dupa instinct, fara a
da însa gres. Acest instinct face ce _______ ________ sa aiba personaje diferite de eposul
grec, în care eroii se misca în hotarele legii, credintei si ratiunii.
Prin actiunile, vorbele, faptele si prin parerea altor personaje despre Vitoria, autorul îsi
caracterizeaza personajul. În miezul actiunii trepidante se releva trasaturile de caracter:
calmul, iscusinta, chibzuinta, curajul, energia, mândria si tenacitatea locuitorilor de la munte.
Aflarea locului unde a fost ucis Nechifor Lipan si îmlinirea ______ datorii a Vitoriei,
datina înmormântarii si pedepsirea faptasilor constituie al treilea moment al romanului. Acum
sunt reliefate dârzenia, pasiunea pentru adevar, etica omului din popor si spiritul de
observatie generat de comuniunea omului cu mediul înconjurator. Vitoria Lipan afla
ramasitele pamântesti ale sotului ei înter Sabara si ______. În gestul nevestei lui Lipan este
omenie si pietate. Ea are convingerea neclintita in existenta si înfaptuirea dreptatii. Pedeapsa
pentru omucidereeste dumneeiasca. Ucigasul cade sub blestem; de aceea omul este dator sa
urmaresca pe ucigas. Fiarele si dobitoacele participa si ele la prinderea acestuia. dar
blestemul, datoria s rânduiala, vazute ca forte morale, nu se potrealiza în afara naturii. Pentru
înfaptuirea dreptatii, justitiarul cauta sa cunoasca întelesul vântului, tipatul pasarilor,
scheunatul dihaniilor, __________ gânganiilor si chiar urmele care nu se vad dintr-odata,
desi duc la vinovat. Dar, nespus, subînteles, pentru a ajunge la utilizarea dreptatii, omul
trebuie sa aiba o stare spirituala de o puritate " naturala", singura misiune care-l face stapân
deplin asupra mediului "ajutator", contra elementului negativ.
Autorul a aratat cum Vitoria a cautat aliati în vrajitoare si preoti. Despre ____________
vrajitoarei, concluziile Vitoriei sunt defavorabile "demonului", care se zice ca l-ar avea sub
ascultare ________, vrajitoarea: "Acuma am înteles ca demonul acela, daca-l are e un prost.
Ori îi prost ,ori n-are nici o putere, de-o lasa pe dânsa amarâta, calica si lipsita de toate. Daca
ar avea putere sa-l stie unde-i, ar avea putere sa-l si întoarca"...
 4

Autocontrolul permanent al Vitoriei este remarcabil. Dar încordarea a frânt o ________

din inimaVitoriei. Ea are atât momente de slabiciune cât si de supraîncordare care o afecteaza
uman. Esenta marturisirilor dezvaluie însa nota umana si vigoarea eroinei: "Daca as putea sa-
l lovesc si eu cu acelasi baltag m-as simti mai usurata... Vreau sa-l împung si sa-l tai astfel...
am trait în lumea astra numai pentru omul acela al meu, si-am fost multumita si înflorita cu
dânsul... l-am rugat pentru omul meu deie voie sa-l îngrop în tintirim. Sa nu ramâie între lupi;
sa-l aduc între crestini".
Nechifor Lipan, rapu fiind, e prezent în subconstientul ancestral al Vitoriei Lipan
(Nechifor i se arata în vis femeii, îi calauzeste drumul, de dincolo de moarte, ca sa gaseasca
câinele etc.)
Între Vitoria Lipan si Nechifor Lipan e drum de viata, pe care l-a strabatut ______, si
drum de moarte, caci pe acest drum a fost ucis Lipan. În aceasta opozitie: viata-moarte, se
constituie drama Vitoriei Lipan, dar drama Vitoriei Lipan nu are nimic senzational în roman.
Faptul ca soul ei a fost ucis e trait intens, cu o putere de stapânire ce are radacini în natura
aspra si stâncoasa a locurilor ce nasc asemenea oameni, în obiceiurile si traditiile care au
asezat si relatiile dintre oameni.
Toate acestea dau aspect monografic, monumental romanului lui M. Sadoveanu.

