Revista Revistã acreditatã CNCSIS –

categoria C
CONTABILITATEA,
EXPERTIZA ªI AUDITUL AFACERILOR
Comunicări către
ISSN 1454 – 9263
profesioniştii contabili
Editor: Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România
þ Editorul aşteaptă de la cititori
(CECCAR)
articole, opinii şi propuneri
Bucureşti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4, cod poştal 040296; OP 53, CP 199
privind orice problemă de
Telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71; Fax: 021 330 88 88
contabilitate, fiscalitate, audit,
ceccar@ceccaro.ro  www.ceccar.ro
evaluare, pieţe de capital,
Redactor-şef: expertize contabile, divizări,
fuziuni, lichidări şi alte domenii
Paul Marinescu
adiacente.
Colegiul ştiinţific:
þ Rugăm autorii să ne trimită
Prof. univ. dr. Robert Aurelian Şova – Preşedinte CECCAR articolele pe adresa de e-mail
Ec. Daniela Vulcan-Văduva – Director general CECCAR a redacţiei.
Prof. univ. dr. Jacques Richard – Université Paris-Dauphine, Franţa þ Volumul ideal al unui articol este
Prof. univ. dr. David Alexander – University of Birmingham, Marea Britanie de aproximativ şapte-nouă pagini.

Prof. univ. dr. Andrei Filip – ESSEC Business School, Paris, Franţa þ Autorii trebuie ca, alături de
semnătură, să îşi precizeze
Prof. univ. dr. Elena Barbu – IAE Grenoble, Franţa adresa, numărul de telefon,
Prof. univ. dr. Donna Street – University of Dayton, Ohio, SUA locul de muncă şi calitatea,
Prof. univ. dr. Stefano Azzali – Università degli Studi di Parma, Italia precum şi codul numeric
personal.
Prof. univ. dr. Paolo Andrei – Università degli Studi di Parma, Italia
þ Editorul nu publică articole
Prof. univ. dr. Liliana Feleagă – ASE Bucureşti nesemnate şi nu returnează
Prof. univ. dr. Corina Graziella Bâtcă-Dumitru – ASE Bucureşti materialele nepublicate.
Prof. univ. dr. Nadia Albu – ASE Bucureşti þ Opiniile exprimate în articolele
Prof. univ. dr. Adriana Tiron Tudor – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca publicate în revistă, ca şi
responsabilitatea ştiinţifică şi
Prof. univ. dr. Dorin Cosma – Universitatea de Vest din Timişoara
juridică privind conţinutul
Prof. univ. dr. Ovidiu-Constantin Bunget – Universitatea de Vest din Timişoara acestora le aparţin în exclusivitate
Prof. univ. dr. Dorel Mateş – Universitatea de Vest din Timişoara autorilor.
Prof. univ. dr. Marioara Avram – Universitatea din Craiova þ Menţionăm că editorul nu este
răspunzător pentru nicio pierdere
Conf. univ. dr. Răzvan Mustaţă – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca
cauzată vreunei persoane fizice
Conf. univ. dr. Costel Istrate – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi sau juridice care acţionează sau
Conf. univ. dr. Maria Mădălina Gîrbină – ASE Bucureşti se abţine de la acţiuni ca urmare
a consultării articolelor apărute
Prof. univ. dr. Marin Toma – Preşedinte CECCAR în această revistă.
Coordonator editorial: conf. univ. dr. Adriana Florina Popa – ASE Bucureşti þ Toate drepturile acestei ediţii
sunt rezervate CECCAR. Nu este
Secretar general de redacţie: Valeria Marinescu
permisă reproducerea integrală
Redacţia: Bucureşti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4 sau parţială a artico­lelor publicate
Telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71; Fax: 021 330 88 88 în revista CONTABILITATEA,
edituraceccar@yahoo.com  www.edituraceccar.ro EXPERTIZA ŞI AUDITUL AFACERILOR
fără consimţământul scris al
Tipar: SC Andvertising Grup SRL editorului.

Preţurile abonamentelor la revista
CONTABILITATEA, EXPERTIZA ŞI AUDITUL
AFACERILOR pentru anul 2016 sunt:
 anual.................................................180 lei
 semestrial..........................................90 lei
 trimestrial . ........................................45 lei
Contravaloarea abonamentelor se achită fie direct la casierie (Bucureşti,
Intrarea Pielari nr. 1, sector 4), fie cu ordin de plată sau mandat poştal, în
contul Fundaţiei „CECCAR – Centrul de excelenţă în business şi economie”:
RO15 RZBR 0000 0600 1830 1598, Raiffeisen Bank – Agenţia Brătianu.
Copia după documentul de plată îm­preu­nă cu nu­mele dvs. şi adresa unde
doriţi să primiţi revista expediaţi-le prin fax, la 021 330 88 88, sau prin e-mail,
la adresa edituraceccar@yahoo.com
 DIN ACTIVITATEA FISCALITATE
CECCAR
44 Incidența sancţiunilor
07 Lista membrilor CECCAR asupra conformării fiscale
sancționați în anul 2015 voluntare (I) – Ioan Beudean
SUMAR
11 CECCAR – 95 DE ANI SITUAŢII
DE ISTORIE FINANCIARE

51 Obligaţia societăţilor de a
întocmi situaţii financiare
STUDII ŞI
anuale consolidate – Claudia
CERCETĂRI
Grigore
19 Valorificarea informaţiilor
financiar-contabile în luarea
deciziilor manageriale din EXAMENE
entităţile agricole. Studiu
56 Modele de subiecte
empiric – Partenie Dumbravă,
de examen pentru accesul
Radu Vlad Bercean
la stagiu

REGLEMENTĂRI
67 LEGISLAŢIE
CONTABILE
COMENTATĂ
28 Modificări aduse de
OMFP nr. 4.160/2015
privind reglementările 70 BIBLIOTECA
contabile (II) – Corina DE SPECIALITATE
Graziella Bâtcă-Dumitru

IFRS

37 Exemple ilustrative privind

Standardele Internaţionale
de Raportare Financiară.
IAS 36 Deprecierea activelor
(II) – Alina Mihaela Irimescu
 FROM CECCAR’S TAXATION
CONTENTS 07
ACTIVITY

List of CECCAR Members

Sanctioned in 2015
44 The Consequence of
Sanctions on Voluntary Fiscal
Compliance (I) – Ioan Beudean

11 CECCAR – 95 YEARS FINANCIAL

OF HISTORY STATEMENTS

51 Entities’ Obligation to Prepare

Consolidated Annual Financial
STUDIES AND
Statements – Claudia Grigore
RESEARCHES

19 Capitalizing on Financial
and Accounting Information EXAMS
in the Managerial Decision-
56 Illustrations of Exam Papers
Making of Agrarian Entities.
for the Access to Practical
Empirical Research – Partenie
Training
Dumbravă, Radu Vlad
Bercean

67 ANALYZED
LEGISLATION
ACCOUNTING
REGULATIONS

28 Amendments Introduced by 70 SPECIALIZED

the Order of the Minister of LIBRARY
Public Finances no. 4160/2015
Regarding Accounting
Regulations (II) – Corina
Graziella Bâtcă-Dumitru

IFRS

37 Illustrative Examples
on International Financial
Reporting Standards. IAS 36
Impairment of Assets (II) –
Alina Mihaela Irimescu
 DE L’ACTIVITE FISCALITE
SOMMAIRE 07
DU CECCAR

La liste des membres du

CECCAR sanctionnés en 2015
44 L’impact des sanctions
sur la conformité fiscale
volontaire (I) – Ioan Beudean

11 CECCAR – 95 ANNEES ETATS

D’HISTOIRE FINANCIERS

51 Obligation des sociétés de

préparer des états financiers
ETUDES ET
annuels consolidés – Claudia
RECHERCHES
Grigore
19 Valorisation de l’information
financière et comptable
dans la prise des décisions EXAMENS
managériales des entités
56 Des modèles de sujets
agricoles. Etude empirique –
d’examen pour l’accès
Partenie Dumbravă, Radu
au stage
Vlad Bercean

67 COMMENTAIRE
REGLEMENTATIONS
SUR LA LEGISLATION
COMPTABLES

28 Amendements à l’Ordre
du ministre des Finances 70 BIBLIOTHEQUE
Publiques no. 4.160/2015 DE SPECIALITE
concernant les réglementations
comptables (II) – Corina
Graziella Bâtcă-Dumitru

IFRS

37 Des illustrations des Normes

internationales d’information
financière. IAS 36 Dépréciation
d’actifs (II) – Alina Mihaela
Irimescu
 Din activitatea CECCAR
Ședinţa Consiliului administrativ al FIDEF
25 mai 2016, Tunis

Federația Internațională a Experților Contabili și Auditorilor Francofoni (FIDEF) a organizat prima șe­
dință a Consiliului administrativ din acest an la Tunis, Tunisia, în data de 25 mai, ședință la care a luat parte
și reprezentantul experților contabili din România, membru în Consiliu.
Membrii Consiliului au discutat și analizat proiectele în curs ale Federației și planul de activitate pe
acest an şi au supus aprobării aspecte de organizare și guvernare, precum și viitoarele evenimente ale FIDEF,
cum ar fi Conferința anuală și alte reuniuni internaționale.

Forumul anual al OCDE

31 mai – 1 iunie 2016, Paris

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a ales ca temă a Forumului său anual,
care a avut loc la Paris între 31 mai și 1 iunie, „Economii productive, societăți inclusive”. Forumul din acest
an, la care a fost reprezentat și Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, a gravitat
în jurul a trei teme: creșterea și productivitatea inclusivă, inovația și economia digitală şi coo­pe­rarea inter­
națională pentru implementarea acordurilor internaționale și a standardelor.
Lideri și factori de influență din toate sectoarele societății civile, foști și actuali șefi de stat și de guvern,
directori executivi din mari firme, lideri ai principalelor ONG-uri și sindicate, membri proeminenți ai me­
diu­lui universitar și reprezentanţi ai mass-media s-au întâlnit la Paris pentru a dezbate, pe parcursul celor
două zile, cele mai presante provocări sociale și economice cu care se confruntă societatea în prezent.
Aceste dezbateri s-au cristalizat în mai multe sesiuni care au abordat diverse subteme, printre care: „De la
economia pre­di­gitală la cea digitală”, „Economia digitală și viitorul afacerilor, al securității cibernetice și
al confidențialității” şi „O nouă agendă pentru dezvoltare: productivitate, incluziune și viitoarea revoluție
a produc­tivității”.

Târgul de carte Gaudeamus Cluj-Napoca

20-24 aprilie 2016

În intervalul 20-24 aprilie 2016, în incinta pavilionului expo­

zițional amplasat în Piaţa Unirii, s-a desfăşurat cea de-a XVII-a edi­ţie
a Târgului de carte Gaudeamus Cluj-Napoca, organizat de Radio
România, prin Centrul Cultural Media şi Radio Cluj.
La acest eveniment a participat şi Editura Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, reprezentată de
fi­­lia­la CECCAR Cluj, la standul căreia s-au putut găsi titluri apărute
în colecții ca Ghidul Expertului Contabil, Dezvoltare Profesională
Continuă, Standarde Profesionale, precum şi alte lucrări de speciali­
tate şi studii ale unor personalităţi în domeniu.
Prezenţa Editurii CECCAR la acest târg de carte a fost apreciată
pozitiv de publicul vizitator.

4 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

 FILIALA CECCAR BUCUREŞTI

11-13 mai 2016

Filiala CECCAR București, la Târgul Internaţional

al Firmelor de Exerciţiu
Elevii unor licee economice din țară,
dar și din străinătate au participat în pe­
rioada 11-13 mai 2016 la cea de-a XIII-a
ediție a Târgului Internațional al Firmelor
de Exercițiu, organizat de Colegiul Econo­
mic „Costin C. Kirițescu”.
Peste 100 de firme de exercițiu s-au
întrecut pentru premiile I, II și III, dar și
pen­tru premii speciale ca „Cele mai repre­
zentative materiale promoționale”, „Cea
mai reprezentativă figură feminină” şi „Cel
mai reprezentativ slogan” și 18 men­țiuni,
în total fiind acordate 49 de distincţii.
Și în acest an filiala CECCAR Bucu­
rești a fost partener al evenimentului, des­
fășurat într-un cadru special, gazdă fiind
Palatul Parlamentului – Sala Unirii.
Elevii au simulat activități comerciale și au evaluat activitatea firmelor de exercițiu asemenea oamenilor de
afaceri responsabili, educându-și astfel spiritul de întreprinzător.
Firme de organizări evenimente, societăți având ca obiect de activitate comerțul cu diverse produse, agenții
de turism și chiar un teatru de păpuși au încântat vizitatorii prin profesionalism și pricepere.
În prima zi a târgului, președintele filialei CECCAR București, lect. univ. dr. Florentin Caloian, și directorul
executiv al filialei, ec. Elena Boban, le-au adresat felicitări atât participanților, pentru profesiona­lismul și implica­
rea de care au dat dovadă, cât și organizatorilor, subliniind tradiția și renumele de care se bucură acest eveniment.
De asemenea, aceştia le-au oferit celor prezenți informații referitoare la organismul profesional CECCAR și la mo­
da­lită­țile de obținere a calității de contabil autorizat/expert contabil, amin­tind și protocoalele existente între Corp
și unele universități în vederea echivalării examenului de acces la stagiu.
Conducerea filialei Bu­cu­rești a vi­zi­
tat toate standurile amena­jate și a dialogat
cu concurenții despre activitățile desfășu­
rate de firme.
Reușitele participanților au fost eva­
luate pe parcursul a două zile, în data de
13 mai având loc festivitatea de premiere,
în cadrul căreia directorul executiv al filia­
­lei CECCAR București împreună cu vi­ce­
președintele acesteia Alexandru Paru au
înmânat o parte dintre premii elevilor care
au obținut cele mai bune rezultate.
La fel ca în anii precedenți, pen­tru a
contribui la educația finan­ci­ar-con­tabilă a
elevilor, CECCAR le-a oferit tuturor pre­mi­
anților publicații de spe­cia­litate apăru­te
la Editura Corpului.

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 5

 FILIALA CECCAR BUCUREŞTI

18 mai 2016

Masa rotundă cu tema „Aspecte-cheie în scrierea și implementarea

proiectelor finanţate din fonduri europene”
Având în vedere gradul ridicat de inte­
res manifestat de membri cu privire la do­
meniul fondurilor europene, filiala CECCAR
București a organizat, în data de 18 mai, masa
rotundă cu tema „Aspecte-cheie în scrierea și
implemen­tarea proiectelor finanţate din fon­
duri euro­pene”, găzduită de Amfiteatrul „Prof.
univ. dr. Marin Toma”.
În deschiderea evenimentului, directo­
rul executiv al filialei, ec. Elena Boban, le-a
mul­țumit membrilor pentru participare și spea­
ke­rilor pentru că au făcut posibilă organizarea
acestei întâlniri.
Masa rotundă a fost structurată în trei
părți, prima prezentare revenindu-i lui Daniel
Neagoie, CEO Idea Perpetua, societate dedi­
cată consultanței în afaceri, în fonduri europene și marketing online, al cărei obiect de activitate îl constituie și
dez­voltarea de software. Acesta a captat atenția publicului oferind informații importante, în cadrul temei „Opor­
tunități de finanţare nerambursabilă pentru mediul privat 2014-2020”. Au fost trecute în revistă programele ope­
ra­ționale ce urmează să se desfășoare în perioada 2014-2020, programele naționale de finanțare a întreprinderilor
mici și mijlocii din România, precum și mecanismele finanțării nerambursabile, fiind făcute reco­mandări cu privire
la modalitatea de accesare a fondurilor nerambursabile și la implementarea de către be­ne­ficiari a proiectelor. De
asemenea, Daniel Neagoie a făcut referire la riscurile la care sunt supuși beneficiarii de fonduri europene neram­
bursabile, îndemnând la alegerea unui model de business viabil, la asigurarea unor resurse finan­ciare suficiente
înaintea accesării banilor europeni şi sfătuindu-i pe profesioniștii contabili interesați de accesarea de fonduri
euro­pene să se asigure că asistența nerambursabilă va duce în mod direct la dezvoltarea afacerii lor.
Pentru că unul dintre cele mai importante elemente pentru succesul unei afaceri îl constituie comunicarea,
Anca Anton, manager de proiect Business Inventive Zone, firmă care se ocupă cu oferirea de consultanță în
mana­gement și comunicare, consultanță în finanțări europene și cursuri de specialitate, a prezentat în cadrul temei
„Managementul proiectelor cu finanţare europeană şi comunicarea cu stakeholderii” mijloacele de comunicare și
de promovare a proiectelor beneficiare de finanțări nerambursabile, punând accent atât pe modalitatea de stabilire
a grupului-țintă, cât și pe canalele de comunicare pe care beneficiarul le folosește pentru ca mesajele să ajungă la
destinatar. Anca Anton, specialist în comunicare, a precizat că un rol important pentru succesul implementării pro­
iec­­telor îl are comunicarea strategică. Aceasta le-a prezentat celor de faţă exemple de proiecte pe care le-a gestionat.
În continuarea reuniunii, Alexandru Paru, vicepreședinte al filialei CECCAR București, cu o vastă experiență
în domeniul fondurilor europene, a detaliat modalitatea de implementare a planului de business ce beneficiază
de susținere financiară din bani europeni. În expunerea temei „Management financiar și derularea procedurilor
de achiziție publică în perioada 2014-2020”, acesta a adus la cunoștința participanților informații foarte utile în
implementarea proiectelor cu finanțare europeană, argumentând și cu aspecte din practică. Alexandru Paru a
început cu prezentarea cadrului general pri­vind procesul de implementare a unui proiect, continuând cu referiri la
regulile generale legate de eligibilitatea chel­tuielilor şi gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada
de programare 2014-2020. De ase­menea, participanții au fost informați cu privire la regulile specifice proiectelor
finanțate prin Programul Operațio­nal Capital Uman (POCU) și la derularea procedurilor de achiziție publică pen­tru
solicitanții de finanțare privați.
Întâlnirea profesională s-a dovedit utilă pentru membrii prezenți – unii în calitate de beneficiari direcți ai
finanțărilor, alții ca angajați în cadrul unor astfel de proiecte –, aceştia apreciind temele expuse ca pe un ghid
fo­lositor de accesare și implementare a proiectelor cu finanțare europeană.

6 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

 Lista membrilor CECCAR sancţionaţi în anul 2015
Nr.
Numele şi prenumele Filiala Sancţiunea aplicată
crt.
1 Lucaciu Adrian Alba Avertisment scris
Avertisment scris
2 Alexandru Magdalena Argeș Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă
a cotizaţiei, dar nu mai puţin de 3 luni și nici mai mult de un an
3 Bontea Sorina Argeș Avertisment scris
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă
4 Cătănea Alexandru Argeș
a cotizaţiei, dar nu mai puţin de 3 luni și nici mai mult de un an
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă
5 Cosmescu Camelia Argeș
a cotizaţiei, dar nu mai puţin de 3 luni și nici mai mult de un an
6 Culina Anca Argeș Avertisment scris
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă
7 Dragnea Maria Argeș
a cotizaţiei, dar nu mai puţin de 3 luni și nici mai mult de un an
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă
8 Dumitru Elena Argeș
a cotizaţiei, dar nu mai puţin de 3 luni și nici mai mult de un an
9 Florea Linca Argeș Avertisment scris
10 Florea Petre Argeș Avertisment scris
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă
11 Găuneanu Cristina Argeș
a cotizaţiei, dar nu mai puţin de 3 luni și nici mai mult de un an
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă
12 Gheorghe Ionuţ Argeș
a cotizaţiei, dar nu mai puţin de 3 luni și nici mai mult de un an
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă
13 Luţu Gheorghe Argeș
a cotizaţiei, dar nu mai puţin de 3 luni și nici mai mult de un an
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă
14 Marian Gabriela Argeș
a cotizaţiei, dar nu mai puţin de 3 luni și nici mai mult de un an
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă
15 Marinescu Florina Argeș
a cotizaţiei, dar nu mai puţin de 3 luni și nici mai mult de un an
16 Moldoveanu Ion Argeș Avertisment scris
17 Nicolae Mondiru Gherghina Argeș Avertisment scris
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă
18 Nosescu Veronica Argeș
a cotizaţiei, dar nu mai puţin de 3 luni și nici mai mult de un an
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă
19 Olteanu Elena Zinica Argeș
a cotizaţiei, dar nu mai puţin de 3 luni și nici mai mult de un an
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă
20 Onofrei Rozalia Argeș
a cotizaţiei, dar nu mai puţin de 3 luni și nici mai mult de un an
21 Păceşilă Crinu Argeș Avertisment scris
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă
22 Pîrnuţă Iuliana Argeș
a cotizaţiei, dar nu mai puţin de 3 luni și nici mai mult de un an
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă
23 Popa Gheorghe Argeș
a cotizaţiei, dar nu mai puţin de 3 luni și nici mai mult de un an
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă
24 Răcaru Marilena Argeș
a cotizaţiei, dar nu mai puţin de 3 luni și nici mai mult de un an
25 Rizescu Maria Argeș Avertisment scris
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă
26 Stanciu Dumitru Argeș
a cotizaţiei, dar nu mai puţin de 3 luni și nici mai mult de un an
27 Stanciu Sidonia Argeș Avertisment scris
28 Trancău Ion Argeș Avertisment scris
29 Tunaru Diana Argeș Avertisment scris
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă
30 Verzea Roxana Argeș
a cotizaţiei, dar nu mai puţin de 3 luni și nici mai mult de un an
31 Vîlcu Robert Argeș Avertisment scris
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă
32 Vlăsceanu Lucian Argeș
a cotizaţiei, dar nu mai puţin de 3 luni și nici mai mult de un an
33 Zah Iosefina Argeș Avertisment scris
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
34 Balogh Istvan Zoltan Bihor
3 luni

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 7

 Nr.
Numele şi prenumele Filiala Sancţiunea aplicată
crt.
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
35 Bolea Carmen Maria Bihor
3 luni
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
36 Bradea Călin Valentin Bihor
3 luni
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
37 Bulc Nicolae Bihor
3 luni
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
38 Coraș Florica Bihor
3 luni
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
39 Cristea Daniela Mioara Bihor
3 luni
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
40 Gabor Ioan Romulus Bihor
3 luni
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
41 Laczi Felicia Zorita Bihor
3 luni
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
42 Masgras-Denuţ Anamaria Monica Bihor
3 luni
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
43 Olah Alexandru Ioan Bihor
3 luni
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
44 Rosmenteniuc Alina Anca Bihor
3 luni
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
45 Rusneac Monica Sanda Bihor
3 luni
46 Strava Carmen Mihaela Bihor Mustrare
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
47 Șova Lavinia Elena Bihor
3 luni
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
48 Todea Nicolae Bihor
3 luni
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
49 Vasi Maria Bihor
3 luni
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
50 Venter Cristina Bihor
3 luni
51 Băcăinţan Victor Brașov Avertisment scris
52 Carp Nicolae Brașov Avertisment scris
53 Petre Constantin Brașov Avertisment scris
54 Şoşu Doiniţa Brașov Avertisment scris
55 Toma Florina Brașov Mustrare
56 Alim Ismet Constanţa Mustrare
57 Ciobota Vildan Constanţa Mustrare
Avertisment scris
58 Anghel Cristiana Elena Dolj
Avertisment scris
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
59 Balaci Florea Dolj
6 luni
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
60 Barbu Ileana Dolj
6 luni
61 Bădoi Daniel Mircea Dolj Avertisment scris
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
62 Bălan Victoria Vera Dolj
3 luni
63 Băluţă Nicoliţa Dolj Avertisment scris
64 Bulică Elena Livia Dolj Avertisment scris
65 Cismaru Dumitru Dolj Avertisment scris
Avertisment scris
66 Dincă Constanţa Dolj
Avertisment scris
67 Dinică Paula Dolj Avertisment scris
68 Duţă Cristina Dolj Avertisment scris
69 Ferdinand Carmen Mirabela Dolj Avertisment scris
70 Gavrilă Steluţa Ileana Dolj Avertisment scris
Avertisment scris
71 Grecu Elena Dolj
Avertisment scris

8 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

Nr.
Numele şi prenumele Filiala Sancţiunea aplicată
crt.
72 Grecu Mariana Dolj Avertisment scris
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
73 Magyari Daniela Elena Dolj
6 luni
74 Matei Gheorghe Dolj Avertisment scris
75 Mernea Filofteia Dolj Avertisment scris
76 Mihai Ion Dolj Avertisment scris
77 Mihai Tania Mihaela Dolj Avertisment scris
78 Negotei Daniela Dolj Avertisment scris
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
79 Orheiu Liviu Dolj
3 luni
80 Paraschiv Nicușor Dolj Avertisment scris
81 Pîrvu Ionela Liliana Dolj Avertisment scris
Avertisment scris
82 Răuţescu Gabriel Dolj
Avertisment scris
83 Sandu Victoria Dolj Avertisment scris
SC Financial Consulting SRL,
84 Dolj Avertisment scris
Dragomirescu Cătălin
Avertisment scris
85 Scarlat Maria Dolj
Avertisment scris
86 Stancu Elian Dolj Avertisment scris
87 Stolojan Leontina Dolj Avertisment scris
88 Topuzu Valentin Dolj Avertisment scris
89 Voinea Alina Dolj Avertisment scris
90 Zaharia Viorela Dolj Avertisment scris
91 Ambrus Marta Harghita Mustrare
92 Bajko Ana Harghita Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei
93 Bartha Emese Harghita Mustrare
94 Carja Mirela Harghita Mustrare
95 Csaszar Judit Harghita Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei
96 Dandu Zsuzsa Harghita Mustrare
97 David Ştefan Harghita Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei
98 Ferenc Aranka Harghita Mustrare
99 Flueraş Moise Harghita Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei
100 Forro Laslo Harghita Mustrare
101 Gavrilă Cornelia Harghita Mustrare
102 Gothard Andrea Harghita Mustrare
103 Gyorgy Emmeric Harghita Mustrare
104 Gyorgy Pal Harghita Mustrare
105 Kato Maria Harghita Mustrare
106 Kelemen Tunde Harghita Mustrare
107 Kenyeres Emese Harghita Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei
108 Kiss Csaba Zsolt Harghita Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei
109 Kovacs Kinga Harghita Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei
110 Lenk Diana Harghita Mustrare
111 Mate Lenke Harghita Mustrare
112 Mathe Attila Harghita Mustrare
113 Mathe Monica Harghita Mustrare
114 Muscă Maria Harghita Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei
115 Muszka Vilhelm Harghita Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei
116 Nagy Katalin Harghita Mustrare
117 Szabo Ecaterina Harghita Mustrare
118 Szabo Erica Harghita Mustrare
119 Szabo Szidonia Harghita Mustrare
120 Tamas Elisabeta Harghita Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei
121 Tanko Eniko Harghita Mustrare

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 9

 Nr.
Numele şi prenumele Filiala Sancţiunea aplicată
crt.
122 Tifan Eniko Harghita Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei
123 Tulit Gabor Harghita Mustrare
124 Voaides Daniela Harghita Mustrare
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
125 Cazan Agripina Elena Hunedoara
9 luni sau până la plata efectivă a cotizaţiei
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
126 Darabant Ioan Mihai Hunedoara
9 luni sau până la plata efectivă a cotizaţiei
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
127 Manciulea Simona Hunedoara
9 luni sau până la plata efectivă a cotizaţiei
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
128 Pliot Ileana Hunedoara
9 luni sau până la plata efectivă a cotizaţiei
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
129 SC Valconterica SRL Hunedoara
3 luni sau până la plata efectivă a cotizaţiei
130 Filipescu Virgilia Ialomiţa Mustrare
131 Nan Elena Ialomiţa Mustrare
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
132 Tudor Stela Ialomiţa
un an
133 Zăvadă Cornelia Ialomiţa Mustrare
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
134 Buricea Liliana Mehedinţi
3 luni
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de
135 Cărnaru Constanţa Mehedinţi
3 luni
136 Ilie Laurenţiu Constantin Mehedinţi Mustrare
137 Popescu Mihaela Claudia Mehedinţi Mustrare
138 Avram Cristian Mureș Avertisment scris
139 Botoș Iacob Dorinel Mureș Avertisment scris
140 Gugiu Vasilica Olt Mustrare
141 Mihalache Gabriela Prahova Mustrare
142 Pucăr Maria Prahova Mustrare
143 Moraru Doina Tulcea Avertisment scris
144 Broscăreanu Carmen Manuela Vâlcea Mustrare
145 Iliescu Darius Cristian Nicolae Vâlcea Mustrare
146 Baraghin Florica Vrancea Avertisment scris
147 Buzăianu Monica Vrancea Avertisment scris
148 Păun Costică Vrancea Avertisment scris
149 Rarina Coca-Săndiţa Vrancea Avertisment scris
150 Stavarache Daniela Vrancea Avertisment scris
151 Voinea Constantina Vrancea Avertisment scris
152 Amzuică Bogdan București Avertisment scris
153 Andreescu Cristina București Mustrare
154 Ardeleanu Dina București Mustrare
155 Buga Cristina București Avertisment scris
156 Ciotea Traian București Mustrare
157 GBCS Financial Consulting SRL București Avertisment scris
158 Lazăr Florentina București Avertisment scris
159 Milodin Elena Simona București Avertisment scris
160 Nedelea Mădălina București Avertisment scris
161 Niculescu Răzvan București Avertisment scris
162 Nistea Angela Lucia București Avertisment scris
163 Niţu Camelia București Mustrare
164 Păun Gheorghe București Mustrare
165 Petrache Luminiţa București Avertisment scris
166 Petria Iulia Ștefania București Avertisment scris
167 Sârbu Alina București Mustrare
168 SC Lali Consult SRL București Avertisment scris

10 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

 CECCAR – 95 de ani de istorie
Organizarea profesiei contabile

După apariţia Legii de organizare a Corpului Contabililor Autorizaţi şi Experţilor Contabili au fost ela­bo­
rate o serie de reglementări şi norme, cum ar fi Regulamentul pentru aplicarea Legii de organizare a Corpului,
Regulamentul de ordine interioară al Secţiunilor şi Normele privind susţinerea examenelor pentru accederea la
calitatea de expert contabil. De asemenea, s-a înfiinţat Comisia de disciplină, care judeca situaţiile de încălcare
a prevederilor regulamentelor şi normelor şi aplica sancţiuni în consecinţă.

