Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Drept

Referat
La Tema: “Sindromul Stockholm”

Efectuat : Popa Maria

Profesor : Valueva Marina

Chișinău 2021

Cuprins
Ce este sindromul
Stockholm…………………………………………………………pag.1
Cauzele aparitiei sindromului Stockholm………………………………..pag.2
Simptomele sindromului Stockholm…………………………………….pag.3
Explicații psihologice și evoluționiste…………………………………...pag.4
Tipuri de abuz și impact al sindromului Stockholm……………………..pag.4
Diagnostic si tratament………………………………………………...…pag.5

Sindromul Stockholm
Sindromul Stockholm este asociat adesea cu tinerea in captivitate a ostaticilor.
Dincolo de scenariile rupte din filmele politiste, chiar si oamenii obisnuiti pot
dezvolta aceasta afectiune psihologica drept raspuns la diverse forme de traume, in
raport cu parteneri abuzivi.Pe parcursul articolului patrundem in universul si
originea afectiunii, punctam care sunt situatiile ce pot determina aparitia acestui
sindrom, cum se manifesta si cum se poate trata.

Ce este sindromul Stockholm

Sindromul Stockholm este un raspuns
psihologic care se dezvolta atunci
cand victima unei rapiri sau a unui
abuz se ataseaza emotional de
abuzator, ajungand chiar sa-i justifice
atitudinea.Astfel, pusa intr-o situatie
extrema, victima inlocuieste frica,
dispretul sau respingerea cu o reactie
paradoxala de simpatie fata de
agresorul ei. La baza sindromului sta
instinctul de supravietuire.Exact ca in
evolutia relatiei dintre personajele
serialului „La Casa de Papel”, victime
ajung sa traiasca sub iluzia unei cauze
comune. Ele aleg sa-si protejeze agresorul in fata autoritatilor si neaga orice ajutor
venit din exterior.Afectiunea se poate dezvolta doar daca victima este tinuta
captiva sau agresata perioada indelungata. Raportat la incidenta infractiunilor
specifice, nu toate persoanele care trec printr-o astfel de experienta traumatizanta
dezvolta sindromul.
Povestea din spatele numelui ilustreaza cel mai bine dimensiunea fenomenului
psihologic.
Originea sindromului Stockholm

Povestea sindromului incepe in anul 1973, ca urmare a unui jaf bancar din

Stockholm. Atunci, doi barbati au tinut ostatici 4 oameni, timp de 6 zile.Dupa ce
au fost eliberati, ostaticii au refuzat să depuna marturie impotriva agresorilor si
chiar au inceput sa strangă bani pentru apararea lor in instanta. Ulterior, una dintre
femei s-a logodit cu unul dintre infractori.Dupa acest eveniment, psihologii si
expertii in sanatate mintala au atribuit termenul de „sindromul Stockholm” starii
care apare atunci cand victimele se ataseaza si ajung sa protejeze sursa agresiunii
lor fizice si emotionale.

Cauzele aparitiei sindromului Stockholm

Simptomele sindromului Stockholm se manifesta dincolo de ecranizarile celebre
sau povestile cu jafuri armate. Orice persoana supusa unui abuz constant, mai ales
in familie, poate dezvolta un raspuns de afectiune pentru agresor si ocrotire a
acestuia.

In cazurile de abuz domestic, victimele sunt, de regula, femeile sau copiii supusi
abuzurilor repetate. Afectiunea mai este intalnita pe fondul traumelor suferite de:

 prizonieri de razboi;

 membri ai unor culte;

 victime ale incestului;

 persoane violate;

 dame de companie abuzate.

In plus, persoanele care se simt adesea neputincioase in fata situatiilor stresante pot
dezvolta predispozitie la simptomele sindromul Stockholm, daca sunt expuse la o
astfel de trauma.Dar cum se poate instala sau mentine afectiunea fata de un
agresor? Totul se rezuma la fondul psihologic al victimei si la mediul in care
traieste:

 mediu izolat si contact limitat

sau inexistent cu alti oameni;

 abuz verbal, fizic si emotional;

 amenintari repetate;

 iluzia ca actiunile agresorului

sunt justificate;

 recunostinta in fata agresorului

pentru mici gesturi de atentie;

 in cazuri domestice, iluzia ca nu exista scapare si ca relatia trebuie sa

continue;

 in cazuri extreme, credinta ca orice forma de razvratire ar putea fi fatala.

Simptomele sindromului Stockholm

Persoanele care sufera mai mult sau mai putin vizibil de sindromul Stockholm
raporteaza simptome similare cu cele diagnosticate cu tulburare de stres post-
traumatic. De altfel, psihologii asociaza tulburarea cu un mecanism de aparare in
fata unei situatii traumatizante.

Simptomele cheie ale sindromului Stockholm sunt:

 Simptome cognitive: confuzie, amintiri incerte, refuzul de a accepta

realitatea evenimentelor si flashback-uri, insomnii sau cosmaruri;
 Simptome emotionale: apatie, frica, neputinta, deznadejde,
agresivitate, depresie, sentimente de vinovatie, dependenta fata de agresor;
 Simptome sociale: anxietate, iritabilitate, instrainare si neincredere in
familie, prieteni sau autoritati care ar putea ajuta;
 Simptome fizice: agravarea conditiilor preexistente sau dezvoltarea unor noi
afectiuni, ca urmare a unor posibile restrictii de la hrana, somn sau expunere
la aer liber.
Stockholm in relatia de cuplu

In timp ce sindromul Stockholm este asociat in mod obisnuit cu scenariile de film,

acesta poate fi intalnit si in relatiile de familie, in cele romantice sau
interpersonale.Abuzatorul poate fi sot sau sotie, iubit sau iubita, tata ori mama sau
orice alt rol in care acesta se afla intr-o pozitie de control si de autoritate.Cum
recunosti un comportament abuziv:

 Dominanta: indivizii abuzivi trebuie sa simta ca detin controlul in relatie,

asa ca isi impun autoritatea;
 Umilinta: abuzatorii cauta sa reduca stima de sine si puterea victimei prin
insulte, santaj si amenintari;
 Izolare: cei cu comportament abuziv taie contactul victimelor cu lumea
exterioara, interzic intalnirile cu familia sau prietenii si impun cererea
permisiunii pentru orice;
 Amenintari: indivizii abuzivi recurg la amenintari ca sa-si impiedice
partenerii sa plece: avertismente privind copiii, amenintari financiare sau cu
privire la distrugerea bunurilor (casa, masina);
  Negare si transfer de vina: abuzatorii isi scuza comportamentul agresiv
printr-o zi grea, o copilarie trista sau isi invinovatesc victimele pentru
comportamentul lor.

Adolescentii nesiguri si neexperimentati pot deveni victime ale unor indivizi cu

profil de agresor. De exemplu, in cazul in care contextul familial este delicat, un
adolescent se poate atasa de un individ autoritar, care creeaza iluzia unui viitor
stabil.Astfel, persoanele abuzate pot dezvolta sentimente de atasament fata de
persoana care le abuzeaza. In lipsa marturisirilor, situatia poate dura ani intregi.

 Explicații psihologice și evoluționiste:

O teorie care încearcă să explice sindromul Stockholm este teoria disonanței
cognitive. Aceasta spune că oamenii în general nu pot sta nefericiți pentru perioade
lungi de timp, și când oamenii sunt răpiți pentru o perioadă lungă de timp, o să fie
nefericiți pentru toată acea perioadă de timp sau ajung să îi iubească pe răpitori și
să se identifice cu ei.[2]
Sindromul poate fi explicat din punctul de vedere al evoluționismului. În istorie au
existat și există multe practici care au implicat răpirea femeilor sau copiilor (vezi
ienicerii turci care proveneau din copiii răpiți sau practica răpirii femeilor pentru a
deveni soțiile răpitorilor). Femeile răpite care nu acceptau noul statut, care încercau
să fugă sau nu cooperau erau omorâte, încarcerate sau pedepsite drastic. Pe de altă
parte, femeile care se supuneau răpitorilor ajungeau să câștige favorurile acestora,
să aibă o viață mai bună și să aibă copii. De-a lungul generațiilor aceasta ar putea
să fi avut un efect de a selecta în populația respectivă acele gene care favorizau
pasivitatea și solidarizarea cu răpitorii.
Tipuri de abuz și impact al sindromului Stockholm
 Abuz sexual – include viol, hărțuire sexuală;
 Șantajare – folosirea manipulării ori a amenințării directe pentru a determina
frică și să îngrijorare pentru siguranța personală;
 Abuz fizic – include violența fizică;
 Abuzul psihic – subminarea stimei de sine, umilire, jignire, comportament
de control asupra altei persoane;

Consecințe posibile asupra victimei ale unui abuz:

 Izolare fizică, neliniște, deprimare sau neputință;
 Jena sau tema a de a fi judecată și stigmatizat;
 Construirea unui sentiment de iubire pentru agresor și credința că acesta se
va schimba;
  Izolare emoțională;
 Neagarea realității în ceea ce privește comportamentul nesănătos, nepotrivit,
incorect al celeilalte persoane și găsirea de scuze;
 Imposibilitatea de a înțelege că există un alt tip de ajutor disponibil sau
refuzarea ajutorului;
În plus, victima poate ajunge să facă lucruri greu de înțeles pentru cei din afară:
 Refuză să iasă din relația abuzivă;
 Crede că abuzatorul este mai puternică;
 Tinde să idealizeze agresorul, ajungând să creadă că merită să fie abuzată (în
momentele când situația nu este foarte tensionată).
Impactul unei relații abuzive poate persista mult timp după ce victima iese din acea
relație.
Diagnostic si tratament
Sindromul Stockholm este mai degraba un termen descriptiv pentru o reactie
psihologica in fata unei situatii traumatice, decat un diagnostic oficial de tulburare
mintala.Simptomele sunt similare cu cele intalnite in cazul stresului cronic sau al
tulburarilor de stres post-traumatic, prin urmare, criteriile de diagnostic folosite
urmeaza un model similar.

Tratamentul imbina, cel mai adesea, componenta

medicamentoasa, pentru tulburarile de somn pe
termen scurt si psihoterapie, pentru reducerea
simptomelor pe termen lung.Prin urmare, daca
suspectezi ca tu sau cineva cunoscut prezinta
simptome ale sindromului Stockholm, consilierea
psihologica reprezinta primul pas in identificarea
sursei si ameliorarea problemelor imediate,
precum anxietatea si depresia.

Chiar daca o persoana susceptibila de simptome

ale sindromului Stockholm neaga realitatea si
considera ca nu are nevoie de ajutor, alaturi de psihologi sau psihoterapeuti poate
capata mecanisme sanatoase de intelegere si de aparare. Si, cel mai important, va
intelege ca nu este vinovata pentru ce I s-a intimplat.

Bibliografie
https://www.clinicaoananicolau.ro/sindromul-
stockholm/#Efecte_fizice_si_emotionale_ale_sindromului_Stockholm

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sindromul_Stockholm
https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/sindromul-stockholm

http://zaiafet.blogspot.com/2016/06/pe-de-o-parte-stockholm-este-capitala.html

https://www.la-psiholog.ro/info/despre-relatii-toxice-atasamentul-victimei-fata-de-
agresor-sindromul-stockholm