Mihail Sadoveanu:
Lumea Baltagului

Criticii literari au considerat acest roman o parafrază modernă a baladei

populare Mioriţa. Într-adevăr romancierul a pornit de la cunoscuta baladă populară
românească, pe care l-a apreciat ca cea mai nobilă manifestare spirituală a neamului
nostru.
Mihail Sadoveanu a mai folosit elemente din alte două balade populare
româneşti Dolca şi Salga. După propria mărturisire a autorului, la baza romanului stă
şi un fapt real: oprindu-se la un han, a auzit o discuţie dintre doi jandarmi despre
uciderea unui cioban şi despre posibilii făptaşi. Mihail Sadoveanu a sintetizat aceste
elemente şi a elaborat o construcţie epică, riguroasă, plasând în centru o psihologie
feminină complexă. Din baladă a reţinut ideea conflictuală: doi ciobani se înţeleg să-l
omoare pe al treilea pentru a-i lua oile.
Distanţa de la balada populară la roman este mare, trecând prin talentul,
imaginaţia, pătrunzătoarea observaţie sicuală şi psihologică a romancierului. Mihail
Sadoveanu înlătură descrierea şi pune accentul pe acţiune şi pe psihologie.
Faţă de resemnarea ciobanului moldovean, Mihail Sadoveanu creează o
psihologie feminină, ieşită din comun, prin setea sa de dreptate şi de adevăr.
În fond romanul poate fi considerat o continuare a baladei populare. Prin
umanismul său profund, prin valorile etice pe care le propune, Baltagul este o
capodoperă a creaţiei sadoveniene, dar şi o remarcabilă creaţie a literaturii române
moderne.
 5

Firul epic central îl reprezintă încercarea Vitoriei Lipan de a descoperi şi de a

pedepsi pe ucigaşii soţului său. Drumul ei este urmărit pe fundalul unei comunităţi
specifice, aceea a oamenilor de la munte cu legile, datinile, obiceiurile lor specifice.
Astfel alături de psihologia complexă şi compicată a Vitoriei Lipan, romanul se
constituie într-o monografie a satului moldovean.
Existenţa Vitoriei Lipan se desfăşoară pe fundalul unei existenţe pastorale de
specific naţional, cu aşezări sociale, economice şi cu deprinderi specifice oierilor.
Spaţiul romanului este mioritic, cuprinzând aşezările oierilor din partea dinspre munte
a Moldovei.
Existenţa păstorească este urmărită mai ales prin familia Vitoriei Lipan.
Monografia satului: descrierea satului, a caselor, a ocupaţiilor,
conservatorismul, psihologia oamenilor de la munte, credinţe, superstiţii, calendar,
obiceiuri (botez, nuntă, înmormântare)
Rânduielile gospodăreşti sunt după datină: bărbatul cu oile, femeia cu
problemele casei. Casa are ogradă cu adăpost pentru vite fiind construită cu toate cele
de trebuinţă: iei de miel în pod, făină de porumb şi lemne adusă de la câmp în desagi.
Satul are ulicioare lungi şi cotite cu cărări printre grădini, are crâşmă şi biserică.
În sat viaţa se desfăşoară calendaristic între plecarea turmelor la păşunta şi
întoarcerea lor la iernatic. Vremea este înţeleasă după semne. În viaţa oierilor nimic nu
iese din tradiţie. Obişnuinţa, datina sunt singura lege. Oamenii nu ştiu carte, ei se
adresează preotului pentru citirea şi scrierea scrisorilor şi a actelor. Satul este izolat
astfel încât oamenii abia au auzit de poştă şi de tren.
Mihail Sadoveanu evocă o lume arhaică, departe de binefacerile civilizaţiei.
Izolate de lumea din văi, rânduri după rânduri de generaţii, în sute după sute de ani,
se veseliseră de creşterea zilei şi începutul anilor; toate urmai ca pe vremea lui
Boerebista, craiul nostru cel demult; stăpânii se schimbaseră, limbile se prefăcuseră,
dar rânduielile omului şi ale stihiilor stăruiseră; aşa încât se cuvenea ca şi copii să-şi
aibă partea lor.
Oamenii sunt conservatori; cred în superstiţii: vise semne. Astfel când Vitoria
Lipan şi-a visat soţul, tecând călare peste o apă neagră cu spatele întors spre ea, şi-a
dat seama că soţul ei a murit. Deşi s-a schimbat calendarul, oamenii îl urmează tot pe
cel vechi. Vitoria Lipan ţine post negru douăsprezece vineri la rând şi îi cere preotului
să facă slujbă pentru soţul ei. Vitoria o ceartă pe Minodora pentru că vrea să-şi
schimbe portul şi pentru că-i place dansul. După rânduială ea ar trebui să poartă
cămaşă albă, catrinţă neagră şi părul împletit cunună.
Deşi este convinsă, că soţul ei a murit, Vitoria se duce la baba Maranda ca să-i
ghicească. Cere sfatul preotului şi se adresează stăpânii pământeşti, deşi nu crede in
eficienţa acestora; – Atunci de ce să mai scriu jalba? – Aşa, ca să fie.
În roman Mihail Sadoveanu insistă mult asupra tradiţiilor şi obiceiurilor legate
de momentele importante ale vieţii: botezul, nunta, sărbători religioase, înormântarea.
La Borca, Vitoria Lipan asistă la un botez: Vitoria a trebuit să supuie, să
descalece, să intre la lehuză şi să-i puie rodin sub pernă un coştei cu bucăţele de
zahăr şi pe fruntea creştinului celui nou o hârtie de douăzeci de lei. S-a închinat cu
paharul de băutură cătră nânaşi, a sărutat mâna preotului... Obiceiul locului era ca
toată lumea să participe la bucuria familiei. Vitoria pune rodin (dar) sub capul
 6