 ACCESUL LA PROFESIE
După promulgarea Legii de organizare a Corpului, în iulie 1921, a fost elaborat Regulamentul pentru apli­
ca­­rea Legii de organizare a Corpului, publicat în Monitorul Oficial nr. 613 din 22 octombrie 1921.

Extras din
Regulamentul pentru aplicarea Legii de organizare a Corpului
.........................................................................................................................................................................
Art. 2. – Oricine exercită profesiunea de contabil autorizat la Stat sau întreprinderi particulare
cu un capital mai mare de 500.000 lei trebuie să facă parte din acest Corp.
.........................................................................................................................................................................
Art. 5. – Spre a fi înscris în Corp se cer următoarele condiţiuni:
1. A avea:
a) sau titlul unei Academii de Înalte Studii Comerciale din ţară sau străinătate cu cel puţin doi ani
de studii contabile;
b) sau titlul unei şcoale superioare de comerţ din ţară sau străinătate, echivalate de Ministerul
Instrucţiunei Publice;
c) sau titlul de absolvire a cursurilor comerciale serale superioare.
2. A avea drepturile civile.
3. A nu fi suferit nici o condamnare pentru crimă sau pentru următoarele delicte: fals, furt, înşelăciune,
abuz de încredere, mărturie mincinoasă, atentat la bunele moravuri, delapidare de bani publici, luare
de mită, spargere de sigiliuri, sustragere de acte sau violare de secret profesional, şi a nu fi reabilitat.
.........................................................................................................................................................................
Art. 25. – În exercitarea profesiunii lor, contabilii au dreptul să se opună înregistrării care
nu ar corespunde realităţii faptelor sau ar putea prejudicia interesele Statului sau terţilor. Acest refuz
nu se va considera ca un refuz de îndeplinire a serviciului.
Art. 26. – Membrii Corpului sunt obligaţi să achite la timp cotizaţia şi abonamentul la organul oficial
al Corpului. Cei cu întârziere cu plăţile pe un an vor fi invitaţi prin scrisori recomandate ca să achite
cotizaţia şi, în caz de refuz, Consiliul Corpului îi va putea suspenda din exercitarea profesiunii până
la punerea la curent cu plata.

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 11

 Conform Legii de organizare şi Regulamentului Corpului, membrii săi erau grupaţi în Tablou pe trei cate­gorii:
stagiari, contabili autorizaţi şi experţi contabili. Pentru a trece de la stagiari la contabili autorizaţi era nevoie de
doi ani de practică de la înscrierea în Tablou, iar pentru promovarea de la contabili autorizaţi la experţi contabili
se cereau cinci ani de practică de la înscrierea în Tablou, precum şi recomandarea secţiunii teritoriale.
Legea era destul de permisivă deoarece nu prevedea susţinerea vreunui examen care să dovedească cunoştinţele
avute şi, în entuziasmul de la început, mulţi au intrat în Corp fără a avea minimul de cunoştinţe nece­sare. Acest
lucru rezultă cel mai bine din concluzia trasă de Nicolae Butculescu la sfârşitul unei testări a stagiarilor:
„Cu ocazia examenelor ţinute s’a observat că majoritatea candidaţilor, chiar dacă au un scris culant şi o
iu­ţeală de calcul relativă, sunt lipsiţi de cele mai elementare cunoştinţe teoretice.
Nu pot face nici o lucrare de sinteză ori de generalizare, sunt mărginiţi la ce au văzut în practica lor, fără
a putea face aplicarea vreunui principiu nou.
Nu mai vorbim de cunoştinţele de drept elementare, de contractele pe care totuşi adesea sunt chemaţi a le
în­registra, ba chiar a le face.
În concluzie, pentru că un contabil autorizat nu este sinonim cu o maşină de scris, la viitoarele examinări
credem că este util pentru candidaţi a le indica mai jos materia cu care ar trebui să se pună la curent şi care va
forma obiectul unei examinări orale”.
După parcurgerea acestei etape de „acumulări cantitative”, s-a simţit nevoia unei selecţii mai riguroase. De
aceea, prin Regulamentul de ordine interioară al Secţiunilor, elaborat în anul 1924, s-a prevăzut obligativitatea
trecerii unui examen scris pentru accederea la calitatea de expert contabil. Mai mult, în mai 1926, Consiliul
Superior – interpretând Legea şi Regulamentul de organizare proprii – a emis o decizie care stipula următoarele:
„Înaintarea de la un grad la altul nu se poate face automat, numai după trecerea anilor de practică prevăzuţi
de lege, mai ales pentru gradul de expert contabil, care de altfel se conferă de Consiliul Superior; trebuie să se
facă dovada unei pregătiri cât mai desăvârşite.
De aceea, pentru trecerea de la stagiar la contabil autorizat s-a prevăzut obligativitatea frecventării Cercului
de Studii Comerciale, iar pentru gradul de expert, instituirea a două sesiuni de examene pe an din următoarele
ma­terii: Contabilitate, Drept comercial, Bilanţ, Legea contribuţiilor directe, Procedură civilă cu privire la ex­per­
tize, Monografii comerciale”.
În urma acestei dispoziţii, recomandările pentru experţi au scăzut simţitor, iar examenele organizate au
dovedit cât de necesară era o asemenea măsură. Cu această ocazie s-a constatat o lipsă de pregătire evidentă, în
aşa fel încât la ultimul examen de expert contabil, de la Secţiunea Ilfov, din 16 candidaţi nu a reuşit niciunul.
Într-un articol apărut în revista Corpului în anul 1927 este sintetizată cel mai bine situaţia pregătirii profe­
sioniştilor contabili până la acea dată:
„Înainte de Legea din 1921, era la noi aceeaşi situaţie ca în Franţa, cu singura deosebire că la noi prea puţini
uzau de titulatura de expert contabil, chiar dacă figurau printre acei ce primeau expertize din partea Tribunalului,
căci asemenea expertize se puteau da la oricine, chiar dacă n-a avut nici o legătură cu contabilitatea.
Voind să curmăm această situaţie, am căzut însă într-altă extremă, pentru că am considerat ca experţi
con­­tabili pe toţi cei care aveau un curs superior comercial de zi sau de seară şi un anumit număr de ani trecuţi
după terminarea şcolii, chiar dacă în aceşti ani s-au ocupat cu agricultura, cu arta sau cu milităria, aşa că am
ajuns ca în Bucureşti să avem peste 800 de experţi contabili.
Abia începând de anul trecut, Consiliul Superior al Corpului a introdus obligativitatea examenului pentru
trecerea la gradul de expert contabil, cum este aproape în toate ţările unde chiar nici nu e legiferată profesiunea,
deci nu are o apărare legală şi anume drepturi, ca la noi.
12 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016
 Primul examen serios – pentru că se putea să fie şi un simulacru de examen – ţinut la Secţiunea Ilfov a
do­vedit cât de necesară este această măsură. Cu drept cuvânt, profesorul Silen din Suedia, vorbind de legea
noas­tră, spunea: «În România sunt peste 1.000 de experţi contabili; că din aceştia sunt adevăraţi experţi numai
o parte este de la sine înţeles».
Această situaţie nu putea să mai dăinuiască, căci dacă înţelegem că trebuie respectate drepturile câştiga­
te, nu înţelegem să cerem legiferarea unui titlu, legiferare care conferă şi oarecare drepturi, fără ca în schimb
Se­natul să nu pretindă de la cei ce vor să se bucure de o asemenea situaţie privilegiată cel puţin trecerea printr-o
şcoală de specialitate şi anumită practică în profesiunea sa”.
Văzând că examenul pentru experţi contabili este luat în serios de secţiuni, unul dintre candidaţi a făcut
câ­teva propuneri interesante legate de pregătirea pentru accederea la calitatea de expert contabil:
„În sfârşit, dacă şi de aici înainte totuşi se menţine examenul, cred a fi în asentimentul tuturor colegilor
propunând onoratului Consiliu Superior al Corpului nostru a ratifica următoarea opinie a mea:
ü Să se intervină deîndată la toate secţiunile Corpului contabililor pentru a se organiza conferinţe conta­
bile la care să participe obligatoriu toţi membrii secţiunii doritori de a depune în anul acela examenul de expert.
ü Să se lanseze prin revista noastră, spre rezolvare de către membrii Corpului contabililor, probleme
contabile dintre cele mai dificile.
ü Să se propună a se scrie, pe cale de concurs chiar, o carte care să trateze pe larg şi documentat rolul
important ce-l are un expert contabil în litigiile ivite, în toate ramurile de activitate economică, în luminarea şi
ajutorarea justiţiei, şi mai ales rolul de o importanţă covârşitoare în revoluţionarea moravurilor, printr-o purtare
demnă a sa în toate însărcinările sale”.
Nu numai că examenul s-a menţinut, dar condiţiile sale s-au înăsprit. Astfel, în şe­­din­ţa din 22 martie 1929,
Consiliul Superior a elaborat următorul Regulament pentru testarea candidaţilor la examenul de ex­pert contabil:
„În baza Legii de organizare şi a Regulamentului Corpului contabililor, dovada capacităţii şi experienţei
pentru gradul de expert contabil se va face în urma unui examen după normele fixate în Regulamentul de faţă.
Examenul se va da din următoarele materii: Contabilitate, Drept comercial, Noţiuni de economie politică şi
finanţe, Tehnica întreprinderilor, Legislaţie fiscală, conform programului analitic ce se va întocmi de Delegaţia
permanentă a Consiliului Superior.
Se va da examen scris şi oral. La oral – o temă generală, alcătuită de comisie de comun acord, din care să
se vadă cunoştinţele candidatului din materiile de mai sus. La teza în scris vor prima chestiunile de conta­bilitate
şi juridice.
Numele candidatului pus pe temele scrise va rămâne secret. Probele scrise sunt eliminatorii.
Examenul oral se va face la fiecare materie.
La examinare nu se va pune preţ atât pe memoria candidatului, cât pe puterea sa de judecată şi pe cu­
noştinţele profesionale”.
La un an de la introducerea acestei reglementări, rezultatele de la Bucureşti (Secţiunea Ilfov), deşi puţin
sa­­tisfăcătoare, reprezentau un progres faţă de anii precedenţi, când gradul de promovabilitate tindea spre zero.
Iată cum arăta un proces-verbal al rezultatelor examenului de la Secţiunea Ilfov:
„Domnule Decan,
Alăturat am onoarea a vă înainta un tablou cu rezultatul examenului candidaţilor pentru obţinerea gra­
dului de expert contabil, împreună cu trei procese-verbale din care rezultă următoarele:
mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 13
 Au fost înscrişi pentru examen 20 candidaţi.
Au lipsit 4 candidaţi.
S-au prezentat la proba scrisă 16 candidaţi.
Au fost respinşi la proba scrisă 8 candidaţi.
Au fost examinaţi la examenul oral 8 candidaţi.
Au fost respinşi la examenul oral 2 candidaţi.
Au fost admişi 6 candidaţi.
În general, nivelul cunoştinţelor s-a dovedit puţin satisfăcător.
Primiţi, vă rog, Domnule Decan, încredinţarea deosebitei mele consideraţiuni.
Bucureşti, 30 aprilie 1930 Preşedinte, Victor Slăvescu”
Cu tot progresul înregistrat în ceea ce priveşte pregătirea şi examinarea candidaţilor, mulţi absolvenţi aveau
probleme serioase în a se descurca în meseria aleasă, mai ales la efectuarea expertizelor con­tabile. Iată ce spunea
un grup de contabili autorizaţi, într-o scrisoare adresată conducerii Corpului în anul 1931:
„Presupunem că reuşim la examenul de experţi şi a doua zi i se dă unuia dintre noi, de către Tribunal, ca
să facă expertiza registrelor unui negustor care este chemat în stare de faliment. Ce fel de expertiză am să fac
eu, care n’am văzut niciodată un astfel de raport de expertiză?
Sunt expert, dar ce folos dacă teorie ştiu, dar n’am practică?”.
Interesant este însă şi răspunsul secretarului general al Corpului, Petru Drăgănescu-Brateş:
„În această privinţă nu putem îndeajuns să îi consiliem pe colegii noştri contabili autorizaţi care aspiră să
devină experţi să lucreze, chiar gratuit (cum fac tinerii avocaţi), pe lângă un expert de vază, care să le dea să facă
cercetări contabile şi eventual să formuleze rapoarte de expertiză. De altfel, nici n-ar trebui să se prezinte la
examen un candidat fără să fi lucrat efectiv pe lângă un expert contabil, şi anume la expertize contabile, în tim­
pul celor trei ani cât este contabil autorizat. Aşa trebuie înţeleasă practica cerută de lege.
Dar, din păcate, stagiul şi practica ce se cer de lege nu sunt bine înţelese!”.
Exigenţa examenelor de expert contabil nu era aşa de mare la noi însă în comparaţie cu ce se întâmpla în
Sta­tele Unite, căci iată ce citim în ziarul Evening Star din 1931, care apărea la Washington, în relatarea redacto­
rilor de la revista Corpului:
„Examenul de expert contabil din New York este aşa de sever încât fiul preşedintelui Corpului de experţi
contabili de acolo a căzut de două ori la examenul de expert contabil public certificat.
Într-un moment de disperare, el a încercat să se sinucidă.
Sperăm însă că în urma ajutoarelor ce i s-au dat a scăpat cu viaţă şi că îl va feri pe părintele său, care este
un bun prieten al nostru, de o mare durere”.
Speriaţi probabil de acest lucru, în anul 1935, cu ocazia Congresului Academiei de Înalte Studii Comerciale
şi Industriale, un grup de studenţi au cerut desfiinţarea Corpului deoarece s-a introdus obligativitatea examenului
pentru obţinerea calităţii de expert contabil. Acest lucru a stârnit mânia decanului Corpului, Nicolae Butculescu,
care, plin de indignare, spunea:
„Ne-a surprins că într-una dintre moţiuni, şi anume în aceea referitoare la exercitarea profesiei de contabil
şi expert contabil, congresul, fără o cercetare mai amănunţită şi obiectivă a chestiunei, a adoptat concluziile
rapor­torului, care, plecând de la unele consideraţiuni personale, ignoră rolul profesional şi social al Corpului
conta­bililor experţi şi autorizaţi.
14 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016
 După ce printr-o acţiune stăruitoare s-a obţinut în fine legea de calificare, după ce s-a închegat pe întreaga
ţară o organizaţie, care a stârnit şi admiraţia străinătăţii, unind laolaltă toate categoriile de profesionişti con­
tabili, iată că vine tânăra generaţie să ceară pur şi simplu abrogarea legii, deci desfiinţarea Corpului, pe motiv
că atunci când s-a făcut legea s-ar fi trecut peste drepturile câştigate(?) ale studenţilor din acea vreme şi pentru
că s-ar fi instituit în mod ilegal examene pentru trecerea la gradul de expert contabil”.
Dar cei nemulţumiţi nu s-au oprit aici, ci au contestat în instanţă dreptul Consiliului Superior de a introduce
examene pentru accesul la calitatea de expert contabil. Însă, prin sentinţa Curţii de Apel, s-a dat câştig de cauză
Corpului, recunoscându-i-se dreptul de a-şi organiza profesia aşa cum crede de cuviinţă, în spiritul legilor şi
regulamentelor care o reglementează.
Însă ceea ce nu a reuşit acest grup de răzvrătiţi, a izbutit în anul 1941 comisia interimară a Consiliului Su­
pe­rior, numită prin decizie ministerială. Profitând de vremurile tulburi prin care trecea ţara, s-a decis ca accesul
la calitatea de expert contabil să se poată face fără a mai fi nevoie de susţinerea unui examen. Protestând faţă
de acest lucru, profesorul Spiridon Iacobescu a demisionat din funcţia de decan al Corpului, în locul său fiind
nu­mit Gheorghe Badea, director la Centrala Alcoolului.
Această stare de fapt a dăinuit până în anul 1943, când în şedinţa Consiliului Superior din 7 noiembrie,
prezidată de noul decan al Corpului, profesorul Ion Evian, s-a găsit o soluţie de compromis:
„Pe viitor, gradul de expert contabil se va acorda numai pe bază de examen.
Pot fi supuşi numai la un colocvium acei care au cel puţin cinci ani de la înscrierea în Corp – pentru licenţi­
aţii Academiei, şi 10 ani – pentru bacalaureaţii liceelor comerciale care au lucrări de specialitate ori o activi­tate
deosebită pe tărâmul Contabilităţii.
De asemenea, vor fi scutiţi de colocvium profesorii de ştiinţe economico-comerciale de la Academiile de co­
merţ, dacă întrunesc celelalte condiţii prevăzute de lege”.

 PROBLEME DE ETICĂ
Prin Legea de organizare a Corpului, Regulamentul pentru aplicarea Legii de organizare a Corpului şi
Regu­lamentul de ordine interioară al Secţiunilor, membrii Corpului erau obligaţi:
l să achite cotizaţia de membru, taxele de înscriere în Tablou, cota de 5% din expertizele efectuate şi con­

tra­valoarea abonamentului la revista Corpului;

l să aibă o atitudine etică în relaţiile cu ceilalţi colegi şi cu beneficiarii muncii lor;

l să nu aducă în niciun fel atingere prestigiului organismului din care fac parte.

În cazul încălcării acestor dispoziţii, cei vinovaţi erau judecaţi de o comisie de disciplină care era abilitată
să aplice sancţiuni ce prevedeau, în ordine progresivă, următoarele: admonestarea în scris, publicarea numelui
în revistă, excluderea din Corp pe o anumită perioadă, excluderea definitivă din Corp.
În anii de început, prin 1924, când lucrurile nu erau definitiv aşezate în ceea ce priveşte structurarea Cor­
pului şi a profesiei, un anunţ scris pe un fluturaş circula printre comercianţii din Capitală. El suna astfel:
„Domnule,
Subsemnatul, contabil autorizat de Tribunalul Ilfov, Secţia Comercială, cu o practică de 18 ani în conta­
bilitate, am onoarea a mă oferi ca pentru 100-300 lei lunar să vă aranjez registrele, inclusiv cel al cifrei de afaceri.
Lucrez bilanţul în Jurnal şi inventarul pentru 300-500 lei.
Anunţat printr-o carte poştală, vin la domiciliul clientului.
H. Gabrielescu – Strada Ghiocel no. 5, Cartierul Făgădău Romană”.
mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 15
 Acest anunţ ajunge şi în posesia decanului Corpului, Nicolae Butculescu, care, revoltat, îi trimite următoarea
scrisoare preşedintelui Secţiunii Ilfov:
„Am citit această circulară cu adâncă durere şi cu adevărată indignare, căci, după 30 de ani de muncă fără
preget depusă de mine pentru selecţionarea şi ridicarea Corpului contabililor la rangul unei magistraturi, îi văd
revenind, chiar în mijlocul Corpului nostru, pe vechii ticluitori şi măsluitori de registre.
Mi s-a mai atras atenţia asupra unui domn, Pinath, din Bucureşti, care procedează la fel ca dl H. Gabrielescu.
Sper că autorizarea d-lui Gabrielescu şi a d-lui Pinath nu au fost eliberate de către domnia voastră, ci, după
cum singur spune, de către Onoratul Tribunal Ilfov, probabil în timpul celor şase luni prevăzute de lege mai
înainte de organizarea Corpului, şi aceasta din eroare”.
Rămânând tot în domeniul abaterilor disciplinare, primele sancţiuni au fost dictate în data de 5 decembrie
1930 de Consiliul Secţiunii Ilfov, sub preşedinţia lui Nicolae Arghir, împotriva unor membri care au dat dovadă
de incorectitudine în exercitarea profesiei lor. Iată cum arată procesul-verbal care consemna cele petrecute la
acea şedinţă:
„Avându-se în vedere motivul convocării, Consiliul se constituie în comisie de disciplină.
La ordinea zilei, judecarea membrilor vinovaţi de abateri grave, pedepsite de Legea şi Regulamentul Corpului.
Cel însărcinat să cerceteze cazul, bazându-se pe actele culese, după ce face o expunere detailată a faptelor
comise de fiecare acuzat, spune că demnitatea Corpului cere imperios eliminarea din mijlocul membrilor a ace­
lora care, prin abateri de la datorie, compromit prestigiul unei profesiuni ce are dreptul la un desăvârşit respect.
Atmosfera tulbure creată în jurul colegilor conştiincioşi în executarea însărcinărilor ce le primesc trebuie
limpezită. Independent de felul cum justiţia va soluţiona actele pentru care sus-numiţii sunt urmăriţi, datoria
noastră este să dăm sancţiuni imediate şi de aşa natură încât colegii şi opinia publică să vadă că Corpul nostru
de specialişti nu numai că s’a sesizat, dar este ferm hotărât să aplice cele mai severe sancţiuni pentru abaterile
ce vor mai fi aduse, cu probe, la cunoştinţa Consiliului.
Consiliul, în urma expunerii d-lui A. Marinescu, analizând gravitatea faptelor fiecăruia dintre acuzaţi,
cercetând apoi şi actele prin care se fac indiscutabile dovezile, hotărăşte:
– suspendarea temporară a d-lui C. Iarca, expert contabil;
– excluderea din Corp a d-lui C. Sfetea, expert contabil, şi a d-lor C. Costescu şi I. Palliu, contabili autorizaţi”.
Decizia a fost ulterior ratificată de Consiliul Superior al Corpului.
Începând cu acest an, conducerile secţiunilor Corpului au aplicat mai riguros regulamentele în ceea ce pri­
veşte abaterile de la etică sau neonorarea obligaţiilor financiare faţă de Corp.
Iată cum arată o sinteză a unor astfel de decizii disciplinare publicată în revista Corpului în anul 1936:
Şterşi – de pe Tablou, pentru neplata taxelor, conform art. 20 din Regulament
Secţiunea Arad: Antonescu Virgil, Salamon Samuilă, Szekely Carol – experţi;
Bohm Carol, Bugariu Ioan, Cristian Eugen, Kirsch Mate – autorizaţi.
Şterşi definitiv din Corp
Secţiunea Alba Iulia: Cosma Gheorghe Cornel, Horvath Paul, Olariu Nicolae – experţi;
Domşa Septimiu, Răşinariu Avram, Schwartz Melhior – autorizaţi;
Balta Eugenia – stagiar.
16 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016
 De asemenea, tot în revista Corpului erau publicate periodic anunţuri de atenţionare a celor care aveau
res­tanţe la plata cotizaţiei sau a abonamentului la revistă:
„Colegi,
Conform art. 26 din Legea contabililor, toţi membrii Corpului sunt obligaţi a-şi achita la zi cotizaţia şi abo­
namentele la Revista de Comerţ şi Contabilitate.
Cei întârziaţi cu plata vor fi suspendaţi din exercitarea profesiunei lor.
O suspendare de doi ani atrage după sine ştergerea din Tabloul de contabili şi din controalele Corpului”.

 ACTIVITĂŢI DIVERSE

Cursuri
Mai multe secţiuni ale Corpului au organizat de-a lungul timpului diferite cursuri. Astfel, secţiunea din
Târgu-Mureş a ţinut cursuri de contabilitate şi de limba română pentru minoritari, iar secţiunea din Sibiu a
avut un curs seral de contabilitate pentru artizanii din Săliştea.
Tot în legătură cu slaba pregătire a celor care urmau să devină contabili autorizaţi sau experţi con­
tabili, Consiliul Superior al Corpului a decis iniţierea unor cursuri de formare a candidaţilor înainte de
examen.

Conferinţe
În anul 1918 se constituie Cercul de Studii Comerciale, iar pe 5 mai 1919 acesta îşi inaugurează activitatea,
în Palatul Camerei de Comerţ şi Industrie, cu conferinţa organizată de Petru Drăgănescu-Brateş având drept
subiect „chestiunea experţilor contabili din România”.
După constituirea Corpului, conferinţele ţinute la Bucureşti au fost prezidate de profesorul Spiridon Iacobescu.
În cadrul Cercului, au susţinut conferinţe de-a lungul timpului membri marcanţi ai Corpului, pre­cum şi per­
sonalităţi ale vieţii economice şi politice din acele timpuri. Remarcabilă este prelegerea ţinută în anul 1931 de marele
cărturar Nicolae Iorga, care, printre altele, a spus:
„Când Statul nu se va mai amesteca unde nu se pricepe şi se va mulţumi să lase lumea în pace şi să-şi caute
de rost, atunci abia va veni vremea să se facă organizarea însăşi a comerţului, prin sine şi pentru sine”.
Conferinţe similare au avut loc la Galaţi, Cernăuţi, Ploieşti, Craiova, Chişinău, Cluj-Napoca, Târgu-Mureş,
Satu Mare etc., organizate fie de membrii secţiunilor locale, fie de Consiliul Superior.
Din păcate, cu toate eforturile depuse de animatorii Cercului de Studii Comerciale, prezenţa în sălile de
con­fe­rinţe era foarte redusă, mai ales din partea tinerilor care doreau să acceadă la calitatea de expert contabil.
Acest lucru, precum şi rezultatele slabe obţinute de candidaţi la examenele de expert contabil au determinat
Consiliul Superior al Corpului să emită, în anul 1928, o decizie prin care „toţi membrii secţiunilor doritori de a
depune examenul de expert erau obligaţi de a lua parte la aceste conferinţe”.

 SEDIUL CORPULUI
Încă de la înfiinţarea Cercului Absolvenţilor Şcoalelor Comerciale şi Financiare s-a simţit nevoia de a avea
un sediu propriu. În anul 1888, sediul Cercului se afla într-o odăiţă a vechiului Hotel de France (devenit apoi
mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 17
Grand Hotel), după care s-a stabilit în clădirea societăţii de asigurări Dacia – România, din Strada Lipscani
(ulte­rior sediul Băncii Agricole), unde a rămas mai mult de 10 ani.
Timpurile devenind mai grele, sediul asociaţiei a fost mutat la Pasagiul Român, la Sfatul Negus­toresc din
Piaţa Sf. Anton, în Sala de arme Pipard, deasupra magazinului Feder, iar din 1914, graţie bunăvoinţei preşedinţilor
Camerei de Comerţ, în palatul acestei instituţii, la început într-o cameră mică, cu o chirie foarte modestă, unde
se puteau ţine conferinţele.
După apariţia Corpului Contabililor Autorizaţi şi Experţilor Contabili, nevoia unui sediu propriu a devenit
presantă. De aceea a existat o preocupare continuă a Corpului în acest sens, şi anume aceea de a avea o locaţie
proprie, atât la centru, cât şi pentru fiecare dintre secţiunile principale.
Această idee a fost îmbrăţişată de un mic grup de membri ai Corpului făcând parte din Consiliul Superior
al Corpului contabililor din Secţiunea Ilfov şi din Corpul foştilor elevi ai Şcolilor Superioare de Comerţ, care a
decis să formeze o societate anonimă pe acţiuni, la care a subscris un capital de 1.000.000 lei, constituind societatea
Activa, în data de 13 ianuarie 1923. Capitalul a fost vărsat rapid de membrii fondatori, organizaţiile menţionate
mai sus, o parte a secţiunilor departamentale şi un număr restrâns de colegi.
Imediat după constituirea sa, societatea a cumpărat terenul situat la nr. 12 din Strada Teilor (fostă Dr.
Mano­lescu), lângă spitalul Colţea, având o suprafaţă de 254 mp, pe care s-a început construcţia, în vara anului
1924, după planurile arhitectului Trăienescu, de la Societatea comunală de locuinţe ieftine, şi în antrepriza arhi­
tectului Grigore Cerchez.
După un an şi jumătate de la începerea con­
strucţiei, sediul Corpului era gata, astfel încât
în dimineaţa zilei de 6 decembrie 1925 a avut loc
inaugurarea Casei Corpului, în prezen­ţa celor mai
importante personalităţi ale acelor vre­muri.
Urmând exemplul iniţiativei Consiliului Su­
pe­rior, Secţiunea Ilfov – care în acele timpuri in­
cludea şi Bucureştii – a decis să aibă şi ea un sediu
propriu. În acest scop, în prima jumătate a anului
1938, Secţiunea Ilfov a cumpărat un loc într-un
imo­bi­l din Strada Ion Ghica, cu 3,5 milioane lei,
din care s-au achitat ca avans 1,5 milioane lei.
Sediul, care urma să fie gata în luna oc­tom­
brie a aceluiaşi an, a fost dat în folosinţă la începu­
tul anului următor. Un anunţ publicat în revis­ta
Corpului informa membrii despre noua locaţie a
secţiunii:
„Corpul Contabililor Autorizaţi şi Experţilor
Contabili, Secţiunea Ilfov, s-a mutat în localul său
propriu din Strada Ion Ghica no. 5, etaj 1”. Sediul Corpului (Bucureşti, Strada Teilor nr. 12)

18 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

Valorificarea informaţiilor

Studii si, cercetări

financiar-contabile în luarea deciziilor
manageriale din entităţile agricole.
Studiu empiric
Partenie DUMBRAVĂ, prof. univ. dr.
Radu Vlad BERCEAN, drd.
Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca

ABSTRACT

Capitalizing on Financial and Accounting Information in the Managerial

Decision-Making of Agrarian Entities. Empirical Research

This research is aimed at presenting the capitalization of financial and accounting information
with Romanian agrarian entities. In this context, based on the performed empirical research,
we have identified what is the impact of certain factors on the financial and accounting
system, while also outlining the materiality of financial and accounting information in the
decision-making process of these entities. Our research relies on the feedback received
from respondents to a poll targeting a sample of entities operating in the agrarian production
sector.

