ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A

COMUNICĂRII → ADJECTIVUL

CITIM
O pasăre jucaușa s-a adăpostit la umbra frunzei primitoare.
Copilul responsabil a luat hârtia mototolita de pe jos și a aruncat-o
la coș.
Bărbatul copleșit de căldură a intrat în peștera racoroasa.
Băiatul cel cuminte povestea cu fata cea harnica.
Veselul coleg se juca pe câmpia cea înverzita.

OBVERVĂM
• Completează enunțurile punând la numărul plural cuvintele scrise
îngroșat la rubrica Citim. Ce observi?

Niște păsări … s-au adăpostit la umbra frunzelor … .

Copiii … au luat hârtiile … de pe jos și le-au aruncat la coș.
Bărbații … de căldură au intrat în peșterile … .
Băieții … … povesteau cu fetele … … .
… colegi se jucau pe câmpiile … … .

AFLĂM
􀂃 Adjectivul este partea de vorbire fexibila care arată o însușire a
substantivului.
􀂃 Adjectivul se acorda în gen și numar cu substantivul determinat,
schimbându-și forma în funcție de acestea.
băiat înalt → băieți înalți fată înalta → fete înalte

􀂃 Când substantivul determinat este articulat hotărât, adjectivul poate

fi legat de acesta prin articol demonstrativ. Articolul demonstrativ,
numit și articol adjectival, se acorda cu substantivul determinat de
adjectiv.
băiatul cel înalt → băieții cei înalți
fata cea înaltă → fetele cele înalte
􀂃 Atunci când adjectivul este așezat înaintea substantivului determinat,
articulat hotărât, acesta primește articolul.
colegul isteț → istețul coleg
povestea frumoasă → frumoasa poveste

OBSERVAȚIE
• scrierea cu ii sau iii în perechea adjectiv-substantiv
băieții veseli → veselii băieți

desinență/ terminație de plural articol hotărât

colegii hazlii→hazliii colegi

din rădăcina cuvântului desinență/ terminație de plural articol hotărât

EXERSĂM
1. Identifică adjectivele din următoarele texte și analizează-le, completând,
în caiete, un tabel asemenea celui dat.

adjectivul substantivul determinat gen numar

„Pe mușchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos

lângă iedul ei. Acesta și-a întins capul cu botul mic, catifelat și umed, pe
spatele mamei lui [...] Căprioara îl linge, și limba ei subțire culcă ușor
blana moale, mătăsoasă a iedului.“
(Caprioara, Emil Gârleanu)

„Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de fl ori albe;
sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei.
Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori.“
(Bunicul, Barbu Ștefănescu Delavrancea)

„Un fir de iarbă verde, o rază-ncălzitoare,

Un gândăcel, un flutur, un clopoțel în floare,
După o iarnă lungă ș-un dor nemărginit,
Aprind un soare dulce în sufletul uimit!“
(Sfârșitul iernei, Vasile Alecsandri)

2. Pune adjectivele dintre paranteze la formele potrivite, astfel încât să

realizezi acordul acestora cu substantivele determinate.

„Aceste lucruri ........... (simplu) ce................ (veșnic) îți sunt!

Ce ......................(sfânt) bucurie descoperi pe pământ.“
(Marțișor,Ion Pillat)

3. Completează următoarele enunțuri cu formele potrivite ale articolului

demonstrativ.
a. În parcul ............. înverzit, se jucau copiii ............... veseli.
b. Colegele .................... istețe povesteau cu prietenii .......................... îndrăgiți.
c. Rochia ..................... roșie se afl a lângă pantalonii ...................... murdari.
d. Nu găsesc penarul .................... albastru, nici creioanele ........................ noi.
4. Alege varianta corectă a adjectivelor din următoarele enunțuri.
a. Cerceii auriii / aurii erau pe noptiera din camera sa.
b. Veseli / Veselii copii alergau pe stradă.
c. Oamenii se plimbau pe lângă zidurile cărămizii / cărămizi.
d. Tricourile portocaliii / portocalii au fost spălate.
e. S-a întâlnit cu bunii / buni săi prieteni.
f. Hazliii / hazlii colegi au plecat mai devreme.

5. Rescrie următoarele enunțuri, punând grupurile de cuvinte scrise

înclinat la numărul plural. Realizează și celelalte modifi cări ce se impun.
a. Padurea pustie vestea sosirea iernii.
b. Pe deasupra valurilor se plimba pescarușul argintiu.
c. Zglobiul baiețel aleargă prin curtea școlii.
d. Parintele grijuliu a participat la ședință.
e. Apariția pe cer a cenușiului nor ne-a speriat.
f. Au avut norocul să întâlnească un om cumsecade.

6. Rescrie enunțurile date, corectând greșelile identificate.

a. A discutat îndelung cu dragele sale colege de facultate.
b. Pentru că se plictisea, a intrat în vorbă cu acel călător vârsnic.
c. Sunt așteptate cu sufl etul la gură ultimile sondaje.
d. Voi nota greșelile fregvente ale elevilor.
e. Profesorii au apreciat răspunsul său complect.

ADJECTIVUL →Arată însușirea substantivului.

→Se acordă în gen și număr cu substantivuldeterminat.
→Poate fi așezat înainte sau după substantiv.
→Poate fi precedat de articol demonstrativ (cel, cea, cei, cele).