copilului (o pungă cu bucăţele de zahăr) iar pe frunte o hârtie de 20 de lei, apoi închină
paharul către nânaşi şi sărută mâna preotului.
Un alt eveniment surprins este nunta de la Cruci: La Cruci a dat de nuntă.
Fugeau săniile cu nuntaşii pe gheaţa Bistriţei. Mireasa şi druştele cu capetele
înflorite; nevestele numai în catrinţi şi bondiţi. Bărbaţii împuşcau cu pistoalele asupra
brazilor, ca să sperie şi s-alunge mai degrabă iarna. Cum au văzut oamenii străini pe
drumul de sus, vorniceii au pus pinteni şi le-au ieşit înainte cu năfrămile de la
urechile cailor fâlfâind. Au întins plosca ş-au ridicat pistoalele. Ori beau în cinstea
feciorului de împărat şi a slăvitei doamne mirese, ori îi omoară acolo pe loc.
Nunta s-a abătut cătră drum. Vitoria a primit plosca şi a făcut frumoasă urare
miresei.
Mireasa şi druştele aveau capetele înflorite, nevestele earu îmbrăcate în catrinţă
şi bondiţi, bărbaţii împuşcau deasupra brazilor iar vorniceii ieşeau înaintea srăinilor cu
plosca plină. Nuntaşii coboară cu săniile pe gheaţa Bistriţei. Vitoria oprimeşte plosca
şi face o urare frumoasă mirilor.
Înmormântarea lui Nechifor Lipan este un bun prilej pentru a prezenta
obiceiurile de la înmormântare specifice zonei: Mortul este pus într-un car cu cetină,
tras cu doi boi; carul este însoţit de trei preoţi, de trei bărbaţi cu buciume şi patru
bocitoare. O bătrână are sinuri de pânză pentru datina podurilor. Rămăşiţele
mortului sunt stropiţi cu vin, iar peste groapă se aruncă o găină neagră. După
înmormântare se face praznic şi apoi parastas la trei, nouă şi patruzeci de zile.
Mihail Sadoveanu este foarte atent şi la psihologia şi comportamentul
moldovenilor: Locuitorii aceştia de sub brad sunt nişte făpturi de mirare. Iuţi şi
nestatornici ca apele, ca vremea; răbdători în suferinţi, ca şi-n ierni cumplite, fără
griji în bucurii, ca şi-n arşiţile lor de cuptor, plăcându-le dragostea, şi beţia, şi
datinile lor de la începutul lumii, ferindu-se de alte neamuri şi de oameni de la câmpie
şi venind la bârlogul lor ca fiara de codru – mai cu samă stau ei în faţa soarelui c-o
inimă ca din el ruptă: cel mai adesea se desmiardă şi luceşte – de cântec, de prietenie.