Key terms: agrarian operation, financial and accounting system, managerial decision-making,
financial and accounting information

În cadrul acestui studiu ne propunem să pre­
zen­­tăm modul în care sunt valorificate informaţiile
financiar-contabile din entităţile agricole româneşti.
În acest context, pe baza cercetării empirice realizate,
am identificat impactul unor factori asupra sis­te­
mului financiar-contabil, punând în acelaşi timp în
evidenţă şi semnificaţia informaţiei finan­ciar-con­
tabile în luarea deciziilor manageriale din aceste
en­tităţi. Studiul se bazează pe răspunsurile ob­ţinute
de la respondenţi pe baza unui chestionar distribuit
la un eșantion de entităţi din domeniul producţiei
agricole.
Introducere
Obiectivul principal este realizarea unui stu­diu
empiric referitor la modul în care sunt valo­rificate
in­formaţiile financiar-contabile din enti­tăţile agri­
cole româneşti.
Obiectivul poate fi realizat prin testarea unor
ipoteze de lucru asociate acestuia.
1. Forma juridică a entităţilor agricole. Ne
așteptăm ca majoritatea entităţilor din agricultură
să fie fără personalitate juridică (persoane fizice
in­dividuale). Menţionăm că, după verificarea primei
ipoteze de lucru, reținem în continuarea studiului
doar acele entităţi care organizează evidenţă conta­
bilă, res­pectiv un număr de 44.
2. Impactul structurii de producţie asupra
sistemului financiar-contabil. Ne așteptăm ca ma­
joritatea respondenţilor să considere impor­tantă
structura de producţie, având în vedere implicaţiile
acesteia asupra situaţiei economice a entităţii.
3. Metoda de organizare a evidenţei conta­
bi­le în entităţile agricole. Ne așteptăm ca majorita­
­tea entităţilor din agricultură să opteze pentru con­
tabilitatea în partidă dublă.
4. Finanţarea entităţilor agricole. Elemen­
tele importante urmărite în cadrul cercetării sunt

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 19

sur­sele de finanţare ale entităţilor din agricultură şi
alter­na­tivele pentru finanţarea acestora.
5. Valorificarea informaţiilor financiar-con­
tabile în entităţile agricole. Această ipoteză vizează
utilitatea şi utilizarea informaţii­lor financiar-conta­
bile în luarea deciziilor manageriale în aceste enti­
tăţi, evidențiind totodată sursele de informare.
Pentru fundamentarea opiniilor şi aprobarea
rezultatelor am apelat la un studiu empiric, în intro­
ducerea căruia am făcut o revizuire sumară a stadiu­
lui actual al cunoaşterii. Urmează metodologia de
cercetare efectuată pentru acest studiu. Ipoteze­le
de lucru şi rezultatele cercetării sunt prezentate în
continuare. Studiul se încheie cu concluzii, propu­
neri şi perspective ale cercetării.
1. Stadiul actual al cunoașterii
Literatura bibliografică şi empirică este relativ
restrânsă în acest domeniu, existând puține studii
naţionale şi internaţionale cu privire la acest subiect.
În acest context, în continuare vom face referire la
câteva dintre acestea.
þ În studiul empiric Agricultura de semi-subsis­
tenţă în România: perspective de dezvoltare (Giurcă,
2011), autoarea oferă un cadru general cu privire
la problematica agriculturii de subzistență în ţara
noas­tră. Aceasta concluzionează că, pentru trei mili­
oane de „ferme” sau „gospodării” care nu sunt eligi­
bile pentru ajutorul acordat prin pilonul I al Politicii
Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene, Guver­
nul ar trebui să continue politica de consolidare a
lor prin di­verse mă­suri, precum cea referitoare la
pen­­sia via­geră, sau prin utilizarea la maximum a
măsurilor din cadrul pilonului II, cum ar fi diversifi­
carea activităţilor, sprijin pentru IMM-uri şi încura­
jarea activităţilor în acest dome­niu.
þ În lucrarea Consolidarea exploataţiilor agri­
cole (Luca şi alţii, 2012), autorii arată că în 2010 nu­
mă­rul total al exploataţiilor agricole era de 3.859.000,
cu 2% mai puține decât în anul 2007, pe o suprafață
utilizată de 13,3 milioane ha (ceea ce în­seamnă o di­­
mensiune medie de 3,45 ha/fermă, aproape neschim­
bată în perioada ultimilor trei ani). Dintre acestea,
99,2% erau exploatații fără personali­tate juri­dică
(fer­me individuale, persoane fizice au­to­riza­te, între­
prinderi familiale), operând 56% din totalul te­renu­
lui agricol înregistrat, adică în medie 1,95 ha/fermă.
Celelalte 31.000 de exploatații agri­cole, cu perso­
nali­tate juridică, utilizau 5,8 mili­oane ha (44% din
total), având o mărime medie de 191 ha/exploataţie.
20 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016
þ Lucrarea Quelle politique agricole pour les
exploitations de subsistance et semi-subsistance en
Roumanie? (Ghib şi Cioloş-Villemin, 2009) sublinia­
ză faptul că, deși sunt mar­ginalizate de politicile
agri­cole naţionale şi europe­ne, fermele mici au rolul
de amortizor social, care a permis României să par­
curgă fără tulburări socia­le perioada dificilă a anilor
1990, când dezindustria­lizarea a generat un şomaj
prematur, care şi-a găsit o atenuare în practicarea
agriculturii de subzistență. Deci agricultura este ra­
mura economiei naţionale unde s-au găsit soluţii
economice şi sociale pentru o parte importantă a
po­pulaţiei ţării.
þ Studiul The Importance of Information
through Accounting Practice in Agricultural Sector-
European Data Network (Vazakidis şi alţii, 2010)
ana­lizează diferențele dintre practicile contabile, ro­
lul şi magnitudinea informației conta­bile în sectorul
agricol. Autorii concluzionează că prin­cipala contri­
bu­ție a IAS 41 Agricultura este de a oferi un cadru
conceptual puternic în practica con­tabilă agricolă,
iar Rețeaua de Informaţii Conta­bile Agricole (RICA)
este o reţea de date cu experienţă care ar putea fi
un ghid pentru aplicarea IAS 41. În ţara noastră, Or­
dinul ministrului finan­ţelor publice nr. 1.802/2014
pentru aprobarea Re­glementărilor contabile pri­vind
situaţiile financiare anuale indivi­duale și situa­ţiile
financiare anuale con­solidate a realizat primii pași
în adop­tarea prevederilor IAS 41.
þ În lucrarea Sustainable Agriculture through
ICT Innovation (Gašper, 2013) sunt prezentate as­
pecte privind activitatea fermierilor din societatea
modernă, care se confruntă cu o mulțime de docu­
men­te. În plus, de multe ori, aceştia nu au o imagine
cuprinză­toare asupra fermei, ceea ce duce la scăde­
rea capa­ci­tăţii de luare a deciziilor. Autorul propune
o solu­ție software care oferă o imagine asupra con­
ta­bilităţii, trasabilitatea animalelor şi raportărilor
către RICA. Promovarea acestor sugestii ar putea îm­
bunătăți efi­ciența și ar duce la rezultate mai bune,
fără in­vestiții mari.
þ Studiu empiric privind raportarea finan­cia­
ră a activelor necorporale de către firmele româneşti
(Fădur şi alţii, 2011) evidenţiază fap­tul că principalii
utili­zatori ai situaţiilor financia­re sunt creditorii şi
fis­cul, spre deosebire de siste­mul anglo-saxon, în care
raportările financiare sunt destinate în special in­
ves­titorilor. Privind lucrurile din această perspectivă,
putem înţelege de ce accen­tul în raportările fi­­­nan­
ciare cade pe partea tangibilă a activelor imobilizate.
Normele contabile româneşti sunt restrictive cu pri­
vire la recunoaşterea şi eva­lua­rea activelor ne­cor­
po­rale, iar iden­tificarea şi măsurarea elemente­lor
de activ care determină diferenţa dintre valoarea
con­tabilă netă şi valoarea de piaţă presupun costuri
suplimentare. Multe dintre soluţiile propuse pentru
a rezolva „pro­ble­ma” activelor necorporale se ba­
zea­­­ză pe furniza­rea de informaţii suplimentare refe­
ri­toare la active­le intangibile în raportarea anuală.
þ În Studiu empiric privind practicile de conta­
­ ilita­te managerială (Jinga, 2014) se arată că 64 de
b
respondenți din 67 care au participat la un sondaj
pe această temă consideră că informațiile oferite de
con­ta­bi­litatea managerială sunt utile. Răspunsu­rile
va­li­dea­ză prima ipoteză a cercetării autorului: ma­
jo­ri­tatea respondenţilor consideră că informa­ţiile
ofe­rite de contabilitatea managerială sunt utile. Tot­
odată, evidenţiază cele mai importante cauze care
con­duc la modesta dezvoltare a contabilității mana­
ge­riale: personal insuficient; lipsa unui sistem inte­
grat de raportare; informații diferite în aplicații dis­
tincte; neînțelegerea proceselor; detalierea scă­zută
a infor­mației contabile sau lipsa/imposibili­tatea
co­lectării unor informații relevante la nivelul dorit
de detaliu; pregătirea tuturor analizelor în Excel,
cu investiția de timp necesară; limitarea timpului;
absenţa unei structuri organizaționale re­ceptive la
astfel de deci­zii; lipsa ce­rerii pentru in­formațiile fur­
ni­zate de contabilitatea managerială, acestea fiind
desti­nate doar compa­niei-mamă; insu­fi­cienta instrui­
re profesională în domeniu.
2. Aspecte privind
metodologia cercetării
La baza studiului realizat se află un chestionar
care conţine întrebări închise şi deschise pentru un
eșantion de 130 de entităţi agricole, validând răs­
pun­surile a 121 dintre acestea.
Aşa cum am mai precizat, după verificarea pri­
mei ipoteze de lucru, reținem în continuarea studiu­
lui empiric doar entităţile agricole care organizează
şi conduc evidenţă contabilă, în număr de 44.
Demersul de cercetare presupune o abordare
atât de natură calitativă, cât şi cantitativă, având la
bază date empirice înregistrate pe un eșantion de
exploatații agricole româneşti. Latura calitativă a
cercetării constă în faptul că realizarea studiu­lui se
bazează pe interpretare, explicație şi înțele­gere, iar
la­tura cantitativă se justifică prin recur­gerea la mă­
surări, cuantificări şi exprimări cifrice ale unor fe­
no­­mene ce vor fi studiate.
În faza de adunare a datelor, am apelat la teh­
nici de culegere mediată a informaţiilor din chestio­
narele care au fost completate la direcţiile pentru
agricultură județene şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie
pentru Agri­cultură (APIA). În ceea ce privește pre­
lucrarea şi analiza datelor, metodele utilizate au fost
analiza comparativă empirică – pentru identificarea
ase­mănărilor şi deosebirilor dintre informaţiile
culese de la exploatațiile agricole luate în studiu – şi
anali­za cantitativă.
Procedeele circumscrise tehnicilor pe care
le-am utilizat sunt gruparea statistică, estimarea va­
rianței, a mediei şi clasificarea. Instrumentele in­
dispensabile realizării demersului de cercetare au
fost chestionarele, baza de date, foaia de obser­vație
şi indicii statistici şi financiari.
3. Verificarea ipotezelor
În analiza datelor am folosit programul SPSS
(Statistical Package for the Social Sciences), unul
din­tre cele mai utilizate pachete software în analiza
statis­tică a datelor. Primul model a apărut în anul
1968, apoi a evoluat până la versiunea 15 şi aria de
aplicabilita­te s-a extins de la o versiune la alta, odată
cu mo­dul de operare şi cu facilităţile oferite. Astăzi,
programul este utilizat în marketing, cercetare ex­
perimentală, educaţie, sănătate etc. În afară de ana­
lizele statistice posibile, acesta are componente
pu­ternice pen­tru managementul datelor (selectare,
reconfigurare, creare de date noi) şi pentru docu­men­
­tarea acestora (există un dicționar metadata, care
reţine caracteris­tici ale datelor). Se mai pot adă­u­ga
flexibilitatea privind tipurile de date acceptate şi
modulul de construire a rapoartelor.
1. Forma juridică a entităţilor agricole. Ne
aș­teptăm ca majoritatea entităţilor din agricultură
să fie fără personalitate juridică (persoane fizice in­
divi­duale).
Situaţia juridică a entităţilor prezentate de res­
pondenții chestionarului este redată în Tabelele 1
şi 2.
Tabelul 1. Forma juridică a entităţilor
din agricultură (statistică)
Răspunsuri valide 121
Răspunsuri nevalide 0
Mediană 1
Valoare modală 1
Deviație standard 1,43
Sursa: Proiecţia autorilor.
mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 21
 Numărul celor care au răspuns la aceas­tă ches­
tiune este de 121, cifră care corespun­de cu mări­
mea eșantionului, iar numărul non-răs­punsurilor
este 0.
Valoarea modală este 1, ceea ce indică fap­tul
că cea mai frecventă formă juridică a entităţilor din
agricultură este persoana fizică individuală.
În pro­gram am codificat entităţile astfel: 1 –
persoane fizice individua­le, 2 – PFA, 3 – cooperaţii
agricole, 4 – SNC, 5 – SRL şi 6 – SA.

Tabelul 2. Forma juridică a entităţilor din agricultură

Forma Entităţi Procente Procente

Procente
juridică agricole valide cumulate
Persoane fizice individuale 77 63,64 63,64 63,64
PFA 19 15,70 15,70 79,34
Cooperaţii agricole 8 6,61 6,61 85,95
SNC 2 1,65 1,65 87,60
SRL 12 9,92 9,92 97,52
SA 3 2,48 2,48 100
Total 121 100 100 100
Sursa: Proiecţia autorilor.

Din datele de mai sus se poate observa că, din
cele 121 de entităţi agricole, 77 sunt persoane fizice
individuale, 19 – PFA, 8 – cooperații agricole, 2 – SNC,
12 – SRL şi 3 – SA. Altfel spus, 63,64% dintre entităţile
analizate sunt persoane fizice individuale, 15,70% –
PFA, 6,61% – cooperații agricole, 1,65% – SNC, 9,92%
– SRL şi 2,48% – SA.
î Concluzii, opinii şi sugestii preliminare
Aşa cum era de așteptat, majoritatea entităţilor
agricole nu au personalitate juridică, fiind persoane
fizice individuale, de unde rezultă dimen­siu­nile re­
duse ale acestora şi caracte­rul lor de subzistență,
con­firmându-se arti­colele, studiile şi statisticile an­
terioare. Luca şi alţii (2012) evidenţiază că în anul
2010 99,2% dintre exploata­ţii erau fără persona­
litate juridică, iar Giurcă (2011) concluzio­nează că
trei milioane de „ferme” sau „gos­podării” nu sunt
eli­gibile pentru ajutorul acordat prin pilo­nul I al
PAC şi că Guvernul ar trebui să con­ti­nue politica de
consolidare a acestora prin diverse mă­suri.
Opinia noastră este că în România nu a existat
o politică coerentă de concentrare şi stimulare a ca­
pi­­talu­lui în exploataţii agricole comerciale, persis­
tând structuri productive fărâmițate, ine­ficiente, cu
producţie destinată consumului propriu şi mai pu­
ţin pieţei. Această stare de fapt s-a datorat inexisten­
ței unei strategii de restructurare şi dez­voltare în
agricul­tură, accentuării gradului de îmbă­trânire a
populaţiei şi unui sistem incoerent de cre­di­tare şi
fi­nanţare.
Propunem autorităţilor competente elaborarea
unei strategii care să facă posibilă trecerea cât mai
rapidă de la exploataţia agricolă familială (de sub­
zis­tenţă) la cea de tip comercial, care să fie baza coo­
­perativelor agricole moderne, orientate spre piaţă.
Aceasta se poate realiza prin stimularea tineri­
lor spre a deveni fermieri activi, un sistem na­ţio­nal
de subvenţionare apropiat de cel al ţărilor din UE, o
politică de creditare specială pentru entită­ţile agrico­
le şi un cadru legislativ favorabil formelor asociative.
Considerăm că nu putem vorbi de un sistem
fi­nanciar-contabil propriu-zis în cadrul entităţilor
agricole de subzistenţă, de cele mai multe ori buge­
tul fer­mierului confundându-se cu cel al entităţii.
2. Impactul structurii de producţie asupra
sistemului financiar-contabil. Ne așteptăm ca ma­
joritatea respondenţilor să considere impor­tantă
structura de producţie, având în vedere implicaţii­le
acesteia asupra situaţiei economice a entităţii.
Tabelul 3. Impactul structurii de producţie
asupra sistemului financiar-contabil (statistică)
Răspunsuri valide 44
Răspunsuri nevalide 0
Mediană 1,00
Valoare modală 1
Percentilă 25 1,00
50 1,00
75 1,00
Sursa: Proiecţia autorilor.

22 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

 În program am folosit următoarele co­dificări: Cei mai mulţi res­­pon­denţi con­si­deră că struc­
1 – foarte important, 2 – impor­tant, 3 – mai puţin im­ tura de producţie are un im­pact foarte impor­tant
­por­tant şi 4 – nu este important. sau important asupra siste­mului fi­nan­ciar-contabil.

Tabelul 4. Impactul structurii de producţie

asupra sistemului financiar-contabil

Variantă Entităţi Procente Procente

Procente
răspuns agricole valide cumulate
Foarte important 21 47,73 47,73 47,73
Important 20 45,45 45,45 93,18
Mai puţin important 1 2,27 2,27 95,44
Nu este important 2 4,55 4,55 100
Total 44 100 100 100
Sursa: Proiecţia autorilor.

93,18% dintre respondenţi (41 de persoane)
consideră că impactul structu­rii de producţie asu­pra
sistemului financiar-con­ta­­bil este foarte important
sau important şi doar 6,82% (3 respondenţi) cred
că acesta este mai puţin impor­tant sau că nu este
important.
î Concluzii, opinii şi sugestii preliminare
Observăm că structura de producţie are influ­
en­țe majore asupra sistemului financiar-contabil
din entităţile agricole, deoarece durata ciclului de
producţie este stabilită în funcţie de structura de
pro­ducţie aleasă, cu impact asupra costurilor fixe
şi variabile şi implicit asupra profitului. Acest re­
zultat este convergent cu cel al unor lucrări anteri­
oa­re. Zahiu (1996) concluzionează că struc­tura de
producţie este suportul material al structurii econo­
mice, exprimată prin proporțiile dintre costuri­le de
producţie generate de îmbinarea şi combinarea ra­
murilor, mai ales prin proporțiile dintre costurile
fixe şi cele variabile şi impactul acestor proporții
asu­pra profitului.
Părerea noastră cu privire la structura de pro­
ducţie a exploataţiilor agricole, alături de cele su­
bli­ni­a­te ulterior, este aceea că, deși trebuie urmat
mo­delul ţărilor vestice, este necesar ca aceasta să
fie adaptată la condiţiile pedoclimatice existente la
nivelul ţării noas­­tre sau al fiecărui judeţ şi potrivit
tradiţiei (grâ­narul Europei) şi cerinţelor pieţei.
3. Metoda de organizare a evidenţei contabi­
le în entităţile agricole. Ne așteptăm ca majorita­tea
entităţilor din agricultură să opteze pentru contabili­
tatea în partidă dublă.
Tabelul 5. Metoda de organizare a evidenţei
contabile în entităţile agricole (statistică)
Răspunsuri valide 44
Răspunsuri nevalide 0
Valoare modală 2
Deviație standard 0,94
Sursa: Proiecţia autorilor.
Datele de mai sus arată că valoa­rea modală
este 2, ceea ce indică faptul că cele mai multe enti­
tăţi cuprinse în studiu ţin contabilitatea în par­tidă
simplă pe exploataţie.
În program am utilizat următoarele co­dificări:
1 – partidă simplă – fermă, 2 – partidă simplă – ex­
ploa­taţie, 3 – partidă dublă – fermă şi 4 – partidă
du­blă – exploataţie.

Tabelul 6. Metoda de organizare a evidenţei contabile

în entităţile agricole

Variantă Entităţi Procente Procente

Procente
răspuns agricole valide cumulate
Partidă simplă – fermă 1 2,27 2,27 2,27
Partidă simplă – exploataţie 18 40,91 40,91 43,18

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 23

 Variantă Entităţi Procente Procente
Procente
răspuns agricole valide cumulate
Partidă dublă – fermă 8 18,18 18,18 61,36
Partidă dublă – exploataţie 17 38,64 38,64 100
Total 44 100 100 100
Sursa: Proiecţia autorilor.

Aşadar, 2,27% dintre respondenţi organizează Valoare modală 2

contabilitatea în par­tidă simplă pe fermă, 40,91% –
în partidă simplă pe exploataţie, 18,18% – în par­
tidă dublă pe fermă, iar 38,64% – în partidă dublă
pe exploataţie. Din cumularea procentelor rezultă că
43,18% dintre respondenţi organizează contabilita­
tea în par­­tidă simplă şi 56,82%, în partidă dublă.
Tabelul 7. Ce metodă de organizare a contabilităţii
ar fi mai eficientă în cazul dvs.? (statistică)
Răspunsuri valide
Răspunsuri nevalide
Deviație standard 0,51
Sursa: Proiecţia autorilor.
Din datele de mai sus putem observa că valoa­
rea modală este 2, ceea ce indică faptul că cele mai
multe entităţi cuprinse în analiză au optat pentru
con­ta­bili­tatea în partidă dublă, da­torită beneficiilor
infor­maţionale.
În program am folosit următoarele co­dificări:
44 1 – partidă simplă – cost redus, 2 – partidă dublă –
0 beneficii in­formaţionale şi 3 – nu ştiu.

Tabelul 8. Ce metodă de organizare a contabilităţii

ar fi mai eficientă în cazul dvs.? (Argumentaţi.)

Variantă Entităţi Procente Procente

Procente
răspuns agricole valide cumulate
Partidă simplă – cost redus 15 34,09 34,09 34,09
Partidă dublă – beneficii
28 63,64 63,64 97,73
informaţionale
Nu știu 1 2,27 2,27 100
Total 44 100 100 100
Sursa: Proiecţia autorilor.

Datele din Tabelul 8 arată că 63,64% dintre
res­pondenţi consideră că cea mai efi­cientă metodă
de organizare a evidenţei contabile este cea în parti­
dă dublă, 34,09% cred că este mai efi­cientă me­toda
de organizare a evidenţei contabile în parti­dă sim­plă,
iar 2,27% nu ştiu.
î Concluzii, opinii şi sugestii preliminare
În urma analizării datelor se confirmă cea de-a
treia ipoteză, majoritatea respon­denţilor conside­
rând că cea mai eficientă metodă de organizare a
evi­denţei contabile este cea în partidă dublă.
Opinia noastră cu privire la acest aspect este că,
deși 34,09% dintre respondenţi au optat pen­tru con­
tabilitatea în partidă simplă, deoarece presupune un
cost mai redus, aceasta nu oferă o viziu­ne detaliată
asupra situaţiei financiar-contabile şi a enti­tăţii, li­
mi­tând posibilitatea de valorificare a informa­ţiilor
financiar-contabile.
Concluziile desprinse din studiul empiric nu
ex­clud posibilitatea utilizării şi a metodei de organi­
zare a contabilităţii în partidă dublă, fiind la latitu­
dinea entităţii agricole, aspect care după părerea
noastră trebuie extins.
În acest context, propunem elaborarea pentru
entităţile din agricultură a unui plan contabil spe­
cific acestei ra­muri a producţiei, care să servească
drept cadru comun pen­tru prac­ticile contabile din
aceste entităţi, orica­re ar fi forma lor juridică şi so­
cială şi orientarea lor tehni­că şi economică.
De asemenea, credem că este necesar un no­
men­clator adap­­tat al conturilor şi un model specific

24 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

de bilanţ şi de cont de profit şi pierdere utilizabil
pen­tru exploa­ta­ţiile agricole, fără a neglija politicile
contabile ale Uniunii Europene şi prevederile stan­
dardului IAS 41.
Tabelul 9. Finanţarea entităţilor agricole
Finanţarea Entităţi
entităţilor agricole
Finanţarea entităţii dvs. se realizează pe bază de:
ü surse proprii 44
ü împrumuturi bancare pe termen scurt 12
ü împrumuturi bancare pe termen mediu 3 2,91
ü împrumuturi bancare pe termen lung 7 6,80
ü surse atrase 1 0,97
ü fonduri nerambursabile 34
ü operaţiuni de leasing 2 1,94
Total 103
Sursa: Proiecţia autorilor.
Aşadar, toate entităţile cuprinse în analiză se
finanțează din surse pro­­prii (toate cele 44 de enti­
tăţi au bifat această moda­litate de finanţare). 27,27%
au folo­sit ca sursă de finanţare împrumuturile ban­
care pe termen scurt, 6,82% – împrumuturile pe
ter­men mediu, 15,91% – împrumuturile pe termen
lung, 2,27% – surse atrase, 77,27% – fon­duri ne­ram­
bursabile şi 4,55% – ope­raţiuni de leasing. Totalul
depășește 100% pentru că avem persoane care au
ales mai mult de o sursă de finanţare. Am primit
103 răspunsuri, iar frecvenţa cu­mulată, de 234,10%,
arată că în medie un res­pondent a indicat două sur­
se de finanţare.
î Concluzii, opinii şi sugestii preliminare
Din datele de mai sus se poate observa proble­
matica creditării exploataţiilor agricole românești,
doar jumătate dintre cele incluse în studiu folo­sind
ca sursă de finanţare creditele bancare. Acest rezul­
tat este convergent cu cel al articolelor, studii­lor şi
statisticilor anterioare.
Considerăm că reticența băncilor pentru credi­
tarea agriculturii este determinată de o serie de fac­
­tori cum ar fi:
l discontinuitatea în obţinerea veniturilor;
l instabilitatea pieţelor de desfacere şi valori­
fi­care a produselor agricole obţinute;
4. Finanţarea entităţilor agricole. Elemen­tele
importante urmărite în cadrul cercetării sunt sursele
de finanţare ale entităţilor din agricultură şi alterna­
tivele pentru finanţarea acestora.
Procente
Procente
din cazuri
42,72 100
11,65 27,27
6,82
15,91
2,27
33,01 77,27
4,55
100 234,10
l riscul ridicat de fluctuații ale producţiei în
funcţie de condiţiile naturale;
l lipsa unui sistem adecvat de asigurări care
să garanteze compensarea rapidă a pierderilor;
l un sistem deficitar de garantare a creditu­
lui etc.
Părerea noastră este că se impune existenţa unui
sistem de creditare pe termen scurt, mediu şi lung
care să ţină seama de garanţii precum: ipoteca asu­
pra pă­mân­tului şi a produselor viitoare, emi­terea
de înscrisuri ipotecare asupra pământului şi exploa­
­ta­ţiilor agri­cole, luarea în garanţie chiar a obiectului
creditat, accesarea garanţiilor financiare oferite de
fondul de garantare a creditului rural.
Considerăm încurajator faptul că 77,27% din­
tre entităţi (un număr de 34) au beneficiat de fon­
duri nerambursabile.
În acelaşi timp, o direcţie de cercetare viitoare
ar putea fi studierea mai complexă a structurii fon­
durilor nerambursabile şi stabilirea locului pe care
îl ocupă plăţile directe în comparaţie cu cele prin
pro­gramul de dezvoltare rurală.
5. Valorificarea informaţiilor financiar-con­
tabile în entităţile agricole. Această ipoteză vizează
utilitatea şi utilizarea informaţii­lor financiar-conta­
bi­le în luarea deciziilor manageriale în aceste entităţi,
evidenţiind totodată sursele de informare.
mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 25
 Tabelul 10. Influenţa informaţiilor iau deciziile manage­riale pe baza informaţiilor fi­
financiar-contabile în luarea deciziilor nan­ciar-contabile oferi­te prin lucrările de sinteză.
manageriale în entităţile agricole (statistică) În program am folosit următoarele co­dificări:
3 – de cele mai multe ori, 2 – foarte rar şi 1 – nicio­
Răspunsuri valide 44 dată.
Răspunsuri nevalide 0 Ţinând cont de modul de codificare a variabilei,
Mediană 3,00 observăm că jumătate dintre cei chestionați utili­zea­
Valoare modală 3 ză informaţiile financiar-contabile în luarea de­cizii­
Percentilă 25 1,00 lor manageriale (mediana are valoarea 3). Folosind
50 3,00 va­lo­rile quartile (percentiles), distribuţia eșantio­
75 3,00 nului în raport cu variabila decizii se pre­zintă astfel:
25% dintre entităţile care au luat parte la sondaj nu
Sursa: Proiecţia autorilor.
folo­sesc de cele mai multe ori informaţiile financiar-
Aşadar, valoa­rea modală este 3, ceea ce indică con­tabile în lua­rea deciziilor, iar 75% le iau întot­dea­
faptul că cele mai multe entităţi cuprinse în studiu una în calcul.

Tabelul 11. Influenţa informaţiilor financiar-contabile

în luarea deciziilor manageriale în entităţile agricole

Variantă Entităţi Procente Procente

Procente
răspuns agricole valide cumulate
De cele mai multe ori 26 59,09 59,09 59,09
Foarte rar 3 6,82 6,82 65,91
Niciodată 15 34,09 34,09 100
Total 44 100 100 100
Sursa: Proiecţia autorilor.

Datele din Tabelul 11 arată că 34,09% (15 en­ deciziilor, 6,82% (3 entităţi) le utilizează foarte rar,
ti­tăţi) din­tre cei care au luat parte la son­daj nu ţin iar 59,09% (26 de entităţi) le folosesc de cele mai
cont de informaţiile financiar-con­tabile în luarea multe ori.

