COMPONENTELE STRATEGIEI DE

RELAȚII PUBLICE: auditul/analiza situației

și publicurile
Analiza situației: colectarea datelor
https://www.youtube.com/watch?v=1v2lJTNYCLE
Analiza comunicării: diagnosticul situației
Analiza situației: modelul câmp de forțe
Publicurile: definiție
Blumer:
“Un grup de oameni care, fiind confruntați cu o
problemă de interes social, exprimă idei
alternative și uneori competitive cu privire la
soluționarea acelei probleme”
Chelcea:
“Categoria sociologică și statistică constituită dintr-
un grup de oameni cu caracteristici diferite care
au în comun un centru de interes sau informație
identică sau simultană cu privire la aceeași
problemă”
Diferențe de concepte
Diferența între public – mulțime –masă –
audiență

Mulțimea: o reuniune de indivizi eterogeni

(foarte diferiți ca vârstă, gen, educație,
ocupație) în același spațiu;
Specific: reacții colective exagerate,
senzitivitate emoțională
Public: De asemenea un număr mare de
oameni dar cu aceleași interese și
informații; nu necesar în același spațiu
Diferența între public – mulțime –masă –
audiență

Masa: o colecție largă de indivizi cu stiluri de

viață similare, dar nu în mod necesar cu
aceleași interese sau obiective, și care se
pot agrega în grupuri distincte uneori.
= baza de selecție pentru publicuri.
Diferența între public – mulțime –masă –
audiență
Audiența: Totalul receptorilor mesajelor
emise de media
= colecția de indivizi izolați în spațiu dar
care primesc aceeași informație în același
moment
Indicatori: rating (market reach: cât de
mulți oameni primesc acel mesaj);
market share (oameni care preferă un
canal în locul unui alt canal cu care
concurează)
Diferența între public – mulțime –masă –
audiență
• Audiența:
- Colecție socială eterogenă;
- De interes pentru piață
Diferența public-audiență: publicul are o
relație cu organizația/actorul public care
lansează mesajul
Tipuri de public
a) Atitudinea față de o organizație/problemă:
- Suporteri
- Oponenți
- Neutri
b) Obiectivul comunicării:
- Primar
- Secundar
- Optional.
Seitel: harta publicurilor
20 de publicuri cheie ale unei organizații
Interne: directori generali; manageri, angajați,
familiile angajaților, sindicatele;
Externe: presa/media; stakeholderii; consumatorii;
investitorii;competitorii; furnizorii; competitorii;
authoritățile; băncile; competitorii; asociațiile
profesionale ; comunitatea locală; comunitatea
internațională.
Exemplu:The map of key publics
Modelul Hendrix
Fiecare public ar trebui evaluat în funcție de
categoriile sale:
Ex. Mass-media:
Locală/regională/natională
Radio, televiziune, ziare
Generală/specializată
Online/mediu real
Hendrix inventarul publicurilor

Influența pozitivă P (1-10)

= elementele bune pentru organizație produse de
acel public
Potențialul negativ V (1-10)
= posibilitatea de a afecta organizația
Importanța publicului P+V= I

Tipuri de relație cu publicurile: gestionarea

îndeaproape, menținerea satisfacției,
monitorizarea continuă, menținerea informației.
Exercițiu 1: calculul importanței
publicurilor
Caracterizarea publicurilor

Variabile de identificare:
Vârsta/genul/mediul (urban/rural)/tipul de
rezidență/starea familială/domeniul
profesional/ocupația/funcția/nivelul de
instruire/câștigul mediu/stilul de
viață/valori/consum media
Exemplu de caracterizare a publicului
(Public central dintr-o campanie electorală)
Bărbați, activi și informați, mari consumatori
de media, vârsta 40-50 ani, căsătoriți, cu
copii, angajați în companii private sau cu
propria lor afacere, licență sau studii
postuniversitare. Urmăresc programe de
știri și dezbateri de seară, dar accesează și
internetul, în special forumuri online.
Valori: competența, experiența, educația,
echitatea, competiția, proprietatea
materială, confortul
Tema 3

• Pentru unul din candidații la președinție,

faceti analiza situației si caracterizați
minim trei segmente de public cărora li se
adresează în campania electorală 2019,
comentând oportunitatea alegerii
publicului respectiv