VALORIFICĂM
• Scrie câte cinci adjective care pot arăta însușiri ale următoarelor
substantive: izvor, iarbă, copac, stâncă, cer, iepuraș, păsărele. Alege
cel puțin trei substantive și creează pe baza lor un text, în care să
integrezi și adjectivele selectate. Dă un titlu sugestiv textului creat.

GRADELE DE COMPARAȚIE ALE

ADJECTIVULUI

CITIM
Ionel este un copil înalt.
El este mai înalt decât Ioana.
Andreea este la fel de înalta ca Maria.
Dalia este mai pu_in înalta decât Cristiana.
Daniel este cel mai înalt dintre băieți.
El este foarte înalt.
OBSERVĂM
• Răspunde, oral, la următoarele întrebări:

a. Cum este Maria?

b. Cum este Cristiana?
c. Cum este Ioana?
d. Cum este Daniel în comparație cu colegii săi?
e. Cum este Ionel în comparație cu Daniel?

AFLĂM
􀂃 Gradele de comparație reprezintă formele pe care le ia adjectivul
pentru a arata în ce măsură un substantiv are o însușire în raport
cu alte substantive sau cu alte momente ale existenței sale.
􀂃 Gradele de comparație:
a. Gradul pozitiv – exprimă însușirea fără a o compara: bun, tânără

b. Gradul comparativ – exprimă însușirea prin raportare la un alt

substantiv sau la același substantiv surprins într-un alt
moment.
Gradul comparativ este de trei feluri:
􀀹 de superioritate: mai bun, mai tânără (decât)
􀀹 de egalitate: la fel de bun, tot atât/așa de tânără (ca)
􀀹 de inferioritate: mai puțin bun, mai puțin tânără (decât)

c. Gradul superlativ – exprimă cea mai înaltă sau cea mai scăzută
însușire.
Gradul superlativ este de două feluri:

relativ: – de superioritate: cel mai bun, cea mai tânără

- De inferioritate: cel mai puțin bun, cea mai puțin
tânără (din/dintre)
absolut: – de superioritate: foarte bun, foarte tânără;
- De inferioritate : foarte puțin bun, foarte puțin tânără.

OBSERVAȚIE
Superlativul absolut poate fi redat și prin alte mijloace:
- cu ajutorul unor expresii, cum sunt:
nespus de/extraordinar de/din cale afara de/nemaipomenit de buna
- prin repetarea adjectivului: Supa este buna, buna.
- prin lungirea unor sunete: Ciocolata este buuuuuna.
În limba română, există și adjective care nu au grade de
comparație:
a. adjectivele care arată însușiri ce nu pot fi modifi cate: complet,
principal, terminat, unic, mort, viu, etern etc.;
b. adjectivele care în limba de origine (limba latină) exprimă
comparativul sau superlativul: maxim, minim, optim, inferior,
superior, extrem, anterior, posterior etc.;
c. adjectivele ale căror sensuri nu permit comparația: dreptunghic,
geografic, biologic, acvatic, aerian, terestru, industrial etc.

EXERSĂM
1. Identifică adjectivele din următoarele texte și precizează la ce grade
de comparație sunt acestea.

„Eu mergeam cu îngrijire, despicând cu ochiul întunericul nopții,

iar cu urechea adâncimile depărtărilor reci, deșerte și întunecoase. Eram
poate aproape să ne așezăm pentru noapte în vreuna din îndoiturile mai
tăinuite ale Hălăucei, când mi se păru că un lătrat de câine îmi atinge
auzul; mă oprii locului și ascultai. Era în adevăr un lătrat aidoma de
câine și încă nu așa de depărtat, după cât puteam măsura cu auzul. Dacă
cea mai dumnezeiască muzică m-ar fi deșteptat din visul cel mai fioros,
nu mi s-ar fi părut mai dulce și mai prietenească.“
(Pe drumuri de munte, Calistrat Hogaș)

2. Identifică adjectivele care nu au grade de comparație din textul dat.

Topografia Ghețarului de la Scărișoara este simplă, deoarece
peștera reprezintă o încăpere unică cu o dezvoltare totală de 700 m. În
mijlocul acestei încăperi se află un imens bloc de gheață, cu un volum de
80.000 m3 și care dăinuie în peșteră de peste 4.000 de ani. Fața superioară
a blocului (3.000 m2) formează podeaua Sălii Mari. În partea dreaptă
acest planșeu se frânge într-un tobogan abrupt de gheață, care dă într-o
zonă denumită Biserica. Aici apar primele formațiuni stalagmitice de
gheață. Aceasta este zona turistică, restul fiind rezervație științifică, cu
două sectoare distincte.

(Peștera Scărișoara, pe ro.wikipedia.org)

3. Scrie formele de comparativ ale următoarelor adjective: silitor,

scundă, interesanți, rapide, dificil, curate, valoroși, ascuțit, mică, rece.
4. Integrează în enunțuri formele de superlativ relativ de superioritate
ale următoarelor adjective: vesel, lunga, implicați, mare, luminoase,
rușinos, harnici, calmă, zâmbitor.
5. Rescrie enunțurile date, corectând greșelile identificate.
a. Întotdeauna s-a considerat mai superior decât noi.
b. Hotelul acesta asigură cele mai optime condiții de cazare
din zonă.
c. Fișa mea a fost mai completă decât a colegului tău.
d. Acest produs este nespus de foarte căutat de clienți.
e. Care a fost cel mai perfect moment din viața ta de până acum?
f. Oferim un preț foarte minim la toată gama de telefoane.
g. Copacii din pădurea aceea sunt mai uriași decât aceștia.