Tabelul 12. Ierarhizarea în funcţie de importanţă a surselor de informare

în luarea deciziilor manageriale

Variantă Deviaţie
Medie Minim Maxim
răspuns standard
Contabilitatea financiară 4,39 1 5 0,69
Contabilitatea managerială 4,16 1 5 0,87
Sistemele-suport pentru decizii 1,90 1 5 0,78
Piaţa 1,34 1 5 0,52
Sursa: Proiecţia autorilor.

Prin urmare, cele mai folosite informații în lua­
rea deciziilor manage­riale sunt cele oferite de con­
ta­bilitatea financiară. Acest rezultat este convergent
cu cel al unor studii an­terioare. Totuși, se ob­servă că
valorile medii obținute pe scala Likert pentru cele
două tipuri de contabilități sunt foarte apropiate.
î Concluzii, opinii şi sugestii preliminare
Datele de mai sus confirmă cea de-a cincea ipo­
teză. Aceasta este convergentă cu rezultatele ob­ţi­
nute anterior în studii şi articole de specialitate. De
exemplu, Jinga (2014) concluzionează că 64 de res­
pondenți dintre cei 67 care au participat la studiul

26 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

său consideră că informațiile oferite de contabilita­
tea managerială sunt utile.
Direcţii viitoare de cercetare
Direcţiile viitoare de cercetare ar trebui să vi­
zeze, în opinia noastră: structurarea mai riguroasă
a entităţilor agricole din ţara noastră, extinderea cer­
cetării pentru aceste entităţi la nivel naţional, deta­
lie­rea ipotezelor de lucru, reliefarea specificului şi
particularităților ramurilor agriculturii şi impac­tul
acestora asupra organizării evidenţei în general şi
a contabilităţii în special.

BIBLIOGRAFIE

1. Bercean, R., Bercean, R.V., Pop, I.A., Crişan, I.Gh., Trif, A.L., Călina, M.C. (2009), Contabilitate mana­
gerială, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.
2. Bercean, R.V. (2008), The Real Guarantees in Crediting Process in Agriculture, în The Knowledge-Based
Organization the 14th International Conference. Economic Sciences. Conference Proceedings 5, „Nicolae
Bălcescu” Land Forces Academy Publishing House, Sibiu.
3. Bercean, R.V. (2010), Falimentul societăţilor comerciale, Studia Universitatis „Vasile Goldiş” Arad,
Seria Științe Economice, anul 20, partea a III-a.
4. Bercean, R.V. (2015), Romanian Legal Structure of Agricultural Holdings in the Context of the Common
Agricultural Policy 2014-2020, Journal of Legal Studies, vol. 16, nr. 29, pp. 5-19.
5. Dumbravă, P., Berinde, S., Răchişan, P.R., Bătrâncea, L.M., Pop, I. (2010), Contabilitatea managerială
(de gestiune), Editura Alma Mater, Cluj-Napoca.
6. Fădur, C.-I., Ciotină, D., Mironiuc, M. (2011), Studiu empiric privind raportarea financiară a activelor
necorporale de către firmele româneşti, Economie teoretică şi aplicată, vol. 18, nr. 8, pp. 3-14.
7. Gašper, P. (2013), Sustainable Agriculture through ICT Innovation, Conference June 23-27, Torino.
8. Ghib, M.-L., Cioloş-Villemin, V. (2009), Quelle politique agricole pour les exploitations de subsistance
et semi-subsistance en Roumanie ?, în 3èmes journées de recherches en sciences sociales, Montpellier.
9. Giurcă, D. (2011), Agricultura de semi-subsistenţă în România: perspective de dezvoltare, disponibil
la http://www.cerope.ro/pub/Agricultura_de_semi-subsistenta_in_Rom.pdf
10. Jinga, G. (2014), Studiu empiric privind practicile de contabilitate managerială, disponibil la
http://www.revcib.ase.ro/2015_files/10_JingaRO.pdf
11. Lefter, V., Roman, A.G. (2007), IAS 41 Agriculture: Fair Value Accounting, Theoretical and Applied
Economics, nr. 5, pp. 15-22.
12. Luca, L., Cionga, C., Giurcă, D. (2012), Consolidarea exploataţiilor agricole, Editura Economică,
Bucureşti.
13. Mateș, D., Cotleț, D., Ineovan, F., Bobițan, N., Iosif, A., Pereş, C., Pavel, C., Imbrescu, M., Moraru, M.,
Domil, A., Dumitrescu, A., Cotleț, B. (2010), Contabilitate financiară. Concepte de bază. Tratamente
specifice. Studii de caz, Editura Mirton, Timişoara.
14. Matiş, D., Pop, A. (2010), Contabilitate financiară, ediţia a III-a, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
15. Pereş, I., Mateş, D., Pereş, C. (2005), Bazele contabilităţii, Editura Mirton, Timişoara.
16. Vazakidis, A., Athianos, S., Ekaterini, C.L. (2010), The Importance of Information through Accounting
Practice in Agricultural Sector-European Data Network, Journal of Social Sciences, vol. 6, nr. 2,
pp. 221-228.
17. Zahiu, L. (1996), Management agricol, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti.

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 27

Reglementări contabile Modificări aduse
de OMFP nr. 4.160/2015
privind reglementările contabile
– partea a II-a –

Corina Graziella BÂTCĂ-DUMITRU, prof. univ. dr.

ASE București

ABSTRACT

Amendments Introduced by the Order of the Minister of Public Finances no. 4160/2015
Regarding Accounting Regulations

This article intends to analyse and illustrate the provisions of the Order of the Minister
of Public Finances no. 4160/2015 on amending and supplementing certain accounting
regulations, which was published in the Official Journal no. 21 of 12 January 2016.

Key terms: changing the revaluation model with the cost model, subsequent commercial
discounts, government bonds recognised as financial fixed assets, green certificates, fiduciary
contract

În acest articol continuăm demersul făcut în numărul precedent al revistei, de a analiza și exemplifica
prevederile Ordinului ministrului finanţelor pu­blice nr. 4.160/2015 privind modificarea și completarea unor
reglementări contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 21 din 12 ianuarie 2016.

Reglementările contabile privind situaţiile fi­
nan­ciare anuale individuale şi situaţiile financiare
anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului
finan­ţe­lor publice nr. 1.802/2014, publicat în Mo­ni­
torul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 30 de­
cembrie 2014, cu modificările ulterioare, se modifică
şi se com­pletează după cum urmează:
3. Dobânda aferentă capitalului
împrumutat
La punctul 80, după alineatul (1) se introduce
un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) Dobânda la capitalul împrumutat în le­
­gă­tură cu active care nu îndeplinesc condiţia de
du­rată prevăzută la alin. (3) reprezintă cheltuia­
lă a perioa­dei. Constituie, de asemenea, cheltuială
a peri­oadei cheltuielile reprezentând diferenţele de
curs valutar.”
La punctul 80, alineatul (3) se modifică şi va
avea următorul cuprins:
„(3) În sensul prezentelor reglementări, prin
activ cu ciclu lung de fabricaţie se înţelege un activ
care solicită în mod necesar o perioadă substanţială de
timp, respectiv mai mare de un an, pentru a fi gata în
vederea utilizării sale prestabilite sau pentru vânzare.”

Exemplu

a) Pentru finanţarea construcției unei clădiri, societatea Alfa a contractat la data de 01.04.N un credit
bancar pe termen lung în valoare de 4.000.000 lei, la o rată a dobânzii de 9%, rambursabil într-o perioadă
de 3 ani. Construcția clădirii a început la 01.09.N. Clădirea este finalizată şi recepționată la 30.11.N+3.

28 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

 b) Pentru finanţarea construcției unei clădiri, societatea Beta a contractat la data de 01.03.N un credit
bancar pe termen lung în valoare de 3.000.000 lei, la o rată a dobânzii de 8%, rambursabil într-o perioadă
de 3 ani. Construcția clădirii a început la 01.08.N. Clădirea este finalizată şi recepționată la 01.06.N+1.

a) Construcția reprezintă un activ cu ciclu lung de fabricație deoarece necesită o perioadă de timp mai
mare de un an pentru a fi gata în vederea utilizării sau vânzării.
În intervalul 01.04.N-31.08.N, costurile îndatorării nu sunt legate de perioada de producție, deci se
re­cunosc ca o cheltuială.
Costurile îndatorării aferente perioadei 01.04.N-31.08.N = 4.000.000 lei x 9% x 5 luni/12 luni =
150.000 lei
150.000 lei 666 = 1682 150.000 lei
„Cheltuieli „Dobânzi aferente
privind dobânzile” creditelor bancare
pe termen lung”

În intervalul 01.09.N-31.12.N, costurile îndatorării legate de perioada de producție se vor include în

cos­tul de producție.
Costurile îndatorării aferente perioadei 01.09.N-31.12.N = 4.000.000 lei x 9% x 4 luni/12 luni =
120.000 lei
– Recunoașterea cheltuielilor cu dobânda:
120.000 lei 666 = 1682 120.000 lei
„Cheltuieli „Dobânzi aferente
privind dobânzile” creditelor bancare
pe termen lung”

– Includerea costurilor îndatorării în costul de producție:

120.000 lei 231 = 722 120.000 lei
„Imobilizări corporale „Venituri din producția
în curs de execuție” de imobilizări corporale”

b) Construcția nu reprezintă un activ cu ciclu lung de fabricație deoarece necesită o perioadă de timp
mai mică de un an pentru a fi gata în vederea utilizării sau vânzării.
În intervalul 01.08.N-31.12.N, costurile îndatorării legate de perioada de producție nu se vor in­clude
în costul de producție, ci se vor recunoaște în contul de profit și pierdere.
Prin urmare, toată cheltuiala cu dobânda aferentă anului N se va recunoaște în contul de profit și pierdere.
Costurile îndatorării aferente perioadei 01.03.N-31.12.N = 3.000.000 lei x 8% x 10 luni/12 luni =
200.000 lei
200.000 lei 666 = 1682 200.000 lei
„Cheltuieli „Dobânzi aferente
privind dobânzile” creditelor bancare
pe termen lung”

4. Evaluarea titlurilor de stat „SECŢIUNEA 3.41

recunoscute ca imobilizări
financiare
După punctul 122 se introduce o nouă secţiu­
ne, secţiunea 3.41 „Evaluarea titlurilor de stat re­
cunoscute ca imobilizări financiare”, cu următo­rul
cuprins:
Evaluarea titlurilor de stat recunoscute
ca imobilizări financiare
1221. – Prin derogare de la prevederile pct. 58
alin. (1), în cazul achiziţionării de titluri de stat pen-
tru care suma plătită la achiziţie este mai mare de­
cât suma care urmează a fi rambursată la scadenţă,
dife­renţa dintre cele două valori este înregistrată în

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 29

contul 471 «Cheltuieli înregistrate în avans»/analitic
distinct. Această diferenţă va fi recunoscută în contul
de profit şi pierdere linear, pe perioada deţinerii titlu­
rilor respective.
1222. – Dacă suma plătită pentru achiziţionarea
titlurilor de stat este mai mică decât suma care ur­
mează a fi rambursată la scadenţă, entitatea recu­
noaș­te titlurile achiziţionate la valoarea care urmea­
ză a fi rambursată la scadenţă. În acest caz, diferenţa
dintre cele două valori se înregistrează în contul 472
«Venituri înregistrate în avans», urmând a fi recunos­
cută în contul de profit şi pierdere linear, pe perioada
deţinerii titlurilor respective.”
Reamintim că titlul de stat reprezintă un in­
strument financiar care atestă datoria publică, sub
formă de bonuri, certificate de trezorerie, obligați­
uni sau alte instrumente financiare constituind îm­
prumuturi ale statului în monedă naţională ori în
valută, pe termen scurt, mediu şi lung. Acestea sunt
emise în prezent în formă dematerializată (dreptul
de proprietate se evidenţiază într-un cont de titluri
deschis în evidențele intermediarului autorizat) și
se identifică printr-un cod unic (codul ISIN – Inter-
national Securities Identification Number).
Titlurile de stat se clasifică în următoarele ca­
tegorii:
þ Titluri de stat pe termen scurt. Sunt certi­
ficate de trezorerie cu discont, cu scadenţă de până
la un an (6 luni, un an). Certificatele de trezorerie cu
discont sunt titluri de stat fără cupon de dobândă,
care se cumpără de investitor la o valoare (preţ) mai
mică decât valoarea nominală, urmând ca la scaden­
ţă să încaseze valoarea nominală.
þ Titluri de stat pe termen mediu sau lung,
de tip benchmark (de referinţă). Sunt obligațiuni
de stat cu scadenţă de peste un an (3, 5 și 10 ani), vân­
­dute la valoarea nominală, cu discont (preț sub
valoarea nominală) sau primă (preț peste va­loarea
nominală) şi pentru care emitentul plăteș­te anual
do­bândă (cupon), conform condiţiilor din prospec­
tul de emisiune. În cazul obligaţiunilor de stat de tip
benchmark, valoarea nominală a seriei de ti­­tluri emi­
se și aflate în circulație poate fi majo­rată ulterior de
către emitent prin redeschideri ulte­rioa­re, în con­di­
ţiile menţinerii caracteristicilor ini­ţiale ale emisiunii
(rata dobânzii, data plăţii dobânzii şi data scadenței).
Totodată, OMFP nr. 4.160/2015 prevede că
func­ţiunea conturilor 686 „Cheltuieli financiare pri­
vind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru
pierdere de valoare” şi 786 „Venituri financiare din
amor­tizări şi ajustări pentru pierdere de valoare”
se mo­di­fică şi va avea următorul cuprins:
„Contul 686 «Cheltuieli financiare privind amor-
tizările, provizioanele şi ajustările pentru pierdere
de valoare»
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltu­
ielilor financiare cu amortizările, provizioanele şi
ajustările pentru pierdere de valoare.
În debitul contului 686 «Cheltuieli financiare
privind amortizările, provizioanele şi ajustările pen-
tru pierdere de valoare» se înregistrează: (...)
– valoarea diferenţei dintre suma plătită la
achiziţia titlurilor de stat şi suma rambursată la
scadenţă, aferente titlurilor de stat, amortizată
(471); (...)”
„Contul 786 «Venituri financiare din amortizări
şi ajustări pentru pierdere de valoare»
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa venitu­
rilor financiare din amortizarea diferenţelor favora­
bile aferente titlurilor de stat achiziţionate, precum
şi a celor din ajustări pentru pierdere de valoare.
În creditul contului 786 «Venituri financiare
din amortizări şi ajustări pentru pierdere de valoare»
se înregistrează: (...)
– valoarea diferenţelor favorabile aferente
titlurilor de stat achiziţionate, amor­tizate (472).”

Exemplul 1

Alfa achiziționează obligațiuni de stat cu scadența peste 5 ani. Suma plătită la achiziție este de 120.000 lei,
iar suma care urmează să fie rambursată la scadență, de 100.000 lei.
a) Achiziția titlurilor recunoscute ca imobilizări financiare:
120.000 lei % = 2695 120.000 lei
100.000 lei 2677 „Vărsăminte de efectuat
„Obligațiuni achiziționate pentru alte imobilizări
cu ocazia emisiunilor financiare”
efectuate de terți”
20.000 lei 471
„Cheltuieli înregistrate
în avans”

30 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

 b) Recunoașterea anuală a cheltuielii în avans în contul de profit și pierdere pe perioada deținerii titlu­
rilor, respectiv 5 ani: 20.000 lei/5 ani = 4.000 lei
4.000 lei 6865 = 471 4.000 lei
„Cheltuieli financiare „Cheltuieli înregistrate
privind amortizarea în avans”
diferențelor aferente
titlurilor de stat”

Exemplul 2

Alfa achiziționează obligațiuni de stat cu scadența peste 5 ani. Suma plătită la achiziție este de 80.000 lei,
iar suma care urmează să fie rambursată la scadență, de 100.000 lei.

a) Achiziția titlurilor recunoscute ca imobilizări financiare:

100.000 lei 2677 = % 100.000 lei
„Obligațiuni achiziționate 2695 80.000 lei
cu ocazia emisiunilor „Vărsăminte de efectuat
efectuate de terți” pentru alte imobilizări
financiare”
472 20.000 lei
„Venituri înregistrate
în avans”

b) Recunoașterea anuală a venitului în avans în contul de profit și pierdere pe perioada deținerii titlu­
rilor, respectiv 5 ani: 20.000 lei/5 ani = 4.000 lei
4.000 lei 472 = 786 4.000 lei
„Venituri înregistrate „Venituri financiare
în avans” din amortizări şi ajustări
pentru pierdere de valoare”

5. Modificarea perioadei de amortizare modificat, entitatea stabileşte o nouă perioadă de

La punctul 139, după alineatul (3) se introduce amortizare, cu respectarea prevederilor cuprinse în
un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins: prezentele reglementări. Modificarea duratei de uti­
„(4) Atunci când elementele care au stat la baza li­zare economică reprezintă modificare de esti­
stabilirii iniţiale a duratei de utilizare economică s-au ma­re contabilă.”

Exemplu

La data de 31.12.N-1 a fost achiziţionat un utilaj la valoarea de 200.000 lei, durata de viaţă utilă a
aces­tuia fiind de 5 ani. Durata de viaţă utilă rămasă a fost revizuită la 7 ani la data de 31.12.N+2.

Amortizare aferentă anului N = 200.000 lei/5 ani = 40.000 lei

Amortizare aferentă anului N+1 = 200.000 lei/5 ani = 40.000 lei
În cazul de faţă, estimarea duratei de viaţă utilă este de 7 ani la data de 31.12.N+2. Dar această in­for­
maţie se va utiliza pentru a contabiliza şi cheltuiala anului curent, adică N+2.
Astfel:
Durată de viaţă utilă rămasă = 7 ani + 1 an (N+2) = 8 ani
Valoare contabilă la 31.12.N+1 = 200.000 lei – 80.000 lei = 120.000 lei
Cheltuială cu amortizarea anuală = 120.000 lei/8 ani = 15.000 lei

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 31

 6. Modificarea utilizării unei „205. – În cazul în care o entitate decide să cedeze
imobilizări corporale o investiţie imobiliară, cu sau fără amenajări supli­
mentare, entitatea continuă să trateze proprietatea
Punctul 205 se modifică şi va avea următorul imobiliară ca investiţie imobiliară până în mo­
cuprins: men­tul în care aceasta este scoasă din evidenţă.”

Exemplu

O societate a achiziționat la data de 31.12.N o clădire la costul de 1.000.000 lei, care se amortizează
li­niar în 20 de ani. Aceasta este închiriată terților în leasing operațional. La data de 01.03.N+1 încep lucrările
de amenajare a clădirii în vederea vânzării ei ulterioare. În luna martie sunt efectuate cheltuieli în sumă de
25.000 lei. Pe toată perioada amenajării, cheltuielile totale sunt în valoare de 100.000 lei. La data de 01.07.N+1,
aceste lucrări sunt recepționate și clădirea este vândută la prețul de vânzare de 1.500.000 lei, TVA 20%. Pe
durata modernizării nu se întrerupe amortizarea activului.
a) Achiziția investiției imobiliare:
1.000.000 lei 215 = 404 1.000.000 lei
„Investiții imobiliare” „Furnizori de imobilizări”

b) Recunoaşterea amortizării lunare: 1.000.000 lei/20 ani/12 luni = 4.167 lei

4.167 lei 6811 = 2815 4.167 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea investițiilor
privind amortizarea imobiliare”
imobilizărilor”

c) Conform paragrafului de mai sus, la data de 01.03.N+1, când încep lucrările de amenajare a clădirii
în vederea vânzării ei ulterioare, nu se va efectua nicio înregistrare contabilă, clădirea fiind menți­nută în
con­tinuare în categoria investițiilor imobiliare.

d) În luna martie N+1 se înregistrează:

d1) Amortizarea lunară:
4.167 lei 6811 = 2815 4.167 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea investițiilor
privind amortizarea imobiliare”
imobilizărilor”

d2) Cheltuielile cu amenajarea, recunoscute în contul de profit și pierdere după natura lor:
25.000 lei 6xx = 3xx
Conturi de cheltuieli Conturi de stocuri
după natură 4xx
Conturi de terți
5xx
Conturi de disponibilități

d3) Producția în curs, la sfârșitul lunii martie:

25.000 lei 235 = 725 25.000 lei
„Investiții imobiliare „Venituri din producția
în curs de execuție” de investiții imobiliare”

e) În luna aprilie N+1 se înregistrează:

e1) Reluarea producției în curs:
25.000 lei 725 = 235 25.000 lei
„Venituri din producția „Investiții imobiliare
de investiții imobiliare” în curs de execuție”

32 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

 e2) Amortizarea lunară:
4.167 lei 6811 = 2815 4.167 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea investițiilor
privind amortizarea imobiliare”
imobilizărilor”

e3) Similar lunii martie, în aprilie cheltuielile cu amenajarea vor fi recunoscute în contul de profit și
pier­dere, iar la sfârșitul lunii se va înregistra producția în curs cu valoarea totală a cheltuielilor aferente aces­
tei luni.

f) În luna iulie N+1 se înregistrează:

f1) Recepția lucrărilor de amenajare pentru suma totală de 100.000 lei:
100.000 lei 215 = 235 100.000 lei
„Investiții imobiliare” „Investiții imobiliare
în curs de execuție”

f2) Prețul de vânzare:

1.800.000 lei 461 = % 1.800.000 lei
„Debitori diverși” 7583 1.500.000 lei
„Venituri din vânzarea
activelor și alte
operațiuni de capital”
4427 300.000 lei
„TVA colectată”

f3) Scoaterea din evidență a investiției imobiliare pentru costul total de 1.100.000 lei (1.000.000 lei +
100.000 lei):
Amortizare cumulată = 6 luni (ianuarie-iunie) x 4.167 lei/lună = 25.000 lei
1.100.000 lei % = 215 1.100.000 lei
25.000 lei 2815 „Investiții imobiliare”
„Amortizarea investițiilor
imobiliare”
1.075.000 lei 6583
„Cheltuieli privind
activele cedate și alte
operațiuni de capital”

Remarcă:
Până la apariția acestui ordin, dacă o entitate decidea să cedeze o investiţie imobiliară cu amenajări
su­pli­men­tare, investiția imobiliară era transferată la stocuri. Conform noilor reglementări, indiferent de
exis­tența sau inexistența amenajărilor suplimentare, clădirea este menținută în categoria investițiilor imo­
­bilia­re.

7. Imobilizările financiare ticipaţiile, se evidenţiază în contabilitate pe seama

La punctul 264, după alineatul (3) se introduce
un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:
„(31) Acţiunile primite de entitate ca urmare a
încorporării rezervelor sau a primelor de capital, în
capitalul social al societăţii la care sunt deţinute par-
conturilor de active corespunzătoare naturii par-
ticipaţiei deţinute, respectiv de rezerve (contul 106
«Rezerve»). La cedarea acţiunilor respective, contra-
valoarea rezervelor corespunzătoare se transferă la
venituri (articol contabil 106 «Rezerve» = 768 «Alte
venituri financiare»).”

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 33

 Exemplu

Societatea Alfa a achiziționat de pe piața reglementată un număr de 8.000 de acțiuni ale societății Beta
la un preț unitar de 150 lei/acțiune, clasificate ca acțiuni deținute la entități afiliate. Beta îi comunică socie­tății
Alfa faptul că, în conformitate cu hotărârea adunării generale a acționarilor, se majorează capitalul so­­cial al
societății Beta prin încorporarea rezervelor în sumă de 500.000 lei. Majorarea se efectuează prin emiterea de
titluri de participare noi, Alfa primind 5.000 de acțiuni la valoarea nominală de 100 lei. Ulterior, Alfa vinde
titlurile deținute la Beta la o valoare de 250 lei/acțiune.

a) Achiziția titlurilor: 8.000 acțiuni x 150 lei/acţiune = 1.200.000 lei

1.200.000 lei 261 = 404 1.200.000 lei
„Acțiuni deținute „Furnizori de imobilizări”
la entitățile afiliate”

b) Primirea acțiunilor de la societatea Beta:

500.000 lei 261 = 106 500.000 lei
„Acțiuni deținute „Rezerve”
la entitățile afiliate”

c) Vânzarea titlurilor:
c1) Preț de vânzare: 13.000 acțiuni x 250 lei/acţiune = 3.250.000 lei
3.250.000 lei 461 = 7641 3.250.000 lei
„Debitori diverși” „Venituri din imobilizări
financiare cedate”

c2) Scoaterea din evidență pentru costul de 1.700.000 lei (1.200.000 lei + 500.000 lei):
1.700.000 lei 6641 = 261 1.700.000 lei
„Cheltuieli „Acțiuni deținute
privind imobilizările la entitățile afiliate”
financiare cedate”

c3) Transferul rezervelor la venituri:

500.000 lei 106 = 768 500.000 lei
„Rezerve” „Alte venituri financiare”

8. Certificatele verzi contabil 472 «Venituri înregistrate în avans»/analitic

La punctul 301, după alineatul (2) se introduc
două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul
cuprins:
„(3) La sfârşitul exerciţiului financiar, enti­
tăţile beneficiare de certificate verzi amânate,
re­flectate în contul 266 «Certificate verzi amâna­
te», nu înregistrează în contabilitate eventualul
plus de valoare aferent acestora, determinat în
funcţie de preţul de tranzacţionare publicat de
ope­ratorul pieţei de energie electrică (S.C. OPCOM
– S.A.) pentru ultima tranzacţie.
(4) La primirea certificatelor verzi, veniturile
amânate se transferă în venituri ale perioadei (articol
distinct = 7411 «Venituri din subvenţii de exploatare
aferente cifrei de afaceri»), la valoarea acestora re­
zul­tată în urma aplicării prevederilor alin. (2), cu re­
flectarea concomitentă a certificatelor verzi (articol
contabil 507 «Certificate verzi primite» = 266 «Certi­
ficate verzi amânate»), la aceeaşi valoare rezultată
în urma aplicării prevederilor alin. (2). Diferenţa din­
tre valoarea certificatelor verzi astfel determinată
şi valoarea stabilită în funcţie de preţul de tranzacţio­
nare de la data primirii acestora reprezintă venit
fi­nanciar (contul 768 «Alte venituri financiare») sau
cheltuială financiară (contul 668 «Alte cheltuieli
financiare»), după caz.”

34 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

 Exemplu

Alfa evidențiază în contabilitate contravaloarea certificatelor verzi a căror tranzacționare este amânată
la data constatării dreptului de a le primi (16.05.N), la valoarea determinată în funcție de numărul de certi­
ficate verzi şi de prețul de tranzacționare al acestora publicat de operatorul pieței de energie electrică, de
100.000 lei. La 31.12.N, pentru aceste certificate verzi se constată o pierdere din depreciere de 20.000 lei.
La 01.01.N+1, Alfa primește certificatele verzi la prețul de tranzacționare de:
1. 110.000 lei;
2. 60.000 lei.

a) La 16.05.N, recunoașterea certificatelor verzi a căror tranzacționare este amânată:

100.000 lei 266 = 472 100.000 lei
„Certificate verzi „Venituri înregistrate
amânate” în avans” /
certificate verzi

b) La 31.12.N, recunoașterea pierderii din depreciere:

20.000 lei 472 = 266 20.000 lei
„Venituri înregistrate „Certificate verzi
în avans” / amânate”
certificate verzi

c1) La 01.01.N+1, înregistrarea primirii titlurilor la prețul de 110.000 lei (cazul 1):
80.000 lei 472 = 7411 80.000 lei
„Venituri înregistrate „Venituri din subvenţii
în avans” / de exploatare aferente
certificate verzi cifrei de afaceri”

Și:
110.000 lei 507 = % 110.000 lei
„Certificate verzi 266 80.000 lei
primite” „Certificate verzi
amânate”
768 30.000 lei
„Alte venituri financiare”

c2) La 01.01.N+1, înregistrarea primirii titlurilor la prețul de 60.000 lei (cazul 2):
80.000 lei 472 = 7411 80.000 lei
„Venituri înregistrate „Venituri din subvenţii
în avans” / de exploatare aferente
certificate verzi cifrei de afaceri”

Și:
80.000 lei % = 266 80.000 lei
60.000 lei 507 „Certificate verzi
„Certificate verzi amânate”
primite”
20.000 lei 668
„Alte cheltuieli financiare”

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 35

 9. Avansurile în valută acordate
entităţilor afiliate, asociate şi
entităţilor controlate în comun,
respectiv încasate de la acestea
După punctul 316 se introduce un nou punct,
punctul 3161, cu următorul cuprins:
„3161. – Prevederile pct. 316 alin. (2) se aplică,
de asemenea, avansurilor în valută acordate enti­
tă­ţilor afiliate, asociate şi entităţilor controlate
în co­mun, respectiv încasate de la acestea.”
Mai concret, acestea nu mai fac obiectul eva­
luă­rii în funcţie de cursul valutar, la finele lunii,
res­pec­tiv la finele exerciţiului financiar.
10. Fluxurile de trezorerie
După punctul 455 se introduce un nou punct,
punctul 4551, cu următorul cuprins:
„4551. – (1) În afara metodei de prezentare a
fluxurilor de trezorerie provenite din activităţi de ex­
ploatare prevăzute la pct. 455, denumită în cuprinsul
prezentelor reglementări metoda directă, conform
căreia sunt prezentate clasele principale de plăţi şi
încasări brute în numerar, entităţile obligate să în­
toc­mească situaţia fluxurilor de trezorerie pot folosi
pentru întocmirea acesteia metoda indirectă, prin
care profitul sau pierderea este ajustat(ă) cu efectele
tranzacţiilor care nu au natură monetară, amânările
sau angajamentele de plăţi ori încasări în numerar
din exploatare, trecute sau viitoare, şi elementele de
venituri ori cheltuieli asociate cu fluxurile de trezo­
rerie din investiţii sau din finanţare.
(2) Prin metoda indirectă, fluxul de trezorerie
net din activităţi de exploatare este determinat prin
ajustarea profitului sau a pierderii cu efectele:
a) modificărilor survenite pe parcursul perioa­
dei în stocuri şi în creanţele şi datoriile din exploatare;
BIBLIOGRAFIE
1. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situaţiile financiare anuale individuale și situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în
Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările ulterioare.
2. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 4.160/2015 privind modificarea și completarea unor regle­
men­tări contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 21/12.01.2016.
36 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016
b) elementelor nemonetare cum ar fi amortiza­
rea, provizioanele, pierderile şi câștigurile nerealizate
asociate valutelor; şi
c) tuturor celorlalte elemente pentru care efec­
tele de trezorerie reprezintă fluxuri de trezorerie din
investiţii sau finanţare.”
11. Situaţia modificărilor
capitalului propriu
La punctul 464, alineatul (2) se modifică şi va
avea următorul cuprins:
„(2) În situaţia modificărilor capitalului propriu
se prezintă distinct ajustarea reprezentând co­rec­
ta­rea pe seama rezultatului reportat a erori­lor
contabile, respectiv ajustarea rezultată din conta­
bi­li­za­rea pe seama rezultatului reportat a modi­
fi­că­rilor de poli­tici contabile.”
12. Auditarea
La punctul 563, alineatul (2) se modifică şi va
avea următorul cuprins:
„(2) Sunt supuse, de asemenea, auditului en­
ti­tăţile care, la data bilanţului, depăşesc limitele
a cel puţin două dintre următoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 16.000.000 lei (echivalentul
a 3.650.000 de euro);
b) cifra de afaceri netă: 32.000.000 lei (echiva­
len­tul a 7.300.000 de euro);
c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerci­
ţiu­lui financiar: 50.
Obligaţia de auditare pentru entităţile prevă­
zute la prezentul alineat se aplică atunci când aces­
tea depăşesc limitele respective în două exerciţii
fi­nan­ciare consecutive. De asemenea, entităţile res­
pective sunt scutite de la obligaţia de auditare a
situaţiilor financiare anuale dacă limitele a două
din­tre cele trei criterii menţionate nu sunt depă­
şite în două exerciţii financiare consecutive.”
Exemple ilustrative privind IFRS.