Completare
by DitZi@bigfoot.com
PLAN LUCRU

 Trasaturi generale care individualizeaza romanul sadovenian

 Prin Baltagul intram in acea 'gura de rai' a scrisului sadovenian
 Continuand proza rurala reprezentata pana la el de I.Slavici,B.Delavrancea si
D.Zamfirescu , Sadoveanu este alaturi de Rebreanu , ctitor al romanului romanesc
modern .Deosebita de proza rurala rebreriana,opera sadoveniana propune imaginea
uni sat retras din fata civilizatiei banului , intr-o izolare naturala . Eroii sai sunt mai
rar plugari ; sunt ciobani, pastori , padurari care pretuiesc mai intai barbatia , iscusinta
si taria de caracter .
Baltagul este 'ilustrarea magnifica a fortei normelor etice in aceasta societate
traditionala , iar reprezentarea mitica a intamplarii o da corespondenta cu Miorita'
 Culme a creatiei sadoveniene , romanul Baltagul este epopee a vietzii pastoresti , un
adevarat epos al miscarii poporului roman prin timp , cu obiceiuri , institutii si
credinte .
 Roman cu structura baladeasca , opera realizeaza o tulburatoare osmoza intre cotidian
si mitic , intre datele concret-istorice ale situatiilor si proiectia lor legendara
 7

 Opera este un roman polimorf , realist si simbolic in acelasi timp , monograf si

social , cu intriga de roman politist
 Aparitia si izvoarele romanului
 Scris in numai 17 zile , romanul apare in 1930
 Surse : trei balade populare
 Salga (preia setea de dreptate a eroinei)
 Dolca (prietenia om-animalul credincios)
 Miorita (simbolul , structura epica , conflictul)
 Baltagul – o Miorita in dimensiuni mari – G Calinescu
 Constructzie epica
 3 momente principale ; trei nuclee epice
 asteptarea lui Nichifor Lipan
 Cautarea lui Nichifor
 Pedepsirea ucigasilor
 Discursul epic este linear , in trepte , intr-o structura labirintica . Labirintul , cu
drumurile sale serpuite reprezinta curgerea continua a vietzii spre Regatul Mortzii
 In tesatura romanului sunt doua structuri:una epica si realista , alta simbolica si mitica
 Caracterul monografic
 Roman al lumii arhaice a pastorilor , care lupta pentru a-si pastra normele etice ,
opera incepe cu legenda populara care relateaza despre faptul ca "Dumnezeu , dupa ce
a alcatuit lumea a pus randuiala si semn fiecarui neam "
 Legi nescrise guverneaza viatza acestor oameni , iar traditia nu admite nerespectarea
lor . Prin disparitia lui Nichifor Lipan randuiala si legile nescrise au fost incalcate .
De aceea vinovatii trebuie pedepsitizi .
 In eposul sadoveniana natura se reflecta in om , semnele naturii sunt cunoscute si
urmate(visul Vitoriei in care Nichifor apare calare cu spatele intors la ea , mergand
spre asfintit ; cocosul da semn de plecare , etc)
 Prezentarea unor obiceiuri,traditii si superstitii (Borca – nunta , Cruci – nunta ) In
finalul operei se prezinta obiceiuri de la inmormantare , scena parastasului fiind
punctul culminant al actiunii .
 Atitudinea Vitoriei fata de fiica sa Minodora , care a a incercat sa se abata de la
normele arhaice .
 "Interesul operei sta in studiul civilizatiei pastorale" G Calinescu
 Chipul Vitoriei Lipan
 Tip reprezentativ pentru aceasta lume in care traditia si legile nescrise sunt respectate
cu sfintenie . Mentalitatea sa este arhaica
 Energia sa sufleteasca este mobilizata in numele dreptatii; legile nescrise ale
demnitatii umane au fost incalcate .
 Spirit justitiar , munteanca "un Hamlet feminin"(G.Calinescu) , a organizat minutios
calatoria pentru refacerea itinerariului lui Nichifor , pentru gasirea si pedepsirea
ucigasilor . Cautarea sotului incepe din interior spre exterior .
 Statornicia morala , luciditatea , stapanirea de sine si devotamentul ce o caracterizeaza
au facut pe exegeti sa o asemene cu Antigona .
 Celelalte personaje
 Nichifor Lipan – personaj absent in opera . El devine o prezenta printr-un act de
sinteza , infaptuit de cei care l-au cunoscut . E un personaj redat da viata prin
restituire . Este o emblema a lumii oierilor .
 Gheorghita – va strabate un drum initiatic , de cunoastere si de formare . Maturizarea
lui se implineste in momentul cand manuieste baltagul impotriva asasinului tatalui
sau . El trece de la starea de inocenta la experienta .
 Elemente de arta literara
 Opera este un epos , iar Sadoveanu un rapsod .
 8

 Asemenea lui Ion Creanga , Sadoveanu creeaza impresia ca nu scrie , ci povesteste .

Relateaza in stil solemn si festiv ; oralitatea si conciziunea stilului isi au izvorul in
cantecul popular .