IFRS
IAS 36 Deprecierea activelor
– partea a II-a –

Alina Mihaela IRIMESCU, conf. univ. dr.

ASE Bucureşti

ABSTRACT

Illustrative Examples on International Financial Reporting Standards.

IAS 36 Impairment of Assets

This article intends to present through illustrative examples, as a serial over several issues
of the magazine, the provisions of the International Financial Reporting Standards, this
issue considering the regulations in IAS 36 Impairment of Assets.

Key terms: assets, impairment loss, revaluation, depreciation, reversal of impairment loss

În cadrul acestui articol ne propunem să prezentăm prin exemple ilustrative, în serial, pe parcursul
mai multor numere ale revistei, prevederile Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, în acest
număr având în vedere reglementările IAS 36 Deprecierea activelor.

Exemplul 6

O întreprindere deține un mijloc de transport cu valoarea contabilă de intrare de 200.000 lei, valoare
reziduală nulă şi durata de viaţă utilă de 10 ani, care a fost achiziționat la data de 31.12.N-1.
La 31.12.N+1, activul este reevaluat la valoarea de 190.000 lei.
La 31.12.N+3, din cauza schimbării condiţiilor de exploatare şi de piaţă, valoarea recuperabilă este esti­
­ ată la 120.000 lei.
m
La 31.12.N+5, valoarea recuperabilă este estimată la 150.000 lei.

a) Contabilizaţi conform IAS 16 Imobilizări corporale reevaluarea activului la sfârşitul anului N+1.
b) Calculaţi şi contabilizaţi pierderea din depreciere la sfârşitul anului N+3.
c) Stabiliţi mărimea pierderii din depreciere care trebuie reluată la sfârşitul anului N+5 şi formula
contabilă corespunzătoare.

Rezolvare:

„O reluare a unei pierderi din depreciere pentru un activ, altul decât fondul comercial, trebuie recunos­
cută imediat în profitul sau pierderea perioadei, cu excepţia situaţiei în care activul este contabilizat la valoa­
rea reevaluată în conformitate cu alt IFRS (de exemplu, modelul de reevaluare din IAS 16). Orice re­luare a
unei pierderi din deprecierea unui activ reevaluat trebuie tratată ca o creştere din reevaluare în conformitate
cu acel alt IFRS.” (pct. 119 din IAS 36)

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 37

 a) Situaţia activului la sfârşitul anului N+1:
l Cost 200.000 lei
Amortizare anuală = 200.000 lei/10 ani 20.000 lei
Amortizare cumulată pe 2 ani (N şi N+1) = 2 ani x 20.000 lei/an 40.000 lei
Valoare contabilă netă = 200.000 lei – 40.000 lei 160.000 lei
Valoare justă 190.000 lei
Diferenţă pozitivă din reevaluare = 190.000 lei – 160.000 lei 30.000 lei

– Eliminarea amortizării cumulate din valoarea brută:

40.000 lei 2813 = 2133 40.000 lei
„Amortizarea instalaţiilor „Mijloace de transport”
şi mijloacelor de transport”

– Înregistrarea diferenţei pozitive din reevaluare:

30.000 lei 2133 = 1052 30.000 lei
„Mijloace de transport” „Rezerve din reevaluarea
imobilizărilor corporale”

b) Situaţia activului la sfârşitul anului N+3:

l Valoare justă la 31.12.N+1 190.000 lei
Durată de viaţă utilă rămasă = 10 ani – 2 ani 8 ani
Amortizare anuală = 190.000 lei/8 ani 23.750 lei
Amortizare cumulată pe 2 ani (N+2 şi N+3) = 2 ani x 23.750 lei/an 47.500 lei
Valoare contabilă netă = 190.000 lei – 47.500 lei 142.500 lei

– Înregistrarea amortizării cumulate:

47.500 lei 6811 = 2813 47.500 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea şi mijloacelor de transport”
imobilizărilor, a investiţiilor
imobiliare şi a activelor
biologice evaluate la cost”

Valoarea recuperabilă, de 120.000 lei, este mai mică decât valoarea rămasă, de 142.500 lei, deci acti­vul
este depreciat şi se recunoaște o pierdere din depreciere de 22.500 lei (142.500 lei – 120.000 lei).

Soldul contului 1052 este de 30.000 lei.

22.500 lei 1052 = 291 22.500 lei

„Rezerve din reevaluarea „Ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor corporale” imobilizărilor corporale
şi a investiţiilor imobiliare
evaluate la cost”

La sfârșitul anului N+3, activul va figura în bilanț cu valoarea de 190.000 lei (valoare justă la 31.12.N+1) –
47.500 lei (amortizare cumulată) – 22.500 lei (ajustări pentru depreciere) = 120.000 lei (valoare recuperabilă).

c) Situaţia activului la sfârşitul anului N+5:

Conform IAS 36, activul se amortizează plecând de la valoarea sa recuperabilă, care în cazul nostru
este de 120.000 lei.

38 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

 l Valoare recuperabilă la 31.12.N+3 120.000 lei
Durată de viaţă utilă rămasă = 8 ani – 2 ani 6 ani
Amortizare anuală = 120.000 lei/6 ani 20.000 lei
Amortizare cumulată pe 2 ani (N+4 şi N+5) = 2 ani x 20.000 lei/an 40.000 lei
Valoare contabilă netă = 120.000 lei – 40.000 lei 80.000 lei
– Înregistrarea amortizării cumulate:
40.000 lei 6811 = 2813 40.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea şi mijloacelor de transport”
imobilizărilor, a investiţiilor
imobiliare şi a activelor
biologice evaluate la cost”

Valoarea recuperabilă, de 150.000 lei, este mai mare decât valoarea rămasă, de 80.000 lei, deci pier­
de­rea trebuie reluată.

Situaţia activului la sfârșitul anului N+5 dacă acesta nu ar fi fost depreciat:

l Valoare rămasă la 31.12.N+3 dacă activul nu ar fi fost depreciat 142.500 lei
Durată de viaţă utilă rămasă = 8 ani – 2 ani 6 ani
Amortizare anuală = 142.500 lei/6 ani 23.750 lei
Amortizare cumulată pe 2 ani (N+4 şi N+5) = 2 ani x 23.750 lei/an 47.500 lei
Valoare contabilă netă la 31.12.N+5
dacă activul nu ar fi fost depreciat = 142.500 lei – 47.500 lei 95.000 lei
Dacă se reia toată pierderea, soldul contului 291 va fi zero. Noua valoare a activului este de 190.000 lei
(valoare justă la 31.12.N+1) – 47.500 lei (amortizare cumulată) – 40.000 lei (amortizare cumulată) = 102.500 lei,
sumă care depășește 95.000 lei.
Prin urmare, se reia doar suma de 15.000 lei (95.000 lei – 80.000 lei):
15.000 lei 291 = 1052 15.000 lei
„Ajustări pentru deprecierea „Rezerve din reevaluarea
imobilizărilor corporale imobilizărilor corporale”
şi a investiţiilor imobiliare
evaluate la cost”

În acest caz, soldul contului 291 este de 22.500 lei – 15.000 lei = 7.500 lei, iar activul va figura în bilanț
cu valoarea de 190.000 lei (valoare justă la 31.12.N+1) – 47.500 lei (amortizare cumulată) – 40.000 lei
(amortizare cumulată) – 7.500 lei (sold ajustări pentru depreciere) = 95.000 lei (valoare contabilă netă la
31.12.N+5 dacă activul nu ar fi fost depreciat, care nu trebuie depășită).

Exemplul 7

O societate deţine un activ imobilizat (utilaj) cu valoarea contabilă de 1.000.000 lei şi valoare reziduală
nulă. Durata de viaţă utilă a acestuia este de 10 ani. Politica societăţii în ceea ce privește activele imobilizate
este să le reevalueze conform IAS 16. La sfârşitul primilor 2 ani de viaţă, valoarea justă a activului este de
880.000 lei. După alți 2 ani, aceasta ajunge la 540.000 lei, iar după încă 2, la 500.000 lei. Valoarea justă este
egală cu valoarea recuperabilă a activului.
a) Contabilizaţi conform IAS 16 reevaluarea activului la sfârşitul primilor 2 ani de viaţă.
b) Calculaţi şi contabilizaţi pierderea din depreciere la sfârşitul anului 4.
c) Stabiliţi mărimea pierderii din depreciere care trebuie reluată la sfârşitul anului 6 şi formula conta­
bilă corespunzătoare.

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 39

 Rezolvare:

„O reluare a unei pierderi din depreciere pentru un activ reevaluat este recunoscută la alte elemente
ale rezultatului global şi creşte surplusul din reevaluare pentru acel activ. Cu toate acestea, în măsura în care
o pierdere din depreciere aferentă aceluiaşi activ reevaluat a fost recunoscută anterior în profit sau pierdere,
o reluare a acelei pierderi din depreciere este, de asemenea, recunoscută în profit sau pierdere.” (pct. 120
din IAS 36)

a) Situaţia activului la sfârşitul anului 2:

l Cost 1.000.000 lei
Amortizare anuală = 1.000.000 lei/10 ani 100.000 lei
Amortizare cumulată pe 2 ani (anii 1 şi 2) = 2 ani x 100.000 lei/an 200.000 lei
Valoare contabilă netă = 1.000.000 lei – 200.000 lei 800.000 lei
Valoare justă 880.000 lei
Diferenţă pozitivă din reevaluare = 880.000 lei – 800.000 lei 80.000 lei

– Eliminarea amortizării cumulate din valoarea brută:

200.000 lei 2813 = 2131 200.000 lei
„Amortizarea instalaţiilor „Echipamente tehnologice
şi mijloacelor de transport” (maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru)”

– Înregistrarea diferenţei pozitive din reevaluare:

80.000 lei 2131 = 1052 80.000 lei
„Echipamente tehnologice „Rezerve din reevaluarea
(maşini, utilaje şi imobilizărilor corporale”
instalaţii de lucru)”

b) Situaţia activului la sfârşitul anului 4:

l Valoare justă la sfârşitul anului 2 880.000 lei
Durată de viaţă utilă rămasă = 10 ani – 2 ani 8 ani
Amortizare anuală = 880.000 lei/8 ani 110.000 lei
Amortizare cumulată pe 2 ani (anii 3 şi 4) = 2 ani x 110.000 lei/an 220.000 lei
Valoare contabilă netă = 880.000 lei – 220.000 lei 660.000 lei
Valoare recuperabilă 540.000 lei
Pierdere din depreciere = 660.000 lei – 540.000 lei 120.000 lei

Soldul contului 1052 este de 80.000 lei.

– Înregistrarea amortizării cumulate:

220.000 lei 6811 = 2813 220.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea şi mijloacelor de transport”
imobilizărilor, a investiţiilor
imobiliare şi a activelor
biologice evaluate la cost”

– Recunoaşterea pierderii din depreciere:

40 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

 120.000 lei % = 291 120.000 lei
80.000 lei 1052 „Ajustări pentru deprecierea
„Rezerve din reevaluarea imobilizărilor corporale
imobilizărilor corporale” şi a investiţiilor imobiliare
40.000 lei 6813 evaluate la cost”
„Cheltuieli de exploatare
privind ajustările pentru
deprecierea imobilizărilor,
a investiţiilor imobiliare
şi a activelor biologice
evaluate la cost”

La sfârșitul anului 4, activul va figura în bilanț cu valoarea de 880.000 lei (valoare justă la sfârșitul anu­
lui 2) – 220.000 lei (amortizare cumulată) – 120.000 lei (ajustări pentru depreciere) = 540.000 lei (valoare
recuperabilă).

c) Situaţia activului la sfârşitul anului 6:

Conform IAS 36, activul se amortizează plecând de la valoarea sa recuperabilă, care în cazul nostru
este de 540.000 lei.
l Valoare recuperabilă la sfârşitul anului 4 540.000 lei
Durată de viaţă utilă rămasă = 8 ani – 2 ani 6 ani
Amortizare anuală = 540.000 lei/6 ani 90.000 lei
Amortizare cumulată pe 2 ani (anii 5 şi 6) = 2 ani x 90.000 lei/an 180.000 lei
Valoare contabilă netă = 540.000 lei – 180.000 lei 360.000 lei
– Înregistrarea amortizării cumulate:
180.000 lei 6811 = 2813 180.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea şi mijloacelor de transport”
imobilizărilor, a investiţiilor
imobiliare şi a activelor
biologice evaluate la cost”

Valoarea recuperabilă, de 500.000 lei, este mai mare decât valoarea rămasă, de 360.000 lei, deci pier­
derea trebuie reluată.

Situaţia activului la sfârşitul anului 6 dacă acesta nu ar fi fost depreciat:

l Valoare contabilă netă la sfârşitul anului 4
dacă activul nu ar fi fost depreciat 660.000 lei
Durată de viaţă utilă rămasă = 8 ani – 2 ani 6 ani
Amortizare anuală = 660.000 lei/6 ani 110.000 lei
Amortizare cumulată pe 2 ani (anii 5 şi 6) = 2 ani x 110.000 lei/an 220.000 lei
Valoare contabilă netă la sfârşitul anului 6
dacă activul nu ar fi fost depreciat = 660.000 lei – 220.000 lei 440.000 lei
Dacă se reia toată pierderea, soldul contului 291 va fi zero. Noua valoare a activului este de 880.000 lei
(valoare justă la sfârșitul anului 2) – 220.000 lei (amortizare cumulată) – 180.000 lei (amortizare cumulată) =
480.000 lei, sumă care depășește 440.000 lei.
Prin urmare, se reia o pierdere din depreciere de 80.000 lei (440.000 lei – 360.000 lei), astfel:
l asupra veniturilor, în valoare egală cu cheltuiala anterioară, de 40.000 lei;
l asupra rezervelor din reevaluare, restul de 40.000 lei (80.000 lei – 40.000 lei).

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 41

 80.000 lei 291 = % 80.000 lei
„Ajustări pentru deprecierea 7813 40.000 lei
imobilizărilor corporale „Venituri din ajustări pentru
şi a investiţiilor imobiliare deprecierea imobilizărilor,
evaluate la cost” a investiţiilor imobiliare
şi a activelor biologice
evaluate la cost”
1052 40.000 lei
„Rezerve din reevaluarea
imobilizărilor corporale”

În acest caz, soldul contului 291 este de 120.000 lei – 80.000 lei = 40.000 lei, iar activul va figura în
bilanț cu valoarea de 880.000 lei (valoare justă la sfârșitul anului 2) – 220.000 lei (amortizare cumulată) –
180.000 lei (amortizare cumulată) – 40.000 lei (sold ajustări pentru depreciere) = 440.000 lei (valoare contabilă
netă la sfârşitul anului 6 dacă activul nu ar fi fost depreciat, care nu trebuie depășită).

Exemplul 8

La data de 31.12.N-1, o societate achiziționează un utilaj la un preţ de cumpărare de 40.000 lei, chel­
tuielile de transport fiind de 10.000 lei. Costurile de demontare şi mutare a activului sunt estimate la valoarea
actualizată de 5.000 lei. Utilajul nu este utilizat la producerea de stocuri. Durata de viaţă utilă a acestuia
este de 10 ani, metoda de amortizare este cea liniară, iar valoarea reziduală, de 1.000 lei.
La sfârşitul anului N+2 există indicii că utilajul este depreciat şi se calculează valoarea lui recuperabilă
ști­ind: valoarea justă – 39.000 lei, costurile generate de vânzare – 3.000 lei şi valoarea de utilizare – 37.000 lei.

a) Înregistraţi conform IAS 16 recunoaşterea iniţială a achiziţiei utilajului.

b) Calculaţi conform IAS 36 valoarea recuperabilă.
c) Contabilizaţi, dacă este cazul, conform IAS 36 pierderea din depreciere.
d) Calculaţi şi înregistraţi conform IAS 36 amortizarea aferentă anului N+3.

Rezolvare:

a) Recepţia utilajului la costul său: 40.000 lei + 10.000 lei + 5.000 lei = 55.000 lei
55.000 lei 2131 = % 55.000 lei
„Echipamente tehnologice 404 50.000 lei
(maşini, utilaje şi „Furnizori de imobilizări”
instalaţii de lucru)” 1513 5.000 lei
„Provizioane pentru
dezafectare imobilizări
corporale şi alte acţiuni
similare legate de acestea”

b) Valoare recuperabilă = max (39.000 lei – 3.000 lei; 37.000 lei) = 37.000 lei

c) Situaţia activului la sfârşitul anului N+2:

Amortizare anuală:
Valoare amortizabilă = 55.000 lei (cost) – 1.000 lei (valoare reziduală) = 54.000 lei
Amortizare anuală = 54.000 lei/10 ani = 5.400 lei
l Cost 55.000 lei
Amortizare anuală 5.400 lei
Amortizare cumulată pe 3 ani (N, N+1 şi N+2) = 3 ani x 5.400 lei/an 16.200 lei

42 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

 Valoare contabilă netă = 55.000 lei – 16.200 lei 38.800 lei
Valoare recuperabilă 37.000 lei
Pierdere din depreciere = 38.800 lei – 37.000 lei 1.800 lei
– Înregistrarea amortizării cumulate:
16.200 lei 6811 = 2813 16.200 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea şi mijloacelor de transport”
imobilizărilor, a investiţiilor
imobiliare şi a activelor
biologice evaluate la cost”

– Înregistrarea pierderii din depreciere:

1.800 lei 6813 = 291 1.800 lei
„Cheltuieli de exploatare „Ajustări pentru deprecierea
privind ajustările pentru imobilizărilor corporale
deprecierea imobilizărilor, şi a investiţiilor imobiliare
a investiţiilor imobiliare evaluate la cost”
şi a activelor biologice
evaluate la cost”

La sfârșitul anului N+2, activul va figura în bilanț cu valoarea de 55.000 lei (cost) – 16.200 lei (amortizare
cumulată) – 1.800 lei (ajustări pentru depreciere) = 37.000 lei (valoare recuperabilă).

d) Amortizarea aferentă anului N+3:

Conform IAS 36, amortizarea activului se calculează plecând de la valoarea sa recuperabilă, care în
ca­zul nostru este de 37.000 lei.
l Valoare recuperabilă la 31.12.N+2 37.000 lei
Durată de viaţă utilă rămasă = 10 ani – 3 ani 7 ani
Amortizare anuală = 37.000 lei/7 ani 5.285,7 lei
Aşadar, amortizarea aferentă anului N+3 este de 5.285,7 lei.

Va urma…

BIBLIOGRAFIE

1. CECCAR (2013), Ghid de ţinere a contabilităţii și de elaborare a situaţiilor financiare individuale în

conformitate cu IFRS-urile la societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzac­
ţionare pe o piaţă reglementată, vol. I, Editura CECCAR, București.
2. IASB (2015), Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ia­
nuarie 2015, traducere, Editura CECCAR, Bucureşti.

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 43

Fiscalitate Incidenţa sancţiunilor asupra
conformării fiscale voluntare
– partea I –
Ioan BEUDEAN, dr.
Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad

ABSTRACT

The Consequence of Sanctions on Voluntary Fiscal Compliance

Economical literature should not only refer to the fiscal phenomenon by means of purely
technical reflections. It needs to go further, taking this analysis up to the principles of
political and economic philosophy that govern fiscal relations. The current legal framework
also includes sanctioning regulations that foster the government excess of power, with a
negative impact not only on faulty entities, but also on the entire business environment,
on the employees and on the business’s third interested parties. We need a social and
political effort to re-legitimize taxation. When excessively supported by sanctions, the taxation
system is self-destabilizing and is perceived as oppressive by tax payers. The Romanian
system seems to be highly exposed to this risk. Our humble study does not argue in favour
of penalties, nor does it opposes the need of fiscal sanctioning, as it only criticises the
slippages in this field.

Key terms: fiscal sanction, suspension, interests, legitimacy, evasion

Literatura economică nu trebuie să se raporte­
ze la fenomenul fiscal doar prin reflecţii pur tehnice.
Este necesar ca ea să meargă mai departe, ducând
ana­liza până la principiile filosofiei politice și eco­
no­mice care guvernează raporturile fiscale. Actualul
cadru legislativ conţine și unele reglementări sanc­
ţio­natorii care cultivă excesul de putere al statului,
afectând negativ nu doar entităţile vinovate, ci în­tre­
gul mediu de afaceri, angajaţii și terţii interesaţi de
întreprinderi. Este nevoie de un efort social şi po­
litic de relegitimizare a impozitului. Atunci când se
sprijină excesiv pe sancţionare, sistemul fiscal se
au­tofragilizează, fiind perceput de contribuabili ca
fiind oprimant. Sistemul românesc pare puternic
expus acestui risc. Modestul nostru studiu nu face
nici apologia pedepsei și nici nu contestă impera­
tivul sancţionării fiscale, criticând doar derapajele
domeniului.
1. Câteva consideraţii introductive
Realizarea obiectivelor socio-economice ale
sta­tului necesită resurse economice considerabile,
generate prin eforturi contributive care implică toți
cetățenii. Mijloacele practice de materializare a
aces­tora sunt preponderent impozitele și taxele. Ele
re­prezintă prelevări pecuniare cu titlu definitiv de
la contribuabili în favoarea statului, fără con­tra­pres­
tație stabilită, cu respectarea unui set de prin­cipii
legale care au rolul de a fixa regulile impu­nerii, dar
și de a evita orice derapaje, atât în privința elu­dării
legii fiscale de către contribuabili, cât și a even­tualei
manifestări a unui exces de putere din par­tea admi­
nistraţiei fiscale.
Schumpeter (1972) aprecia că statul și impozi­
tul par a fi fiecare fondatorul celuilalt, ele aflându-se
mereu într-o puternică legătură. Siste­mul fiscal este
o oglindă a statului și a economiei sale și invers. Ma­
nifestarea unei crize a fiscalităţii re­levă deopotrivă
și una a statului, deoarece el este cel care deține de
fapt și administrează monopolul fis­cal. Drept concep­
te sociale, statul și impozi­tul sunt inse­pa­­rabile.
Fiecare stat decide pe cale politică și apoi le­
gis­lativă cât de mare este valoarea prelevărilor de
la contribuabilii săi, nivelul acestora fiind adecvat

44 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

funcțiilor și obiectivelor pe care statul res­pectiv și
le asumă.
În general, este de așteptat ca o pondere mai
ridicată a veniturilor bugetare în PIB-ul unei națiuni
să asigure standarde de dezvoltare mai înalte, exis­
tenţa unui sector puternic al administrației publice,
format din unități instituționale non-piață, care să
presteze un pachet mai larg și mai sofisticat de ser­
vicii generale către celelalte sectoare, inclusiv către
populație. „Prelevările economice operate de Stat
pen­tru a-și acoperi nevoile și maniera în care aces­
tea sunt utilizate exercită o influență considera­bilă
asupra destinului unei națiuni” (Schumpeter, 1972).
Nivelul relativ al resurselor atrase la buget de
către state nu a fost același de-a lungul istoriei. Ast­
fel, pe parcursul secolului al XIX-lea și până la Pri­mul
Război Mondial, impozitele reprezentau mai puțin
de 10% din venitul național. În intervalul 1920-1980,
această pondere a sporit apreciabil (Piketty, 2015).
În cadrul Uniunii Europene, în anul 2014, pon­
derea veniturilor bugetare în PIBUE a fost considera­
bilă, respectiv de 45,2%, iar în România, de 33,1%
(Eurostat, 2015). Această situație reflectă una din­
tre marile contradicții ale capitalismului liberal con­
temporan, care promovează doctrinar importanța
sectorului privat, dar în practică cultivă puternic
preluarea resurselor la stat, după cum demonstrează
cifrele prezentate.
Prelevările fiscale nu sunt importante doar pen­
tru stat. Tema fiscalității este extrem de preocupantă
atât pentru oameni, cât și pentru compa­nii, acestea
din urmă integrând-o în problemele esen­țiale ale
ges­tiunii economice.
Impozitul și relația stat-contribuabil definesc
foarte relevant însăși esența statului. În preocuparea
sa de a colecta cât mai multe resurse, motivată mereu
de nevoile generale tot mai complexe, acesta acțio­
nea­ză permanent pentru a-și conserva monopolul
fiscal și a-l fructifica. Prevalându-se de acest rol fun­
damental, statul consideră perfect legitime atât ope­
ra­țiunile de impunere fiscală, cât și pe cele de coer­
ci­ție aplicate la nevoie.
Statul va face mai întâi ca impozitul să fie per­
ceput de către orice individ ca o dimensiune a cetă­
țe­niei, ca unul dintre atributele esențiale ale apar­
tenenței comunitare și de participare nemijlocită
la ordinea politico-economică. Dar în viața socială
exis­tă multe elemente care îndepărtează cetățenii
și companiile de o astfel de viziune. Unele persoane
se delimitează de aceste de­­zi­derate, elu­dând nor­
mele fiscale. În astfel de împrejurări, statul pune
în mișcare mecanismul coercitiv, aplicând un set de
sancțiuni și pedepse.
2. Sistemul sancţiunilor fiscale
Deoarece impozitele constituie principala sur­
să de venituri a statului (nu sunt singura, statul be­
ne­fici­ind și de importante venituri din exploatarea
pro­priului patrimoniu), ele reprezintă garanția cea
mai solidă a menținerii sale ca formă de organizare
so­cială. Prin urmare, în optica statală, instituirea unor
norme coercitive este pe deplin justificată, pen­tru
asigurarea resurselor sale vitale, mai ales că ele sunt
destinate generosului obiectiv de acoperire a nevoi­
lor generale ale societății. Potrivit lui Weber (1992),
statul deține „monopolul violenței legitime” și își
poa­­te impune voința la nevoie în fața cetă­țe­nilor săi.
Statul mizează desigur și pe atașamentul afec­
tiv al cetățeanului, pe credința acestuia că aparte­
nen­ța statală îi garantează exercitarea libertăților
individuale, dar ceea ce apreciază mai mult la cetă­
țean este conformarea sa voluntară în onorarea obli­
gațiilor fiscale, apreciate ca valori sociale. Apărarea
acestor valori este o funcție pe care și-o asumă toate
statele. De aceea, ele nu ezită să folosească, adesea
cu severitate, un instrumentar de pedepsire a celor
care nu le respectă.
Evaziunea fiscală este considerată un act de
criminalitate economică, a cărui amploare este foar­
te dificil de măsurat. Pedeapsa fiscală este milenară.
Instituirea ei a avut la bază ipoteza că unii membri
ai societății nu se vor conforma normelor sociale
dacă nu vor resimți în plan personal efectele unor
pedepse care să aibă rolul de a-i îndrepta. Orice tip
de societate și-a construit propria justiție punitivă
în domeniul fiscal și a instituționalizat pedeapsa.
Aceasta, deși morala îndeamnă mereu la „a face bine”,
pe când pedeapsa presupune evident „a-i face rău”
subiectului acesteia. A devenit de referință defini­
ția dată pedepsei de strălucitul jurist olandez Hugo
Grotius: „Poema est malum passionis quod infligitur
propter malum actionis”, care se tra­duce astfel: „Pe­
deapsa este răul suferinţei ce inter­vine pentru răul
faptei”.
Prin aplicarea de pedepse, numite și constrân­
geri instituţionale, unor actori economici sau altor
categorii de contribuabili, societatea are un scop du­
blu: pe de o parte, să evite/elimine riscurile, iar pe
mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 45
de altă parte, să intimideze sau să descurajeze comi­
terea de alte fapte prejudiciabile.
Multe sancțiuni fiscale sunt extrem de aspre,
ele fiind aplicate pentru fapte considerate adevărate
încălcări ale „contractului social”, care pro­duc daune
importante întregii societăți. Pedepsirea, ca feno­
men social, a căutat mereu justificări sau an­core de
legitimitate, fie morale, fie juridice ori so­ciale. Dar
statul nu va include niciodată mora­litatea printre
criteriile de diferențiere a contri­bua­bililor (pentru
că ar trebui să și-l aplice simetric), așa că nici prin­
cipiul „bunei-credințe” prezumate, deși etalat atât
în Codul civil, cât și în Codul fiscal, nu are valențe
prac­tice prea mari.
De-a lungul istoriei, societatea a fost me­reu stra­
tificată în clase sau categorii, separate ade­sea de vi­
ziuni și interese divergente. Statele sunt ghidate de
doctrine politico-economice extrem de diferite care
emană în principal de la categoriile do­minante. De
aceea, marea masă a populației are me­reu reprezen­
tarea că mecanismul impozitării și chiar sistemul
fis­cal în ansamblul său sunt orientate spre interesele
păturilor conducătoare, și nu spre binele general,
cum se exprimă declarativ liderii politici.
Ar fi prea mult să descriem aici un tip de con­
tri­buabil care privește favorabil impozitul și dorește
neapărat să îl plătească din sentimentul de patrio­
tism. Trebuie să ne limităm la un cetățean care îl
înțelege și îl acceptă.
Dreptul pozitiv (subiectiv) îşi are geneza în sis­
te­mul instituțional pe care și-l construiește fiecare
or­ganizare statală pe baza propriei doctrine juridice.
Chiar și strălucitul nostru poet Mihai Eminescu
a avut reflecții profunde în problematica filosofiei
dreptului, convingerea sa fiind că, în do­me­niul relații­
lor dintre stat și cetățeni, teoriile care por­nesc de la
principii umanitare generale, igno­rând natura statu­
lui, sfârșesc mereu în demagogie (Muntea­nu, 2013).
Majoritatea cetățenilor acceptă, cel pu­țin prin­
cipial, necesitatea impozitului, ceea ce îi con­feră
acestuia o anumită legitimitate socială. Această for­
mă de acceptabilitate se asociază cu cea a nece­sității
existenței puterii politice. Regimul fiscal este la un
moment dat o imagine fidelă a unei anumite concep­
ții politice. Dar impozitul are și puternice fundamen­
te economice, el contribuind la acumulări mari de
resurse bugetare care permit realizarea unor impor­
­tante edificii economice (infrastructură, mine, tune­
luri, poduri, porturi, centrale energetice etc.), inac­
cesibile altor categorii de entități.
46 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016
Pentru că este un fenomen social, impozitul nu
este străin de nici­unul dintre tipurile de reprezen­
tări ale oamenilor asupra societății, fie ele de natură
etică, re­ligioasă, culturală, politică etc. Este dificil
de spus câți contribuabili văd în impozit un gen de
schimb natu­ral cu statul (bani contra servicii publi­
ce, în baza unui principiu invizibil și personal al echi­
­valenței), câți au în vedere principiul solidari­tății
so­ciale liber consimțite și câți îl consideră o obliga­ție
profund nedreaptă. Este cert însă că niciun plătitor
căruia im­pozitul îi diminuează averea per­so­nală nu
accep­tă ușor argumentele în favoarea plă­ții fără a
face pro­pria analiză și a pune în balanță su­mele da­
torate cu relațiile de repartiție și cu cheltu­­ielile pu­
blice. Con­cluziile sale vor fi extrem de diver­sificate
și per­sonale. Atitudinile concrete ale cetățe­nilor față
de im­pozit sunt alternante, oscilând între altruism
și evi­tare. Există în mediul economic și ti­pul de con­
tri­buabil care este dispus să plătească doar ce nu
poa­te evita nicidecum. În fond, impozitul este cea
mai preg­nantă ingerință a statului în inti­mitatea
ce­tățeanu­lui și a companiilor. Neconformarea este
în­cercarea in­dividuală de autonomizare în fața statu­
lui, care do­rește să-i controleze averea și exis­tența.
Pentru majoritatea contribuabililor este foarte
greu de acceptat ideea (dar este totuși inevitabil)
că în procesul de furnizare a serviciilor publice este
imposibilă respectarea unei echivalențe indivi­dua­
le cu nivelul contributiv pentru că nevoile personale
sunt extrem de diferite, iar statul își pro­pune să le
rezolve în primul rând pe cele generale. Contribuabi­
lul poate fi uneori sensibil și la alocările de re­surse
bugetare de interes general, dar în mod evi­dent el
este preocupat mai ales de cele care îl vizează direct.
Pentru contribuabilii neconvinși de necesita­tea ono­
rării voluntare a obligațiilor, alternativa ră­mâne doar
asumarea riscului pedepsei.
Raportul obligațional fiscal este adesea anali­
zat de literatura economică prin prisma teoriei utili­
tariste, potrivit căreia oamenii implicați în procesele
economice, ca ființe raționale, au mereu tendința de
a acționa în folosul propriu (adică de a-și diminua
sarcinile fiscale), chiar dacă acțiunile sau interacțiu­
nile lor viciază interesul colectiv (Piquero & Tibbetts,
2002). Statului îi revine astfel rolul de a determina
indivizii să își înfrângă această înclinație naturală,
fie prin convingere, fie prin constrângere.
Adepții teoriei disuasiunii încearcă să explice
modul în care un individ se abține de la a comite o
faptă ilicită de teama pedepsei pe care aceasta o atra­
ge (Cusson et al., 1994). Potrivit te­o­riei amintite, pe
primul plan în strategia disuasivă a statu­lui stă ca­
pa­citatea sa de a-i convinge pe contri­buabi­li că este
capabil să țină sub control frauda și că face aceasta
în mod sistematic. Poten­țialii frau­da­tori vor consta­
ta astfel că eludarea legii fiscale este costisitoare și
că îi poate afecta serios atât în plan material, cât și
în privința libertăților indivi­duale.
Viața economică a dovedit totuși că nu toți con­
tribuabilii aleg optimizarea cu orice preț a avan­
tajelor personale și că disuasiunea sau inducerea
fricii de pedeapsă nu este nici pe departe singurul
mecanism care îi îndepărtează pe aceștia de fraudă.
De aceea, în ultimul timp, tot mai mulți specialiști
apre­ciază că statul trebuie să își nuanțeze căile de
acțiune, să își schimbe strategiile disuasive tradițio­
nale, utilizând alte mijloace de influențare a atitudi­
nii conformiste. Cele mai eficiente se dovedesc a fi
măsurile de promovare a echității, egalității și repar­
­­­tiției oneste a bogăției sociale, de stimulare a dez­
vol­tării instituțiilor inclusive, în dauna celor re­pre­
sive, dar acestea sunt cel mai greu de acceptat de
categoriile conducătoare din societate și de pus în
practică.
3. Delegitimizarea impozitului
Conceptul de legitimitate are un conținut mult
mai larg decât cel de legalitate. Existența acestuia
oferă posibilitatea de a aprecia măsura în care nu­
meroasele acțiuni ale puterilor statului corespund
criteriilor diferitelor sisteme de valori. Dacă ne refe­
rim la sistemul fiscal, care concentrează raporturile
statului cu marea masă a contribuabililor, acesta nu
trebuie să corespundă doar criteriilor de juridicita­
te, ci și celor de natură socială, politică, etică, econo­
mică, religioasă, culturală etc.
Societatea nu este guvernată doar de le­gile ju­
ridice. Potrivit lui Weber (1992), legiti­mitatea de­
rivă din credința poporului în ea. Nor­mele de drept
fiscal trebuie să se bucure de o legiti­mi­tate cât mai
largă, să nu dețină doar ju­ridi­citate. Numai așa vor
primi o validare socială tacită și își vor dovedi efici­
ența practică fără a fi nevoie de con­strângere. Difi­
cultățile economice în perioadele de criză, sărăcia
care marchează largi pături sociale şi adâncirea per­
cepției de ineficacitate a acțiunilor sta­tului contri­
buie esențial la crește­rea insatisfacției publicului
față de sistemul de impozitare.
Atunci când evaluează mărimea prelevărilor
fiscale, numeroși indivizi pun în balanță ceea ce plă­
tesc cu ceea ce primesc în schimb de la stat și au
me­reu reprezentarea unui dezechilibru, în defa­voa­
rea lor. Impresia că numeroase fonduri publice sunt
irosite sau că diferite servicii guvernamentale sunt
inadecvate marchează atitudinea cetățenilor față
de impozite, aceștia apreciind că este natural să se
opună la ineficiență, și nu să o alimenteze cu resur­
se. Fiind vorba de o amputare a averii lui, contribua­
­bilul privește raportul său obligațional cu statul și
prin prisma a ceea ce datorează ceilalți cetățeni care
au o capacitate contributivă comparabilă cu a sa.
Când rezultatul acestei comparații denotă o inechi­
tate, aceasta devine o nouă sursă de ilegitimitate a
impozitului și îl îndepărtează pe cetățean de confor­
marea fiscală voluntară.
În realitate, o comparație între ce oferă un con­
tribuabil și ce primește acesta de la stat prin redis­
tribuire nu poate duce aproape niciodată la conclu­
zii juste, pentru că participarea la resursele statului
este mutuală, statul urmând să satisfacă în primul
rând nevoile generale ale societății, și nu pe cele ale
fiecărui individ. Vedem astfel că nu se poate separa
fiscalitatea de solidaritatea socială, în acest tandem
primând mereu satisfacerea nevoilor colective.
Cetățeanul care gândește în termenii descriși
mai sus, resimțind o frustrare, se transformă treptat
într-un contribuabil nonconformist şi devine o pro­
blemă pentru stat. Acest tip de individ a fost și este
mereu prezent în toate structurile societății. Necon­
formarea este în fond un act de disidență economică,
politică, morală, civică. Pentru unii cetățeni, necon­
for­marea fiscală este o manifestare înțeleasă ca o
revoltă față de ordinea politică. Sentimentul de obli­
gație nedreaptă nu vizează explicit plata impozitului
ca atare, ci și îndatoririle asociate pe care le presu­
pune aceasta: de documentare foarte amplă în ceea
ce priveşte legislația, de evidență laborioasă și apli­
ca­re a numeroase procedee birocratice, de decla­
rare, de ingerință adesea supărătoare și repetată a
organelor statului în activitatea proprie, de supor­
tare a con­troalelor și suspiciunii etc.
Legitimitatea este o cerință vitală pentru efici­
ența sistemului fiscal. Dar un alt fapt trebuie să fie
la fel de evident pentru contribuabili, și anume că în
nicio situație frauda nu este legitimă, indiferent de
motivația sa. Legea fiscală pretinde bună-credință
statului și cetățenilor, aceasta fiind de fapt o stare
mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 47
psihologică ce se manifestă atunci când un in­divid își
exercită un drept sau își onorează o obli­gație având
reprezentarea deplină că nu încalcă nici normele
de drept material, nici ordinea publică, nici bunele
moravuri și nici drep­turile celorlalți (inclusiv ale
statului). Un sistem so­cial cum este cel fiscal, cre­at
și administrat de stat, se bucură de legitimitate dacă
marea masă a contri­bua­bililor manifestă ade­ziune
față de principalele sale coordonate, având sen­ti­men­
tul că acesta uzează de bune practici, că este girat de
oameni buni și compe­tenți și că operează în intere­
sul tuturor.
Nu există o definiţie neechivocă și unică a legi­
timității, dar, ca proprietate fundamentală a oricărui
sistem fiscal, ea îi impune acestuia să corespundă
cel puțin criteriilor (de altfel comune oricărei guver­
nanțe) de mai jos:
l să se exercite în interesul larg al comunității;
l să corespundă unui set cât mai amplu de va­
lori comune și larg recunoscute;
l să se pună în practică respectând condițio­
nările minimale de eficacitate și economicitate;
l să respecte principiul minimei constrângeri
etc. (Bellina et al., 2010).
Legitimitatea conferă valoare adăugată orică­rui
sistem social, inclusiv celui fiscal. În orice situa­ție
practică, ea aduce și un spor de eficacitate prin dimi­
nuarea sensibilă a disidenței față de acțiunile statu­
lui. Raportul fiscal normal trebuie derulat prin­tr-un
partaj social de responsabilitate între stat și contri­
buabil. Încrederea contribuabililor în echitatea sis­
temului fiscal și în integritatea instituțiilor care ad­
ministrează veniturile fiscale, începând cu guvernul,
este esențială pentru menținerea conformismului
plătitorilor.
Impozitul cunoaște în prezent o puternică de­
le­gitimizare socială în țara noastră (aceasta nu se
întâmplă doar în România). Absența legitimității
re­levă o gravă criză a autorităților statului, mai ales
dacă acesta încearcă vizibil și obstinant să înlo­cu­
iască legitimitatea cu excesul de coerciție. A­ceastă
practică fragilizează atât sistemul, cât și statul. Pro­
cesul de legiferare în domeniul fiscal pare mai degra­
bă o competiție în materie de perspica­citate între
au­toritatea legiuitoare și contribuabilii non­­confor­
miști. Reformarea în acest domeniu a în­semnat în
ultimii anii preocupări obsesive pentru creșterea
efi­cacității colectării prin contraca­rarea fraudei mai
ales aplicând metode întemeiate pe mărirea baze­
lor de impo­zita­re, birocratizare excesivă, modificări
48 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016
nu­me­roase ale legislației, creșterea ex­ponențială a
obli­gațiilor de­clarative și incisivității controlului. Sta­
tul nu pare să observe că geneza a numeroase acți­
uni de sustra­gere de la impozitare stă în însăși esența
ca­drului nor­ma­tiv instituit.
Forma principală de delegitimizare a impozitu­
lui este schimbarea la masa de plătitori a percep­ției
și semnificației sale socio-politice. Criza fiscalității
se manifestă așadar ca o expresie a unei deficiențe
pregnante a reprezentării sociale a statului.
„Statul care vrea să fie respectat în plan extern
și să rămână bine consolidat în plan intern nu are
valoare mai mare de protejat și de cultivat decât sen­
timentul național de dreptate” (von Ihering, 2002).
Celebrul senator și jurist roman Celsus, autorul
adagiului „ius est ars equi et boni”, care definește
unul dintre principiile fundamentale ale dreptului
(„drep­tul este arta binelui și a echităţii”), considera că
dacă reglementările legale ignoră conceptul de drep­
­tate ele vor dezechilibra societatea și statul de drept.
În continuare vom enunța succint câteva consi­
derente legate de posibile cauze și forme de mani­
festare a crizei de legitimitate a im­po­zitului:
þ Delegitimizarea se manifestă atunci când o
bună parte a populației nu mai consideră impozitul
o contribuție firească și justă la cheltuielile pu­blice.
Aceasta se întâmplă pe fondul asaltului media­tic per­
manent dedicat abuzurilor și dezinteresului unor
demnitari, reprezentanți ai clasei politice conducă­
toa­re, sau unor categorii de oameni foarte bogați
față de utilizarea banului public.
þ Mulți oameni, atunci când își declară adver­
sitatea față de sistemul fiscal, invocă ordinea politi­
că nedreaptă și consideră impozitele drept mij­loace
prin care statul spoliază cetățenii obișnuiți, care
adesea asistă neputincioși și frustrați la numeroase
acțiuni în forță ce îi vizează mai ales pe ei.
þ Impozitul este deseori perceput ca un mij­
loc de îmbogățire a celor de la conducere, care, deși
își conservă legalitatea juridică, și-au pierdut legiti­
mi­tatea cetățenească.
þ Un efect profund nociv asupra atitudinii
con­tribuabililor față de obligațiile fiscale îl pot avea
sancțiunile fiscale exagerate, asimetrice în raport cu
faptele constatate de organele de control, sau chiar
modalitățile practice în care se exercită și se finali­
zea­ză controlul. S-a diminuat foarte mult și sentimen­
tul de încredere în organele de jurisdicție adminis­
tra­tivă sau în cele judiciare, care ar trebui să vegheze
la respectarea drepturilor contribuabili­lor.
 þ Decidenții politici și ai administrației nu au
în vedere interesul general (așa cum afirmă). Ei vor
mări adesea nejustificat anvergura unor acțiuni doar
pentru că intră în aria lor de interes, pentru un plus
de „prestigiu”, care urmează să atragă electori.
þ Calitatea slabă și inconsistența serviciilor pu­
blice (infrastructură, sănătate, educație, trans­port
etc.) adâncesc percepția defavorabilă a popu­la­ției
asupra opțiunilor și politicilor bugetare şi îi în­de­
părtează pe cetățeni de idealurile naționale.
þ Fenomenele vizibile de risipire a resurselor
colectate, prin alocări pentru obiective lipsite de ra­
țio­­nalitate, în timp ce nevoile vitale ale populației
rămân nesatisfăcute. Societatea are tendința de a res­
pin­ge contribuțiile pentru ceea ce este perceput ca
fiind fără utilitate.
þ Viziunea asupra impozitelor este influența­
tă negativ și din cauza distincțiilor nejustificate pe
care alocările bugetare le fac adesea între oameni
din diferite categorii sociale sau profesionale (mili­
tari, magistrați, parlamentari). Plata impozitelor nu
mai este văzută ca un act cetățenesc, de loialitate
față de stat, atâta timp cât redistribuirea operată de
acesta are în vedere mai ales o pretinsă prestanță
so­cială sau ierarhia vremelnică în ordinea politică.
þ Cetățenii asociază sistemul fiscal cu defici­
en­țele majore din societate girate de clasele con­­du­
cătoare, care au afectat dramatic țara în ulti­mii ani
(distrugerea industriei naționale, exodul ma­siv al
populației active în Occident, starea de să­răcie accen­
tuată a unei părți importante a popula­ției, șo­majul,
situațiile total necorespunzătoare din în­vățământ,
sănătate etc.).
þ Impactul negativ al măsurilor propuse de
organizațiile internaționale (FMI, Banca Mondială),
care oferă întotdeauna soluții bazate pe creșterea
asietei fiscale și pe austeritate.
þ Majoritatea oamenilor consideră că sarci­
nile fiscale sunt prea mari și că statul susține inutil
un aparat instituțional greoi, ineficient și supradi­
men­sionat. Acest lucru nu mai trebuie demonstrat,
el re­zultând din statistica oficială: în ianuarie 2016,
statul român a remunerat 1.183.424 de angajați,
reprezentând circa 26% din totalul angajaților țării
(http://www.mfinante.ro/companii.html).
þ Atitudinea aparent permisivă sau de inefica­
citate manifestată de autoritățile fiscale față de fe­
nomenele de mare evaziune din anumite sec­toa­re
de activitate accentuează la nivel social credin­ța că
oamenii obișnuiți suportă sarcini fiscale mai mari
sau nedrepte, în locul marilor fraudatori. S-a propa­
gat mult în societate viziunea că „plătim pen­tru ca
alții să profite”.
þ Slaba comunicare, atât ca formă, cât mai ales
din punctul de vedere al conținutului, a organisme­lor
cu atribuții fiscale, axată obsesiv pe pedeapsă. În
locul unor veritabile acțiuni de recredibilizare, in­
sti­tuţiile statului oferă adesea mesaje care ajung la
po­­pulație deformate de mass-media, accen­tu­ându-le
impopularitatea. Deficitul major de comuni­care al
organelor administrației fiscale, asociat cu opacita­
tea multor norme fiscale, creează o situa­ție favora­
bilă abaterilor neintenționate.
þ Cultura fiscală redusă a contribuabililor (dar
și a multor funcționari ai administrației fiscale) poate
constitui de asemenea un factor de distorsionare a
atitudinii lor față de fiscalitate. Este necesar un efort
pedagogic la scară națională de explicare și mo­tivare
a impozitului.
þ Se manifestă vizibil pe de o parte o lipsă acu­
tă de vo­ință politică, iar pe de altă parte o criză de
capa­ci­tate și de acțiune redistributivă a statului. Le­
gis­­latorul român nu dă suficiente garanții juridice
con­tribua­bilului pentru a se opune puterii adminis­
­tra­ției fiscale atunci când se consideră nedreptățit,
iar procedurile jurisdicționale sunt extrem de lungi
și costisitoare.
þ Aparența existenței unor iregularități fisca­
le, percepută de stat ca insecuritate sau risc fiscal,
determină alunecarea reglementărilor spre constrân­
­geri severe, considerate de majoritatea contribuabi­
lilor pedepse nejuste. Acestea pot îmbrăca fie forma
sancțiunilor explicite, fie forma nesfârșitelor norme
birocratice. Enorma masă de reglementări pare mai
degrabă, din perspectiva contribuabilului, că are emi­
namente scopul de „a face rău” decât de a oferi jaloane
clare în aplicarea unor principii fis­cale juste. Contri­
bua­bilii se simt expuși permanent riscului de a li se
crea situații juridice defavorabile, artificiale, în sco­
pul taxării suplimentare. Aceasta și pe fondul neex­
pli­citării în conținutul reglemen­tărilor a noțiunii de
abuz de drept și instituirii de sancțiuni clare pentru
astfel de practici. Statul tre­buie să accepte că evaziu­
nea poate fi și re­zul­tatul unei legislații imperfecte,
plină de controverse și inadvertențe, rău asimilată
de contribuabili sau pusă greșit în practică de func­
ționarii care induc o atmosferă de confruntare în
locul uneia de con­lu­crare. Această situație îl va face
pe contribuabil să con­sidere că a înșela fiscul este
o probă de abilitate.
mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 49
 þ În fine, fragilitatea sistemului fiscal este re­
levată și de accentuata sa instabilitate instituțională.
An de an se produc reorganizări care nu pot ascunde
populației scopuri adesea neadecvate.
þ Statul este reprezentat cel mai bine de in­
stituțiile sale. Atunci când acestea sunt percepute de
cetățean ca fiind oprimante, risipitoare sau parazi­
ta­­re, statul nu poate miza pe loialitatea propriilor
cetățeni.
Maurice (1990), laureat al Premiului No­bel
pen­tru economie, a lansat un proiect pentru o nouă
fis­ca­litate și apreciază că legitimitatea impozite­lor
derivă și din natura bazei de impunere. Astfel, contri­
­buabilul apreciază ca nelegitime impozitele asupra
rezultatelor unor activități individuale sau afaceri
care aduc beneficii generale întregii socie­tăți. În fața
presiunii fiscale crescute, spune autorul, cetățea­
nul trebuie să simtă o „supapă a democrației, adică
o structură care să îl apere de excesele admi­nistra­
ției fiscale; în caz contrar, el își va accentua cre­dința
că nu plătește impozite statului, ci clasei conducă­
toare”.

Va urma...

BIBLIOGRAFIE

1. Acemoglu, Daron, Robinson, James A. (2015), De ce eșuează naţiunile, Editura Litera, București.
2. Bellina, Séverine, Darbon, D., Eriksen, S.S., Sending, O.J. (2010), L’état en quête de légitimité, Éditions
Charles Léopold Mayer, Paris.
3. Cusson, Maurice, Tremblay, Pierre, L.-Biron, Louise, Ouimet, Marc, Grandmaison, Rachel (1994), La
prévention du crime. Guide de planification et d’évaluation, Criminologues, École de criminologie,
Université de Montréal.
4. Foucault, Michel (2004), Surveiller et punir, Yuji.
5. Jaffelin, Emmanuel (2014), Apologie de la punition, Plon.
6. Maurice, Félix Charles Allais (1990), Pour la réforme de la fiscalité, Éditions Clément Juglar, Paris.
7. Munteanu, Ştefan (2013), Contribuţia lui Mihai Eminescu la filosofia dreptului, Acta Universitatis George
Bacovia, Juridica, vol. 2, nr. 2.
8. Piketty, Thomas (2015), Capitalul în secolul XXI, Editura Litera, București.
9. Piquero, Alex R., Tibbetts, Stephen G. (2002), Rational Choice and Criminal Behaviour. Recent Research
and Future Challenges, Routledge, New York.
10. Schumpeter, Joseph (1972), Impérialisme et classes sociales, Éditions de Minuit, Paris.
11. von Ihering, Rudolf (2002), Lupta pentru drept, Editura All Beck, București.
12. Weber, Max (1992), Politica, o vocaţie și o profesie, Editura Anima, București.
13. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Hotărârea în cauza C-489/10, Procedură penală împotriva lui
Łukasz Marcin Bonda, 5 iunie 2012, Luxemburg.
14. http://www.mfinante.ro/companii.html

50 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

Obligaţia societăţilor de a întocmi

Situatii, financiare
situaţii financiare anuale consolidate
Claudia GRIGORE, dr., expert contabil
Bucureşti

ABSTRACT

Entities’ Obligation to Prepare Consolidated Annual Financial Statements

The accounting regulations applicable to consolidated annual financial statements as of

the financial year 2015 are the International Financial Reporting Standards and the Order
of the Minister of Public Finances no. 1802/2014 on the approval of Accounting regu­
lations related to individual annual financial statements and consolidated annual financial
statements, with its subsequent amendments and supplements.
This article presents issues related to entities’ obligation to prepare consolidated annual
financial statements in accordance with the present accounting regulations.

Key terms: consolidated annual financial statements, size criteria, parent, subsidiaries

Reglementările contabile aplicabile situaţiilor Obligaţia întocmirii situaţiilor financiare

financiare anuale consolidate începând cu exerciţiul
finan­ciar 2015 sunt Standardele Internaţionale de
Ra­por­tare Financiară şi Ordinul ministrului finan­
ţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Re­
gle­men­tărilor contabile privind situaţiile financiare
anuale individuale şi situaţiile financiare anuale con­
solida­te, cu modificările şi completările ulterioare.
Obligaţia întocmirii situaţiilor financiare
anuale consolidate conform IFRS le revine:
l societăţilor ale căror valori mo­bi­lia­re sunt
admise la tranzacţionare pe o piaţă re­gle­mentată;
l instituţiilor de credit şi instituţiilor financia­
re nebancare;
l societăţilor de asigurare, asigurare-reasi­gu­
rare şi de reasigurare;
l fondurilor de pensii administrate privat şi
fondurilor de pensii facultative;
­
l societăţilor de servicii de investiţii financia­
re, societăţilor de administrare a investiţiilor şi or­
ga­nismelor de plasament colectiv.
anuale consolidate conform OMFP nr. 1.802/2014
le revine entităţilor care îndeplinesc criteriile de
mă­rime pre­văzute de ordin.
Acest act normativ a apărut având în vedere
Directiva 2013/34/UE a Parlamentului Eu­ropean
şi a Consiliului din 26 iunie 2013, care tre­buia să fie
transpusă în legislaţia naţională până la data 20 iulie
2015 şi prin care au fost înlocuite Di­rectivele a IV-a
şi a VII-a ale Comunităţilor Econo­mice Europene.
Po­trivit argumentației expuse de Co­misia Euro­pea­
nă în preambulul propunerii, principalele obiective
urmărite au constat în reducerea costuri­lor admi­
nis­tra­tive legate de raportare, în special în ca­zul
IMM-urilor, creşterea comparabilităţii situa­ţiilor
financiare ale entităţilor care desfăşoară acti­vităţi
internaţionale şi au un număr mare de utilizatori
ex­terni, protejarea intereselor investi­torilor prin
reţinerea informaţiilor esențiale pentru ace­ştia şi
creşterea transparenţei privind plăţile efectuate că­
tre guverne de entităţile care activează în indus­
tria extractivă sau în sectorul exploatării pă­durilor
pri­mare.

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 51

 Important!
Persoanele juridice care au optat pentru apli­
ca­rea Standardelor Internaţionale de Raportare Fi­
nanciară la întocmirea situaţiilor financiare anuale
consolidate au obligaţia să asigure continuitatea
apli­­cării acestora.
Potrivit pct. 494 din OMFP nr. 1.802/2014, obli­
gaţia în­tocmirii situaţiilor financiare anuale consoli­
date şi a unui raport consolidat al admi­nis­tratorilor
îi revine entităţii care are calitatea de societate-mamă
şi îndeplinește una dintre următoarele condiţii:
a) deține majoritatea drepturilor de vot ale
ac­ţionarilor sau asociaţilor într-o altă entitate, de­
numită filială;
b) este acționar sau asociat al unei filiale şi are
dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor
organelor de administraţie, conducere sau de su­pra­
veghere ale acelei filiale;
c) este acţionar sau asociat al unei filiale şi are
dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra
acelei filiale, în temeiul unui contract încheiat cu
en­titatea în cauză sau al unei clauze din actul consti­
tu­tiv sau statut, dacă legislaţia aplicabilă filialei per­
mite astfel de contracte sau clauze;
d) este acţionar sau asociat al unei entităţi şi
majoritatea membrilor organelor de administraţie,
conducere sau de supraveghere ale entităţii în cauză
(filială) care au îndeplinit aceste funcţii în cursul
exer­ciţiului financiar, în cursul exerciţiului financiar
precedent şi până în momentul întocmirii situaţiilor
financiare anuale consolidate, au fost numiți doar
ca rezultat al exercitării drepturilor sale de vot;
e) este acţionar sau asociat al unei entităţi şi
deține singură controlul asupra majorității dreptu­
rilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor acelei
en­tităţi (filială), ca urmare a unui acord încheiat cu
alți acţionari sau asociaţi ai acelei filiale.
Prevederile de la lit. d) nu se aplică dacă o par­
te ter­ţă deține drepturile menţionate la lit. a), b)
sau c) în ceea ce privește entitatea respectivă.
În afara cazurilor prezentate anterior, orice
en­titate trebuie să întocmească situaţii financiare
anu­a­le consolidate şi un raport consolidat al admi­
nis­tratorilor dacă entitatea respectivă (societatea-
mamă) deține puterea de a exercita sau exercită
efec­tiv o influenţă dominantă sau controlul asupra
unei alte entităţi (filială).
52 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016
Criteriile de mărime prevăzute de OMFP
nr. 1.802/2014 pentru sta­bilirea obli­gaţiei de a
întoc­­mi situaţii finan­ciare anuale con­solidate
O societate-mamă are obligaţia să întocmească
si­tua­ţii financiare anuale consoli­date atunci când
aceas­ta împreună cu filialele sale depă­şesc limitele
a cel puţin două dintre următoa­rele trei criterii la
data bilanţului socie­tăţii-mamă:
l totalul activelor: 105.000.000 lei (echiva­len­
tul a 23.681.717 euro);
l cifra de afaceri netă: 210.000.000 lei (echiva­
­lentul a 47.363.435 euro);
l numărul mediu de salariaţi în cursul exerci­
ţiului financiar: 250.
Această obligaţie o au și grupurile mici şi mij­
lo­cii în care una dintre entităţile afiliate este o enti­
tate ale cărei valori mobiliare se tranzacționează
pe o piaţă reglementată/o entitate de interes public.
Entităţile de interes public sunt societăţile/compa­
niile naţionale, societăţile cu capital integral sau
ma­jo­ritar de stat şi regiile autonome.
Determinarea totalului activelor şi a cifrei de
afaceri nete se face anterior realizării:
l compensării valorilor contabile ale acţiuni­lor
sau părţilor sociale în capitalul entităţilor inclu­se
în consolidare cu proporția pe care o reprezintă în
capitalurile proprii ale acestor entităţi; și
l eventualelor eliminări de:
– datorii şi creanţe dintre entităţi, inclu­siv di­
vidende interne;
– venituri şi cheltuieli aferente tranzac­ţiilor
dintre entităţi;
– profituri şi pierderi rezultate din ope­ra­ţiuni
efectuate între entităţi şi care sunt incluse
în valoarea contabilă a activelor.
Important!
Determinarea valorii acestor criterii de mă­ri­
me se bazează doar pe indicatorii corespunzători
societăţii-mamă şi filialelor cuprinse în consolidare.
Potrivit pct. 504 din OMFP nr. 1.802/2014, o
en­titate, inclusiv o entitate de interes public, poa­
te fi ex­clusă de la consolidare dacă este îndeplinită
cel puţin una dintre următoarele condiţii:
l în cazurile extrem de rare în care informaţii­
le necesare pentru întocmirea situaţiilor financiare
anuale consolidate nu pot fi obţinute fără cheltuieli
disproporționate sau întârzieri nejustificate;
 l acţiunile sau părţile sociale ale entităţii în
cauză sunt deţinute exclusiv în vederea vânzării lor
ulterioare;
l restricții severe pe termen lung împiedică
în mod substanțial exercitarea de către societatea-
mamă a drepturilor sale asupra activelor sau condu­
cerii entităţii în cauză.
O societate-mamă, inclusiv o entitate de in­
te­res public, este scutită de obligaţia de a întoc­
mi si­tua­ţii financiare anuale consolidate dacă are
numai filiale care sunt nesemnificative atât la nivel
indivi­dual, cât şi la nivel colectiv sau dacă toate filia­
lele sale pot fi excluse din consolidare.
Conform pct. 503 din acelaşi act normativ, o
societate-mamă este scutită de la obligaţia în­
tocmirii situaţiilor financiare anuale consolidate
şi a raportului consolidat al administratorilor
atunci când ea însăși este o filială, inclusiv o entitate
de in­teres public (cu excepţia cazului în care este o
entitate ale cărei va­lori mobiliare sunt admise la
tranzacţionare pe o piaţă reglementată), iar propria
sa societate-mamă are sediul în România, în unul
dintre următoarele cazuri:
l societatea-mamă a societăţii scutite deține
toate acţiunile societăţii scutite. În acest sens nu se
iau în considerare acţiunile la societatea scutită, de­
ţinute de membrii organelor sale de administraţie,
conducere sau de supraveghere, în temeiul unei
obli­gaţii legale sau prevăzute în actul constitutiv
ori statut;
l societatea-mamă a societăţii scutite deține
cel puţin 90% din acţiunile societăţii scutite, iar res­
tul acţionarilor sau asociaţilor entităţii în cauză au
aprobat scutirea.
Scutirile trebuie să îndeplinească cumulativ
următoarele condiţii:
l societatea scutită şi toate filialele sale sunt
consolidate în situaţiile financiare ale unui grup mai
mare de entităţi, a cărui societate-mamă are sediul
în România;
l situaţiile financiare anuale consolidate men­
ţio­nate anterior şi raportul consolidat al administra­
torilor ale grupului mai mare de entităţi sunt în­
­tocmite de societatea-mamă a grupului în cauză, în
conformitate cu legislaţia naţională;
l notele explicative la situaţiile financiare anu­
a­le ale societăţii scutite prezintă denumirea şi sediul
social ale societăţii-mamă care întocmeşte situaţiile
financiare anuale consolidate menţionate mai sus,
scutirea de la obligaţia de a întocmi situaţii finan­
ciare anuale consolidate şi un raport consolidat al
ad­ministratorilor.
Aceste scutiri nu se aplică dacă situaţiile finan­
ciare anuale consolidate sau raportul consolidat al
administratorilor sunt necesare pen­tru informa­
rea salariaţilor sau a reprezentanţilor aces­­tora ori
la so­licitarea unei autorităţi administra­tive sau ju­
de­cătorești în scopuri proprii de informare.
Componentele situaţiilor financiare anuale
con­so­lidate cuprind:
l bilanţul consolidat;
l contul de profit şi pierdere consolidat;
l informaţii referitoare la activitatea grupului,
potrivit reglementărilor contabile aplicabile; şi
l note explicative la situaţiile financiare anua­
le consolidate.
Potrivit prevederilor Legii con­ta­bilităţii nr.
82/1991, republicată, cu modificările şi comple­tări­
le ul­terioare, situaţiile financiare anuale consoli­date
trebuie să fie însoţite de o declaraţie scrisă a ad­mi­
nis­tra­to­rului societăţii-mamă prin care îşi asu­mă
răs­­punde­rea pentru întocmirea acestora şi confir­
mă că:
l politicile contabile utilizate la elaborarea lor
sunt în con­formitate cu reglementările contabile
apli­cabile;
l si­tuaţiile financiare anuale consolidate oferă
o imagine fi­delă a poziţiei financiare, a performanţei
financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la ac­
­tivitatea gru­pului.
Membrii organelor de administraţie, de condu­
cere şi supraveghere ale societăţii-mamă au obliga­
ţia de a asigura ca situaţiile financiare anuale conso­
lidate şi raportul consolidat al administratorilor să
fie întocmite şi publicate în conformitate cu legislaţia
naţională.
Situaţiile financiare anuale consolidate sunt su­
­puse auditării.
Obiectivul situaţiilor financiare anuale con­
solidate este de a oferi o imagine fidelă a poziţiei
financiare, performanţei financiare şi a celorlalte in­
formaţii referitoare la activitatea grupului, po­trivit
reglementărilor contabile aplicabile.
Potrivit prevederilor Le­­gii con­ta­bilităţii, terme­
nul de depunere a situaţiilor financi­are anuale
mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 53
consolidate este de 8 luni de la încheierea exerciţiu­
lui financiar al socie­tăţii-mamă.
Excepţie
Art. 1121 alin. (1) din Regulamentul Comisiei
Na­ționale a Valorilor Mobiliare nr. 1/2006 privind
emitenții şi operaţiunile cu valori mobiliare, cu mo­
­ ificările şi completările ulterioare, prevede că enti­
d
tăţile ale căror valori mobiliare sunt admise la tran­
zacţionare pe o piaţă regle­mentată trebuie să pună
la dispoziția publicului şi să transmită CNVM şi ope­
ratorului pieţei reglementate situaţiile financiare
anuale consolidate în termen de cel mult patru luni
de la încheierea exerciţiului financiar.

î Exemple privind obligativitatea/neobligativitatea întocmirii situaţiilor financiare anuale consolidate

de către societatea-mamă

1. Se cunosc următoarele:
ü La data bilanţului sunt depăşite criteriile de mărime.
ü Societatea-mamă nu este la rândul ei filială a altei societăţi.
ü Societatea-mamă este înfiinţată conform legii române.
Societatea-mamă întocmeşte situaţii financiare anuale consolidate.

2. Se cunosc următoarele:
ü La data bilanţului sunt depăşite criteriile de mărime.
ü Societatea-mamă A este la rândul ei filială a altei societăţi, B, dar nu este deţinută în proporție de
90-100%.
ü Societatea-mamă A este înfiinţată conform legii române.
Societatea A întocmeşte situaţii financiare anuale consolidate.

3. Se cunosc următoarele:
ü La data bilanţului sunt depăşite criteriile de mărime.
ü Societatea-mamă A este la rândul ei filială a altei societăţi, B, şi este deţinută în proporție de 90-100%.
ü Societatea-mamă B este înfiinţată conform legii române.
Societatea A nu întocmeşte situaţii financiare anuale consolidate.

4. Se cunosc următoarele:
ü La data bilanţului sunt depăşite criteriile de mărime.
ü Societatea-mamă A este la rândul ei filială a altei societăţi, B, şi este deţinută în proporție de 90-100%.
ü Societatea-mamă B nu este înfiinţată conform legii române.
Societatea A întocmeşte situaţii financiare anuale consolidate.

5. Se cunosc următoarele:
ü La data bilanţului sunt depăşite criteriile de mărime.
ü Societatea-mamă A este la rândul ei filială a altei societăţi, B, şi este deţinută în proporție de 90-100%.
ü Societatea-mamă B este înfiinţată conform legii române şi îndeplinește celelalte condiţii de scutire de
la consolidare.
Societatea A nu întocmeşte situaţii financiare anuale consolidate.

6. Se cunosc următoarele:
ü La data bilanţului sunt depăşite criteriile de mărime.

54 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

 ü Societatea-mamă A este la rândul ei filială a altei societăţi, B, şi este deţinută în proporție de 90-100%.
ü Societatea A este o entitate ale cărei valori mobiliare se tranzacționează pe o piaţă reglementată.
Societatea A întocmeşte situaţii financiare anuale consolidate.

7. Se cunosc următoarele:
ü La data bilanţului sunt depăşite criteriile de mărime.
ü Societatea-mamă A este la rândul ei filială a altei societăţi, B, şi este deţinută în proporție de 90-100%.
ü Societatea-mamă B este înfiinţată conform legii române.
ü Consolidarea nu este impusă pentru informarea salariaţilor ori la cererea unei autorităţi administrative
sau judecătorești.
Societatea A nu întocmeşte situaţii financiare anuale consolidate.

8. Se cunosc următoarele:
ü La data bilanţului nu sunt depăşite criteriile de mărime.
ü Una dintre filiale este cotată.
Se întocmesc situaţii financiare anuale consolidate.

9. Se cunosc următoarele:
ü La data bilanţului nu sunt depăşite criteriile de mărime.
ü Nicio filială nu este cotată.
Nu se întocmesc situaţii financiare anuale consolidate.

BIBLIOGRAFIE

1. Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008, cu modificările
şi completările ulterioare.
2. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
pri­­vind situaţiile financiare anuale individuale și situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în
Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările şi completările ulterioare.
3. Regulamentul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 1/2006 privind emitenții şi operaţiunile
cu valori mobiliare, cu modificările şi completările ulterioare, disponibil la asfromania.ro/files/capital/
regulamente/2006/Regulamentul-01-2006.pdf

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 55

 Promovarea examenului de acces la stagiul pentru obţinerea calităţii de expert contabil şi de con­

Examene tabil autorizat este o provocare pentru orice candidat deoarece domeniile de compe­tenţă supuse
evaluării sunt vaste şi se află sub impactul modificărilor frecvente ale ca­drului legislativ. Pregătirea
candidaţilor în domeniile de competenţă cerute creează premisele promo­vării cu suc­ces a acestui
examen. Astfel, Editura CECCAR vine în întâmpinarea acestora cu modele de subiecte de examen la
disciplinele Contabilitate, Fiscalitate şi Drept.

1 CONTABILITATE
Subiectul 1
Societatea Alfa a semnat cu societatea Beta un contract de leaseback pentru un utilaj
în următoarele condiţii: vinde utilajul la preţul de vânzare de 6.307 lei, TVA 20%, şi
îl închiriază în leasing financiar pe durata de 5 ani, ratele privind chiria anuală fiind în
valoare de 1.500 lei, iar rata efectivă a dobânzii, 10%. Transferul dreptului de proprietate
se face la valoarea reziduală de 1.000 lei. Durata de viaţă utilă a utilajului este de 5 ani,
costul său este de 5.000 lei, iar amortizarea cumulată până în momentul vânzării este
de 1.000 lei, metoda de amortizare fiind cea liniară.

Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizaţi la locatar:

a) Recunoaşterea tranzacţiei de leaseback.
b) Rata anuală de leasing, dobânda anuală şi plata acestora.
c) Amortizarea anuală a utilajului.

Rezolvare:
OMFP nr. 1.802/2014, cu modificările şi completările ulterioare, prevede:
„(...) a) dacă tranzacţia de vânzare şi închiriere a aceluiaşi activ are ca rezultat un leasing financiar, tranzacţia repre­
zintă un mijloc prin care locatorul acordă o finanţare locatarului, activul având rol de garanţie.
Entitatea beneficiară a finanţării (locatarul) nu va recunoaşte în contabilitate operaţiunea de vânzare a activului, ne­
fiind îndeplinite condiţiile de recunoaştere a veniturilor. Activul rămâne înregistrat în continuare la valoarea existentă
anterior operaţiunii de leasing, cu regimul de amortizare aferent.
Operaţiunea de finanţare va fi evidențiată prin articolul contabil
512 «Conturi curente la bănci» = 167 «Alte împrumuturi şi datorii asimilate»,
urmând ca dobânda şi alte costuri ale finanţării, potrivit contractelor încheiate, să fie înregistrate conform prezentelor
reglementări.
Din punctul de vedere al regimului taxei pe valoarea adăugată, au loc două operaţiuni distincte, respectiv livrarea
bunului, efectuată de locatar, şi operaţiunea de leasing, efectuată de locator, pentru care taxa pe valoarea adăugată
se evidenţiază potrivit legii; (...)“ (pct. 219)
Prin urmare:
a) Recunoaşterea tranzacţiei de leaseback:
7.568 lei 461 = % 7.568 lei
„Debitori diverşi” 167 6.307 lei
„Alte împrumuturi
şi datorii asimilate”
4427 1.261 lei
„TVA colectată”

56 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

Şi:
7.568 lei 5121 = 461 7.568 lei
„Conturi la bănci „Debitori diverși”
în lei”

b) Rata anuală de leasing (1.500 lei), din care dobânda anuală este de 631 lei (6.307 lei x 10%), iar principalul, de
869 lei (1.500 lei – 631 lei):
1.800 lei % = 404 1.800 lei
869 lei 167 „Furnizori de imobilizări”
„Alte împrumuturi
şi datorii asimilate”
631 lei 666
„Cheltuieli
privind dobânzile”
300 lei 4426
(1.500 lei x 20%) „TVA deductibilă”

– Şi plata:
1.800 lei 404 = 512 1.800 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi curente
la bănci”

c) Amortizarea anuală calculată la valoarea existentă anterior operațiunii de leasing (5.000 lei/5 ani = 1.000 lei):
1.000 lei 6811 = 2813 1.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea şi mijloacelor de transport”
imobilizărilor”

Subiectul 2
În anul N se vinde un stoc de mărfuri la preţul de vânzare de 15 lei. Costul acestora este
de 10 lei. Încasarea contravalorii stocurilor vândute se face în anul N+1.

Contabilizaţi vânzarea.

Rezolvare:

„Atunci când stocurile sunt vândute, valoarea contabilă a acestor stocuri trebuie să fie recunoscută drept cheltu­ială
în perioada în care este recunoscut venitul corespunzător. (...)” (pct. 34 din IAS 2 Stocuri)

Prin urmare, valoarea contabilă a stocurilor vândute va fi recunoscută drept cheltuială în anul N, când se recu­
noaşte şi venitul din vânzare:
15 lei 4111 = 707 15 lei
„Clienţi” „Venituri din
vânzarea mărfurilor”
Şi:
10 lei 607 = 371 10 lei
„Cheltuieli „Mărfuri”
privind mărfurile”

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 57

 Subiectul 3
Alfa achiziționează la data de 31.12.N-1 un echipament la preţul de 500.000 lei.
Se estimează o durată de utilitate de 10 ani şi o valoare reziduală de 30.000 lei. La data
de 01.07.N+1, managementul întocmeşte un plan de vânzare a echipamentului şi
întreprinde acţiuni pentru a găsi un cumpărător. Prin urmare, activul este clasificat ca fiind
deţinut în vederea vânzării. Valoarea justă a echipamentului este de 430.000 lei, iar
cheltuielile generate de vânzare sunt estimate la 3.000 lei. Vânzarea este estimată să aibă
loc peste 6 luni. La sfârşitul exerciţiului N+1, valoarea justă diminuată cu cheltuielile
generate de vânzare este de 425.000 lei.

Conform IFRS 5, prezentaţi:

a) Înregistrările contabile efectuate de entitate la data de 01.07.N+1.
b) Înregistrările contabile efectuate de entitate la data de 31.12.N+1.
c) Înregistrările contabile efectuate de entitate la data de 31.12.N+1, în condiţiile
în care valoarea justă diminuată cu cheltuielile generate de vânzare este de:
1. 428.000 lei;
2. 431.000 lei.

Rezolvare:
„O entitate trebuie să recunoască o pierdere din depreciere pentru orice reducere iniţială sau ulterioară a valorii con­
tabile a unui activ (sau grup destinat cedării) până la valoarea justă minus costurile generate de vânzare (...).” (pct. 20
din IFRS 5 Active imobilizate deţinute în vederea vânzării şi activităţi întrerupte)
a) Situaţia activului la data de 01.07.N+1:
l Cost de achiziţie 500.000 lei
Valoare amortizabilă = Cost – Valoare reziduală = 500.000 lei – 30.000 lei 470.000 lei
Durată de viaţă utilă 10 ani
Amortizare anuală = 470.000 lei/10 ani 47.000 lei
Amortizare cumulată pe anul N şi de la 01.01.N+1 până la 30.06.N+1
= 47.000 lei + 47.000 lei/12 luni x 6 luni 70.500 lei
Valoare rămasă la data de 01.07.N+1 = 500.000 lei – 70.500 lei 429.500 lei
– Eliminarea amortizării cumulate:
70.500 lei 2813 = 2131 70.500 lei
„Amortizarea instalaţiilor „Echipamente tehnologice
şi mijloacelor de transport” (maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru)”
La data de 01.07.N+1, entitatea evaluează activul destinat vânzării la min (429.500 lei; 430.000 lei – 3.000 lei) =
427.000 lei.
– Transferul echipamentului în categoria activelor deținute în vederea vânzării și recunoaşterea pierderii din
eva­luare (429.500 lei – 427.000 lei = 2.500 lei):
429.500 lei % = 2131 429.500 lei
427.000 lei 311 „Echipamente tehnologice
„Active imobilizate (maşini, utilaje şi
deţinute în instalaţii de lucru)”
vederea vânzării”
2.500 lei 6531
„Pierderi din evaluarea
activelor deţinute
în vederea vânzării”

58 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

b) Situaţia activului la data de 31.12.N+1:
Valoarea activului deținut în vederea vânzării se diminuează de la 427.000 lei la 425.000 lei, deci cu 2.000 lei.
– Recunoaşterea pierderii din evaluare:
2.000 lei 6531 = 311 2.000 lei
„Pierderi din evaluarea „Active imobilizate
activelor deţinute deţinute în
în vederea vânzării” vederea vânzării”

c) „O entitate trebuie să recunoască un câștig din orice creştere ulterioară a valorii juste minus costurile generate de
vânzare a unui activ, dar fără a depăși pierderea cumulată din depreciere care a fost recunoscută fie în conformitate
cu prezentul IFRS, fie anterior în conformitate cu IAS 36 Deprecierea activelor.” (pct. 21 din IFRS 5)
Prin urmare:
Cazul 1
La data de 01.07.N+1, activul a fost evaluat la valoarea justă diminuată cu costurile generate de vânzare egală cu
427.000 lei.
La data de 31.12.N+1, valoarea justă diminuată cu costurile generate de vânzare a crescut la 428.000 lei.
Creşterea de valoare de 1.000 lei se recunoaşte ca un câștig.
Creşterea de 1.000 lei nu depășește pierderea de valoare de 2.500 lei recunoscută anterior conform IFRS 5.
– Recunoaşterea câștigului:
1.000 lei 311 = 7531 1.000 lei
„Active imobilizate „Câștiguri din evaluarea
deţinute în activelor deţinute
vederea vânzării” în vederea vânzării”

Cazul 2
La data de 01.07.N+1, activul a fost evaluat la valoarea justă diminuată cu costurile generate de vânzare egală cu
427.000 lei.
La data de 31.12.N+1, valoarea justă diminuată cu costurile generate de vânzare a crescut la 431.000 lei.
Creşterea de valoare este în acest caz de 4.000 lei.
Creşterea de 4.000 lei depășește pierderea de valoare de 2.500 lei recunoscută anterior conform IFRS 5.
Aşadar, câștigul recunoscut va fi de 2.500 lei:
2.500 lei 311 = 7531 2.500 lei
„Active imobilizate „Câștiguri din evaluarea
deţinute în activelor deţinute
vederea vânzării” în vederea vânzării”

Subiectul 4
O societate îi livrează unui client mărfuri în valoare de 6.188 lei. Clientul constată că o parte
dintre acestea prezintă defecte şi îi intentează firmei un proces. La sfârşitul anului N,
societatea estimează că probabilitatea de pierdere a procesului este de 40%. La sfârşitul
anului N+1, procesul nu este încheiat, iar probabilitatea de pierdere se estimează la 30%.
În mod similar, la sfârşitul anului N+2, probabilitatea de pierdere se estimează la 90%.
În anul N+3, societatea câștigă procesul.

Aplicând IAS 37, contabilizaţi la fiecare sfârșit de an modificarea provizioanelor.

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 59

Rezolvare:

„Provizioanele trebuie reanalizate la finalul fiecărei perioade de raportare şi trebuie ajustate astfel încât să reflecte
cea mai bună estimare curentă. În cazul în care nu mai este probabil că pentru decontarea obligaţiei va fi necesară o
ieșire de resurse încorporând beneficii economice, provizionul trebuie reluat.” (pct. 59 din IAS 37 Provizioane, datorii
contingente şi active contingente)

a) Înregistrările contabile la sfârşitul anului N:

Provizion pentru litigii necesar = Valoarea nominală a creanţei x Probabilitatea de pierdere a procesului =
6.188 lei x 40% = 2.475,2 lei

2.475,2 lei 6812 = 1511 2.475,2 lei

„Cheltuieli de exploatare „Provizioane pentru litigii”
privind provizioanele”

b) Înregistrările contabile la sfârşitul anului N+1:

Provizion pentru litigii necesar = Valoarea nominală a creanţei x Probabilitatea de pierdere a procesului =
6.188 lei x 30% = 1.856,4 lei
Provizion existent = 2.475,2 lei

Provizionul va fi diminuat cu 618,8 lei (2.475,2 lei – 1.856,4 lei):

618,8 lei 1511 = 7812 618,8 lei

„Provizioane pentru litigii” „Venituri din provizioane”

c) Înregistrările contabile la sfârşitul anului N+2:

Provizion pentru litigii necesar = Valoarea nominală a creanţei x Probabilitatea de pierdere a procesului =
6.188 lei x 90% = 5.569,2 lei
Situaţia în contul 1511:
D 1511 C
618,8 (b) 2.475,2 (a)
Sc 1.856,4

Provizion existent = 1.856,4 lei

Provizionul va fi majorat cu 3.712,8 lei (5.569,2 lei – 1.856,4 lei):

3.712,8 lei 6812 = 1511 3.712,8 lei
„Cheltuieli de exploatare „Provizioane pentru litigii”
privind provizioanele”

d) Înregistrările contabile în anul N+3:

– Reluarea provizionului:
D 1511 C
618,8 (b) 2.475,2 (a)
3.712,8 (c)
Sc 5.569,2

5.569,2 lei 1511 = 7812 5.569,2 lei

„Provizioane pentru litigii” „Venituri din provizioane”

60 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

 Subiectul 5
O entitate emite la data de 01.08.N 1.000 de obligațiuni în următoarele condiţii:
dobânda – 12%; valoarea nominală – 1.000 lei/obligațiune, egală cu prețul de rambursare;
preţul de emisiune – 900 lei/obligaţiune; durata de rambursare – 10 ani. Dobânda se
plătește anual. Primele privind rambursarea împrumutului se amortizează liniar pe durata
acestuia. Împrumutul este rambursat la scadența finală.

Conform OMFP nr. 1.802/2014:

a) Contabilizaţi subscrierea împrumutului şi încasarea lui, dobânda datorată la sfârşitul
anului N şi amortizarea primelor privind rambursarea obligaţiunilor în anul N.
d) Precizaţi cu ce valoare figurează împrumutul din emisiuni de obligațiuni în bilanţ
la sfârşitul anului N.

Rezolvare:
OMFP nr. 1.802/2014 prevede:
„Atunci când suma de rambursat pentru o datorie este mai mare decât suma primită, diferenţa se înregistrează într-un
cont distinct (169 «Prime privind rambursarea obligaţiunilor și a altor datorii»). Aceasta trebuie prezentată în bilanţ,
ca o corecţie a datoriei corespunzătoare, precum şi în notele explicative.” (pct. 365 alin. (1))
„Valoarea acestei diferenţe trebuie amortizată printr-o sumă rezonabilă în fiecare exerciţiu financiar, astfel încât să se
amortizeze complet, dar nu mai târziu de data de rambursare a datoriei (articol contabil 6868 «Cheltuieli financiare
privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor și a altor datorii» = 169 «Prime privind rambursarea
obligaţiunilor și a altor datorii»).” (pct. 365 alin. 2))
Prin urmare:
a) Subscrierea împrumutului:
Sumă de rambursat = 1.000 obligațiuni x 1.000 lei/obligaţiune (prețul de rambursare = valoarea nominală) =
1.000.000 lei
Sumă primită = 1.000 obligațiuni x 900 lei/obligaţiune (preţ de emisiune) = 900.000 lei
Prime privind rambursarea obligaţiunilor = 1.000.000 lei – 900.000 lei = 100.000 lei
1.000.000 lei % = 161 1.000.000 lei
900.000 lei 461 „Împrumuturi din emisiuni
„Debitori diverşi” de obligațiuni”
100.000 lei 1691
„Prime privind
rambursarea obligaţiunilor”

– Încasarea împrumutului:
900.000 lei 512 = 461 900.000 lei
„Conturi curente „Debitori diverşi”
la bănci”

La sfârşitul anului N, dobânda nu este exigibilă şi se înregistrează ca datorie (1.000 obligațiuni x 1.000 lei/obliga­
ţiune (valoare nominală) x 12% x 5 luni/12 luni = 50.000 lei):
50.000 lei 666 = 1681 50.000 lei
„Cheltuieli „Dobânzi aferente
privind dobânzile” împrumuturilor din
emisiuni de obligațiuni”

– Amortizarea primelor privind rambursarea obligaţiunilor în anul N (100.000 lei (prime)/10 ani (durata împru­
mu­tului) x 5 luni/12 luni = 4.167 lei/an):

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 61

 4.167 lei 6868 = 1691 4.167 lei
„Cheltuieli financiare „Prime privind
privind amortizarea primelor rambursarea obligaţiunilor”
de rambursare a obligaţiunilor
și a altor datorii”

b) La sfârşitul anului N:
Sold cont 161 = 1.000.000 lei
Sold cont 1691 = 100.000 lei – 4.167 lei = 95.833 lei
Împrumutul din emisiuni de obligațiuni va figura în bilanţ la finele anului N cu valoarea de 904.167 lei (1.000.000 lei
– 95.833 lei).

Subiectul 6
Entitatea Alfa a achiziționat în anul N un teren la costul de 100.000 lei. Inițial, destinația
acestuia nu era determinată. La data de 31.12.N+1, terenul a fost reevaluat la valoarea
justă de 180.000 lei. În anul N+2, societatea a decis să folosească terenul pentru a construi
un ansamblu de locuințe destinate vânzării.

Conform OMFP nr. 1.802/2014, precizați ce înregistrări contabile se efectuează în anii N,

N+1 și N+2.

Rezolvare:
OMFP nr. 1.802/2014 precizează:
„Următoarele constituie exemple de investiții imobiliare: (...)
b) terenurile deținute pentru o utilizare viitoare încă nedeterminată. În cazul în care o entitate nu a hotărât dacă va
uti­liza terenul fie ca pe o proprietate imobiliară utilizată de posesor, fie în scopul vânzării pe termen scurt în cursul
des­fășurării normale a activității, atunci terenul este considerat ca fiind deținut în scopul creșterii valorii capita­
lu­lui; (...)” (pct. 198)
„În cazul în care un activ care a fost inițial recunoscut la terenuri este folosit ulterior pentru construirea de ansambluri
de locuințe destinate vânzării, valoarea terenului se evidențiază distinct la stocuri, la valoarea de înregistrare în con­
ta­bilitate.” (pct. 274 alin. (1))
„Dacă terenul a fost reevaluat, concomitent cu schimbarea naturii activului, rezerva din reevaluare corespunzătoare
acestuia se transferă în contul 1175 «Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare».”
(pct. 274 alin. (2))
Prin urmare:
a) În anul N se achiziționează terenul recunoscut în categoria investițiilor imobiliare:
100.000 lei 215 = 404 100.000 lei
„Investiții imobiliare” „Furnizori de imobilizări”

b) La data de 31.12.N+1 se reevaluează terenul:

80.000 lei 215 = 105 80.000 lei
„Investiții imobiliare” „Rezerve din reevaluare”

c) În anul N+2, terenul se evidenţiază în categoria stocurilor de mărfuri cu valoarea înregistrată, adică 180.000 lei:
180.000 lei 371 = 215 180.000 lei
„Mărfuri” „Investiții imobiliare”

62 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

– Concomitent, rezerva din reevaluare existentă se transferă în contul 1175:
80.000 lei 105 = 1175 80.000 lei
„Rezerve din reevaluare” „Rezultatul reportat
reprezentând surplusul
realizat din rezerve
din reevaluare”

2 FISCALITATE
Subiectul 1
O societate având ca obiect de activitate construcțiile a ridicat o clădire de birouri
în valoare de 5.000.000 lei, TVA 20%. Contractul încheiat între constructor și beneficiar
prevede reținerea de către acesta din urmă a unei garanții de 10% din valoarea clădirii
pentru o perioadă de un an. Pe parcursul acestui an nu s-au constatat vicii de construcție,
iar la sfârșitul anului, constructorul şi-a recuperat garanția reținută.

Care este nivelul de deductibilitate a garanției de bună execuție?

Rezolvare:
Factura prezintă următoarele date:
- lei -
Bază TVA
Servicii conform contractului 5.000.000 1.000.000
Garanție acordată conform contractului (600.000)
Total de încasat 5.400.000

Cheltuiala cu provizionul înregistrat pentru garanția acordată clientului, în sumă de 600.000 lei, este deductibilă
integral.

Subiectul 2
O persoană fizică din municipiul Bucureşti înregistrează în cursul unui an următoarele
venituri şi cheltuieli:
l venituri de 12.000 lei din activitatea de vânzare de flori;
l cheltuieli de 4.000 lei privind materialele folosite în activitatea sa.

Contribuabilul îşi desfăşoară activitatea individual, fără a avea angajaţi. Pentru activitatea
de florărie, norma anuală de venit a fost stabilită la 14.000 lei.

Determinaţi impozitul pe bază de norme de venit şi pe bază de venit net folosind

datele din contabilitatea în partidă simplă.

Rezolvare:
Impozitarea pe bază de norme de venit
Normă stabilită = 14.000 lei
Impozit pe venit = 14.000 lei x 16% = 2.240 lei

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 63

Impozitarea pe bază de venit net folosind datele din contabilitatea în partidă simplă
Venit net = 12.000 lei – 4.000 lei = 8.000 lei
Impozit pe venit = 8.000 lei x 16% = 1.280 lei
Deși contribuabilul a obținut un impozit mai mic în cazul impozitării pe bază de venit net folosind datele din
contabilitatea în partidă simplă, acesta va trebui să plătească impozitul determinat pe bază de norme de venit
dacă nu a optat altfel până la data de 31 ianuarie anul curent.
Obligaţie:
Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit trebuie
să completeze numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală şi nu au obligaţii privind evi­
denţa contabilă.

Subiectul 3
Societatea A din România cumpără mărfuri în valoare de 15.000 euro de la B, o societate
canadiană. Societatea A, înregistrată normal în scopuri de TVA, pune bunurile în circulație
liberă şi acţionează ca importator din punctul de vedere al TVA.

Care este locul importului şi cine este persoana obligată la plata taxei?

Răspuns:
Persoana impozabilă este importatorul A.
Operaţiunea intră în sfera de aplicare a TVA, fiind vorba de un import de bunuri.
Locul importului este în România, unde se află bunurile la introducerea lor în Uniunea Europeană.
Nu există scutire.
Persoana obligată la plata TVA este importatorul A.

Subiectul 4
Se vinde un stoc de mărfuri la preţul de vânzare de 74.000 lei, TVA 20%. Pe factură este
înscrisă valoarea ambalajelor, de 8.000 lei. Costul mărfurilor vândute este de 50.000 lei.
După o săptămână, clientul restituie ambalaje în valoare de 6.000 lei. Restul ambalajelor
sunt reţinute de client, iar furnizorul le facturează.

Care este regimul de TVA aplicabil în condiţiile în care ambalajele sunt gestionate
prin utilizarea sistemului de restituire?

Rezolvare:
La data vânzării stocului de mărfuri:
Baza de impozitare a TVA = 74.000 lei
Notă:
Contravaloarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi prin schimb nu intră în baza de impozitare.
TVA colectată = 74.000 lei x 20% = 14.800 lei

Facturarea ambalajelor nerestituite de client:

Baza de impozitare a TVA = 2.000 lei
TVA colectată = 2.000 lei x 20% = 400 lei

64 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

 Subiectul 5
Care este termenul de depunere a declaraţiei de înregistrare fiscală pentru o societate
nou-înfiinţată?

Răspuns:
Conform art. 82 alin. (6) din Codul de procedură fiscală, declaraţia de înregistrare se depune în termen de 30 de
zile de la data înființării.

3 DREPT
Subiectul 1
Care sunt condiţiile impuse de OUG nr. 44/2008 persoanelor fizice ce vor să
desfășoare activităţi economice, individual şi independent, ca persoane fizice
autorizate, întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale sau membri ai unei
întreprinderi familiale?

Răspuns:
Potrivit legii (art. 8 alin. (1) din OUG nr. 44/2008, cu modifică­rile şi completările ulterioare), pot desfăşura activităţi
economice în una dintre formele de orga­nizare prevă­zute, şi anume ca persoană fizică auto­rizată, întreprindere
individuală sau întreprindere familială, persoanele fizice care:
a) au împlinit vârsta de 18 ani, în cazul persoanelor fizice care solicită autorizarea pentru desfășurarea de activi­
tăţi economice, individual şi independent, ca persoane fizice autorizate, ca întreprinzători titulari ai unei între­
prinderi individuale sau ca membri ai unei întreprinderi familiale, respectiv vârsta de 16 ani, în cazul membrilor
întreprinderii familiale;
b) nu au săvârșit fapte sancționate de legile financiare, vamale şi cele care privesc disciplina financiar-fiscală, de
natura celor care se înscriu în cazierul fiscal;
c) au un sediu profesional declarat potrivit legii;
d) declară pe propria răspundere că îndeplinesc condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în do­
me­niul sanitar, sanitar-veterinar, al protecției mediului şi al protecției muncii.

Subiectul 2
Care sunt cazurile în care hotărârile adunării generale se iau prin vot secret?

Răspuns:
Votul secret este obligatoriu pentru numirea sau revocarea membrilor consiliului de administraţie, respectiv a
mem­brilor consiliului de supraveghere, pentru numirea, revocarea ori demiterea cenzorilor sau auditorilor finan­­
ciari şi pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea membrilor organelor de administrare, de condu­cere
şi de control ale societăţii.

Subiectul 3
Care sunt obligaţiile cenzorilor din cadrul unei societăţi pe acţiuni administrate
în sistem unitar?

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 65

Răspuns:
Cenzorii sunt obligaţi să supravegheze gestiunea societăţii, să verifice dacă situaţiile financiare sunt legal întoc­
mite şi în concordanţă cu registrele, dacă acestea din urmă sunt ținute regulat şi dacă evaluarea elementelor
patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare (art. 163
alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modi­ficările şi completările ulterioare).

Subiectul 4
Prin hotărârea adunării generale a asociaţilor din 04.06.2015 s-au decis dizolvarea
societăţii AB SRL şi numirea lui B.F. în calitate de lichidator, fiind îndeplinite toate
formalitățile prevăzute de lege cu privire la această hotărâre. La data de 18.06.2015,
după ce procedura de lichidare a început, dar înainte de publicarea hotărârii de dizolvare
în Monitorul Oficial, societatea cu răspundere limitată, prin împuternicit cu procură
specială, a încheiat un contract de vânzare-cumpărare a unui autoturism, proprietate
a societăţii, cu societatea L100 SRL. Aflând despre existenţa acestui contract de
vânzare-cumpărare, societatea AB SRL, prin lichidator, cheamă în judecată societatea
cumpărătoare şi îi solicită instanței de judecată să constate nulitatea absolută a
contractului de vânzare-cumpărare încheiat în data de 18.06.2015. În motivarea cererii
sale, societatea reclamantă arată că din momentul în care a început procedura
de dizolvare nu mai pot fi întreprinse operaţiuni noi.

Care este sancţiunea prevăzută de lege în cazul în care o societate aflată în dizolvare
încheie operaţiuni noi?

Răspuns:
Dizolvarea societăţii are ca efect deschiderea procedurii de lichidare, iar din acest moment societatea îşi res­trân­
ge ca­pacitatea juridică de a încheia acte juridice numai la operaţiunile necesare lichidării. În mod evi­dent, după
ce a intrat în dizolvare, societatea reclamantă nu mai poate încheia operaţiuni noi, altele decât cele care au drept
scop lichidarea patrimoniului său. Pe de altă parte, legea prevede expres faptul că, în situaţia în care reprezentan­
tul legal al societăţii în dizolvare încheie un act juridic care nu se circumscrie procedurii de lichi­dare, acesta este
per­sonal răspunzător faţă de terţi pentru acea operațiune. Prin urmare, legea stipulează în mod clar faptul că
pentru încălcarea interdicției impuse reprezentantului legal al unei societăţi în dizolvare de a încheia opera­ţi­
uni noi sancţiunea constă în răspunderea patrimonială a acestuia pentru acţiunile întreprinse, şi nu în nulitatea
aces­­tor operaţiuni, aşa cum a solicitat societatea reclamantă.

BIBLIOGRAFIE

1. IASB (2015), Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ia­
nuarie 2015, traducere, Editura CECCAR, Bucureşti.
2. Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial nr. 1.066/17.11.2004, cu modi­ficările
şi completările ulterioare.
3. Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial nr. 547/23.07.2015,
cu modi­ficările și completările ulterioare.
4. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modi­
ficările şi completările ulterioare.
5. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în
Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare.
6. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităţilor economice de către
persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, publicată în Monitorul
Oficial nr. 328/25.04.2008, cu modifică­rile şi completările ulterioare.

66 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

 Legislatie
Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.162 din
7 aprilie 2016 privind aprobarea Cartei drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice supuse
verificării situaţiei fiscale personale, publicat în Monitorul Oficial nr. 292/18.04.2016

Ordinul prevede în detaliu drepturile şi obligaţiile persoanelor fizice care sunt supuse
ve­rificării situaţiei fiscale personale cu privire la impozitul pe venit, ve­rificare pre­văzută la

, comentată
art. 138 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modi­fi­cările şi com­
pletările ulte­rioare.
Conform acestui act normativ, pe timpul desfășurării verificării situaţiei fiscale personale,
persoanele fizice au următoarele drepturi:
l dreptul de a fi înștiințat despre acţiunea de verificare a situaţiei fiscale personale prin
comunicarea unui aviz de verificare. Acesta va fi transmis potrivit dispoziţiilor art. 47 din
Codul de procedură fiscală cu cel puţin 15 zile înainte de data începerii verificării fiscale;
l dreptul de a solicita amânarea datei de începere a verificării situaţiei fiscale personale.
Amânarea se poate face o singură dată, la solicitarea scrisă a persoanei fizice, pentru motive
justificate;
l dreptul de a beneficia, pe toată durata verificării situaţiei fiscale personale, de asistenţă
de specialitate sau juridică;
l dreptul de a solicita în scris schimbarea locului de desfășurare a verificării situaţiei fis­­
cale personale la domiciliul persoanei fizice ori la domiciliul/sediul persoanei care îi acor­dă
acesteia asistenţă de specialitate sau juridică, dacă domiciliul acestei persoane reprezintă şi
sediul său profesional;
l dreptul de a solicita prelungirea termenului de prezentare a informaţiilor şi înscrisurilor
relevante pentru verificare cu 30 de zile, o singură dată, pentru motive justificate;
l dreptul de a colabora la stabilirea stării de fapt fiscale şi de a numi persoane pentru a furniza in­
­for­­maţii;
l dreptul de a fi verificat numai pentru impozitele şi taxele aflate în cadrul termenului de prescripţie;
l soțul/soția, rudele ori afinii până la gradul al treilea in­clusiv ai persoanei fizice verificate au dreptul
de a refuza furnizarea de informaţii, efectuarea de expertize, precum şi prezentarea unor înscrisuri.
Verificarea situaţiei fiscale personale se efectuează o singură dată pentru impozitul pe venit şi pentru
fiecare perioadă impozabilă conform prevederilor art. 138 alin. (18) din Codul de procedură fiscală.

Sursa: Legea nr. 66 din 19 aprilie 2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizația lunară pentru creşterea copiilor, publicată
în Monitorul Oficial nr. 304/20.04.2016

Legea modifică OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizația lunară pentru creşterea copiilor.
Astfel, începând cu data de 1 iulie 2016, persoanele care, în ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului,
au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activități indepen­
dente, din activități agricole, silvicultură şi piscicultură beneficiază de concediu pentru creșterea copilului
în vârstă de până la doi ani (trei ani, în cazul copilului cu handicap), pre­cum şi de o indemnizație lunară în
cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei
nașterii copilului, care nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului mi­nim brut pe ţară.
Nivelul indemnizației lunare se majorează cu 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară pentru
fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit
dintr-o astfel de naștere.
Persoanele care, în perioada în care sunt îndreptățite să beneficieze de concediul pentru creșterea co­
pilului, obțin venituri supuse impozitului au dreptul la un stimulent de inserție în cuantum lunar de 50% din
cuantumul minim al indemnizației.

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 67

 Pentru persoanele care obțin venituri supuse impozitului cu cel puțin 60 de zile înainte de împlinirea de
către copil a vârstei de doi ani (trei ani, în cazul copilului cu handicap), acordarea stimulentului de inser­ție
se prelungește până la împlinirea de către copil a vârstei de trei ani (patru ani, în cazul co­pi­lului cu handicap).
Pentru persoanele care la data de 1 iulie 2016 beneficiază de concediul şi indemnizația pentru creșterea
copilului, de concediul fără plată sau de stimulentul de inserție, modificările aduse prin această lege se apli­că
astfel:
þ Pentru persoanele care se află în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an sau
în plata stimulentului de inserție, precum şi pentru cele aflate în concediu fără plată pentru creșterea copilului
în vârstă de până la doi ani, modificarea opțiunii se realizează pe bază de cerere şi acte doveditoare privind
suspendarea realizării de venituri supuse impozitului, pentru perioada rămasă până la împlinirea de către
co­pil a vârstei de doi ani (trei ani, în cazul copilului cu handicap).
þ Pentru persoanele aflate în plata stimulentului de inserție, indiferent de opțiunea de concediu expri­
mată inițial, şi care nu se află în situația de mai sus, prelungirea perioadei de acordare a stimulentului până
la împlinirea de către copil a vârstei de trei ani (patru ani, în cazul copilului cu handicap) se face din oficiu.
þ Pentru persoanele care se află în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani,
modificarea cuantumului indemnizației lunare se realizează din oficiu, pe baza documentelor care au stat
la baza acordării dreptului.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.195 din 13 aprilie 2016
pen­tru aprobarea Normelor tehnice de utilizare a Sistemului de control al importului, publicat în Moni­
torul Oficial nr. 306/21.04.2016

Actul normativ stabileşte procedura de introducere a mărfurilor pe teritoriul vamal al Uniunii Europene
prin utilizarea Sistemului de control al importului, sistem bazat pe o aplicație informatică ce asigură transmi­
terea electronică a datelor, structurate conform unor standarde agreate.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.196 din 13 aprilie 2016
pentru aprobarea Normelor tehnice de utilizare şi completare a notificării de reexport, publicat în Mo­
ni­torul Oficial nr. 306/21.04.2016

Ordinul stabileşte modalitatea de utilizare şi completare a notificării de reexport, folosită în si­tuaţia în

care mărfurile neunionale sunt reexportate direct dintr-o zonă liberă sau dintr-un depozit temporar şi pen­tru
care nu se depune o declaraţie de reexport sau o declaraţie sumară de ieșire.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.437 din 21 aprilie 2016
pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.744/2015
privind stabilirea cazurilor speciale de executare silită, precum şi a structurilor abilitate cu ducerea la
îndeplinire a măsurilor asigurătorii şi efectuarea procedurii de executare silită, publicat în Monitorul
Oficial nr. 336/03.05.2016

Prin acest act normativ a fost abrogat art. 1 pct. 3 din Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3.744/2015. Astfel,
nu mai constituie cazuri speciale de executare silită hotărârile judecătorești definitive pronunțate ca urmare
a sesi­zărilor formulate de comisiile de cercetare a averilor de pe lângă curțile de apel, prin care s-a dispus
fie con­fis­carea unei cote-părţi dintr-un bun sau a anumitor bunuri determinate, constatate ca fiind dobândite
nejustificat, fie plata unei sume de bani egale cu valoarea bunului dobândit nejustificat.
Totodată, a fost modificat art. 1 pct. 1 din acelaşi ordin, constituind cazuri speciale de executare silită
ho­tărârile jude­cătorești definitive pronunțate în materie penală, prin care s-a dispus recuperarea unor creanţe

68 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

bugetare de la debitori persoane fizice, juridice sau de la orice alte entităţi, cu excepţia hotărârilor judecăto­
rești definitive pronunțate în materie penală prin care s-a dispus doar recuperarea unor cheltuieli judiciare
care se pun în executare de către organele fiscale centrale competente cu atribuţii în administrarea creanţelor
bugetare.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.486 din 29 aprilie 2016
pentru aprobarea Normelor tehnice privind acordarea statutului de operator economic autorizat, publi­
cat în Monitorul Oficial nr. 337/03.05.2016

Ordinul este emis pentru aplicarea regulamentelor vamale ale Uniunii Europene. Astfel, este sta­bilită
pro­cedura de acordare a statutului de operator economic autorizat (AEO).
Titularii de autorizații AEO beneficiază de facilităţi în ceea ce privește controalele vamale referitoare
la securitate şi de acordurile de recunoaştere reciprocă (MRA) cu ţările din afara UE.
Statutul de operator economic autorizat se acordă la solicitarea operatorilor economici, prin eliberarea
de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Di­rec­ţia Generală a Vămilor a unei autorizații AEO, în
baza evaluării rezultatelor obţinute în urma unui pro­ces de auditare a solicitantului.

Florin DOBRE, asist. univ. dr.

Biroul Fiscalitate CECCAR
Secretar general IFA România
Radu CIOBANU, asist. univ. dr.
Biroul Fiscalitate CECCAR

Abonamente pentru anul 2016

Pentru anul 2016, puteţi face abonamente la revista CONTABILITATEA, EXPERTIZA ŞI AUDITUL AFACERILOR
la următoarele preţuri:
v abonament anual . .............................................................................................................................................. 180 lei
v abonament semestrial......................................................................................................................................... 90 lei
v abonament trimestrial......................................................................................................................................... 45 lei

Contravaloarea abonamentelor se achită fie direct la casierie (Bucureşti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4),
fie cu ordin de plată sau mandat poştal, în contul Fundaţiei „CECCAR – Centrul de excelenţă în business
şi economie”: RO15 RZBR 0000 0600 1830 1598, Raiffeisen Bank – Agenţia Brătianu.
Copia după documentul de plată îm­preu­nă cu nu­mele dvs. şi adresa unde doriţi să primiţi revista
expediaţi-le prin fax, la 021 330 88 88, sau prin e-mail, la adresa edituraceccar@yahoo.com
Numere diverse ale revistei din 2015 se pot procura la preţul de 15 lei/exemplar.

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 69

Biblioteca de specialitate Lucrări publicate de Editura CECCAR
1. Maria Berheci – Valorificarea raportărilor financiare. Sinteze contabile: teorie, analize, studii
de caz, 2010 – 30 lei
2. Dorina Budugan, Iuliana Georgescu, Ioan Berheci, Leontina Beţianu – Contabi­litate de
gestiune, 2007 – 45 lei
3. Ion Florea, Ionela-Corina Chersan, Radu Florea – Controlul economic, financiar şi gestionar,
ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, 2011 – 30 lei
4. Maria Mădălina Gîrbină, Ştefan Bunea – Sinteze, studii de caz şi teste grilă privind aplicarea
IAS (revizuite) – IFRS, volumul 1, ediţia a IV-a, revizuită, Colecţia Standarde Internaţionale
de Contabilitate, 2009 – 35 lei
5. Raluca Gina Guşe – Valoare, preţ, cost şi evaluare în contabilitate, Colecţia Conta­bilitate,
2011 – 35 lei
6. Camelia Iuliana Lungu – Teorie şi practici contabile privind întocmirea şi prezentarea
situaţiilor financiare, 2007 – 15 lei
7. Cristian Marinescu – Principalele sancţiuni prevăzute în legislaţia financiar-fiscală, 2010 –
20 lei
8. Ioan Moroşan – Contabilitate financiară şi de gestiune. Studii de caz şi sinteze de regle­mentări,
ediţia a II-a, revizuită şi actualizată, Colecţia Contabilitate, 2013 – 50 lei
9. Silvia Petrescu – Analiză şi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, ediţia
a III-a, revi­zuită şi actualizată, 2010 – 35 lei
10. Cristian Rapcencu – Ghidul practic complet privind sistemul „TVA la încasare”, 2013 – 20 lei
11. Cristian Rapcencu – Contabilitatea şi fiscalitatea imobilizărilor corporale. De la A la Z. Speţe practice şi
exemple rezolvate, 2012 – 25 lei
12. Mihai Ristea, Corina Graziella Dumitru – Libertate şi conformitate în standardele şi regle­men­tările contabile,
Colecţia Conta­bilitate, 2012 – 50 lei
13. Alexandru Tamba – Contabilitatea instituţiilor de credit, a instituţiilor financiare nebancare şi a Fondului
de ga­­ran­tare a depozitelor în sistemul bancar, Colecţia Conta­bilitate, 2010 – 18 lei
14. Marin Toma – Abecedarul financiar-contabil al întreprinzătorului. Suport de curs, 2012 – 12 lei
15. Marin Toma – Iniţiere în auditul situaţiilor financiare ale unei entităţi, ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită,
2012 – 35 lei
16. Marin Toma – Drumuri prin memoria profesiei contabile, 2011 – 45 lei
17. Marin Toma – Iniţiere în evaluarea întreprinderilor, ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită, 2011 – 35 lei
18. Marin Toma, Jacques Potdevin – Elemente de doctrină şi deontologie a profesiei contabile, Colecţia Doctrină –
Deon­­­­tologie, 2008 – 50 lei

19. CECCAR – Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilităţii, întocmirea, semnarea şi
prezentarea situa­ţiilor financiare. Ghid de aplicare, ediţia a IV-a, revizuită şi actualizată, Colecţia Standarde
Profesionale, 2011 – 25 lei
20. CECCAR – Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor în societăţile comerciale, ediţia a III-a, revizuită
şi adăugită, Colecţia Standarde Pro­fe­­­sio­nale, 2008 – 20 lei

70 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

21. CECCAR – Standardul profesional nr. 24: Misiunile de audit financiar şi Cadrul conceptual privind misiunile
stan­dardizate ale expertului contabil, Colecţia Standarde Profe­­­sio­nale, 2007 – 23 lei
22. CECCAR – Standardul profesional nr. 34: Serviciile fiscale. Ghid de aplicare, Colecţia Standarde Profe­sionale,
2010 – 10 lei
23. CECCAR – Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile. Ghid de aplicare, ediţia a VI-a, revizuită şi
actualizată, Colecţia Standarde Profesionale, 2014 – 25 lei
24. CECCAR – Standardul profesional nr. 36: Misiunile de audit intern realizate de experţii contabili. Ghid de
aplicare, Colecţia Standarde Profe­­­sio­nale, 2007 – 15 lei
25. CECCAR – Standardul profesional nr. 37: Misiunea de evaluare a întreprinderii. Ghid de aplicare, Colecţia
Standarde Profe­­­sio­nale, 2011 – 25 lei
26. CECCAR – Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanţă pentru crearea întreprinderilor, Colecţia
Standarde Profesionale, 2006 – 16 lei
27. CECCAR – Standardul nr. 40: Controlul calităţii şi managementul relaţiilor cu clienţii unei firme membre
CECCAR şi Ghid de aplicare, Colecţia Stan­darde de Calitate, 2011 – 25 lei

28. CECCAR – Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de aptitudini pentru obţinerea calităţii de expert
contabil şi de contabil autorizat, ediţia a III-a, revizuită, Colecţia Ghidul Exper­tului Contabil, 2015 – 65 lei
29. CECCAR – Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de acces la stagiul pentru obţinerea calităţii de
expert contabil şi de contabil autorizat, ediţia a IV-a, revizuită, Colecţia Ghidul Exper­tului Contabil, 2015 –
75 lei
30. CECCAR – Ghid practic de aplicare a Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale
şi situaţiile financiare anuale consolidate aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, 2015 – 80 lei
31. CECCAR – Ghid de ţinere a contabilităţii şi de elaborare a situaţiilor financiare individuale în conformitate
cu IFRS-urile la societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată, volumul I, Colecţia Ghiduri Profesionale, 2013 – 30 lei
32. CECCAR – Audit. Suport de curs pentru examenul de aptitudini în vederea obţinerii calităţii de expert contabil,
ediţia a II-a, Colecţia Pregătirea Stagiarilor, 2012 – 16 lei
33. CECCAR – Ghid de aplicare a reglementărilor contabile naţionale în domeniul agriculturii, Colecţia Ghiduri
Profe­sionale, 2012 – 30 lei
34. CECCAR – Gestiunea unui cabinet de expertiză contabilă. Suport de curs standard pentru Programul Naţional
de Dezvoltare Profesională Continuă, Colecţia Dezvoltare Profesională Continuă, 2012 – 20 lei
35. CECCAR – Cartea auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile, ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită,
Colecţia Calitatea Serviciilor Contabile, 2012 – 20 lei
36. CECCAR – Ghidul experţilor contabili şi al contabililor autorizaţi în activitatea de prevenire şi combatere a
spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism, ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită, Colecţia Doctrină –
Deon­­­­tologie, 2012 – 20 lei
37. CECCAR – Ghid privind accesarea, contabilitatea, fiscalitatea, auditul şi managementul proiectelor cu finanţare
europeană, Colecţia Ghiduri Profesionale, 2011 – 30 lei
38. CECCAR – Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, ediţia a V-a, revizuită şi adăugită, Colecţia Doctrină –
Deon­­­­­­tologie, 2011 – 25 lei
39. CECCAR – Contabilitate şi control de gestiune. Suport de curs standard pentru cursurile desfăşurate în cadrul
Pro­gramului Naţional de Dezvoltare Profesională Continuă, Colecţia Dezvoltare Profesională Continuă,
2010 – 20 lei

mai 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 71

 40. CECCAR – Managementul pieţelor de capital. Suport de curs standard pentru Programul Naţional de Dezvoltare
Pro­fesională Continuă, Colecţia Dezvoltare Profesională Continuă, 2010 – 20 lei
41. CECCAR – Cartea expertului contabil şi a contabilului autorizat. Culegere de acte normative şi reglementări
ale profesiei contabile elaborate de CECCAR în perioada 1994-2009, ediţia a V-a, revizuită şi adăugită, Colecţia
Doctrină – Deon­­­­tologie, 2009 – 40 lei

42. CECCAR – Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2015.
Cuprinde standardele care intră în vigoare ulterior datei de 1 ianuarie 2015, dar nu cuprinde standardele pe
care acestea le înlocuiesc, Partea A şi Partea B, 2015 – 220 lei
43. CECCAR – Manualul de Norme Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public 2013, vol. I şi II, 2014 –
120 lei
44. CECCAR – Ghidul de utilizare a ISA-urilor în auditarea întreprinderilor mici şi mijlocii, ediţia 3, 2012 – 30 lei
45. CECCAR – Standardul Internaţional de Raportare Financiară pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (IFRS pentru
IMM-uri) 2009; Bază pentru concluzii la IFRS pentru IMM-uri; Situaţii financiare ilustrative. Lista pentru
prezentarea şi descrierea informaţiilor privind IFRS pentru IMM-uri (trei broşuri), 2010 – 50 lei

În afara titlurilor prezentate în listă, CECCAR publică revista lunară

CONTABILITATEA, EXPERTIZA ŞI AUDITUL AFACERILOR,
la care se pot face abonamente.
Pentru comenzi, adresaţi-vă la CECCAR, sediul central – Bucureşti,
telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71, fax: 021 330 88 88,
e-mail: edituraceccar@yahoo.com, sau la filialele teritoriale ale Corpului.

72 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2016

ÎN CURS DE APARIŢIE

Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de acces

la stagiul pentru obţinerea calităţii de expert contabil
şi de contabil autorizat
– Ediţia a V-a, revizuită –

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din Ro­mânia organizează anual examen de admitere
la stagiu în vederea obţinerii calităţii de expert contabil şi de contabil autorizat, potrivit Regulamentului
privind accesul la profesie, aprobat prin Hotă­rârea Guvernului nr. 227 din 5 martie 2008. Ca urmare, CECCAR
vine în întâmpinarea candidaţilor cu un instrument deosebit de util în procesul de pregătire, şi anume
Ghidul pentru pregătirea candidaţilor la examenul de acces la stagiul pentru obţinerea calităţii de expert contabil
şi de con­tabil autorizat.
Prima parte a lucrării cuprinde Regulamentul
privind accesul la pro­fesia de expert contabil
şi de contabil autorizat şi Programele
afe­rente examenului de admitere la stagiu
în vederea obţinerii calităţii de expert
contabil şi de contabil autorizat, sesiunea
2016, care se elaborează de Corpul Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România, cu avizul Ministerului Finanţelor
Publice, şi se aprobă de Consiliul supe­­rior
al Corpului, urmărindu-se armonizarea
cu prevederile directive­lor europene în
domeniu.
A doua parte conţine exemple ilustrative
pentru verificarea cu­noştinţelor candidaţilor
în domeniile con­tabilitate, fiscalitate, drept,
audit, evaluarea economică şi financiară
a întreprinderilor, doctrina şi deontologia
profesiei contabile şi expertiză contabilă.
Apărută pentru prima dată în anul 2000,
această carte a fost revizuită şi adăugită
în fiecare an, iar pe parcurs a fost
îmbogăţită cu întrebări, exerciţii şi studii
de caz.
Lucrarea va putea fi procurată de cei interesaţi
de la toate filialele teritoriale
ale CECCAR.
 CECCAR –
BUSINESS MAGAZINE
www.ceccarbusinessmagazine.ro
Fundaţia
„CECCAR – Centrul de excelenţă
în business şi economie”

2016 –
95 de ani
de existenţă
a CECCAR

În pregătirea
Conectarea
celui de-al
la era
XXI-lea
digitală
Congres

Revista
Agenda
presei
CECCAR
economice

Curier
legislativ

Alături de noi descoperiţi excelenţa în business!