Şuieră Şi flueră Şi să dormi nu te mai lasă; Parc-ar fi la el acasă. Ducă-se în altă aia, Că mi-a luat-o el odaia Şi mă bate la ureche Struna lui de sârmă veche. De-o mai fi cum a-nceput, Îmi iau traistă şi mă mut. Ai văzut neruşinare? Sâmbătă, amiaza mare, Fără nici-o-nştiinţare, A venit, s-a instalat Şi s-a pus şi pe cântat. Eu, ca omul aşezat, Nu pun mâna pe pian Decât rar, din an în an, Pe oboi sau clavecin: Să nu supăr pe vecin – Dar şi-atuncia cu măsură Şi cu degetul la gură, Cânt vreo polcă sau vreo horă, Pân’ la anumită oră. Nepoftitului din casă Prea puţin de noi îi pasă. Îl tot caut în zadar Şi nu dau de lăutar. Dintr-un drâng cu limba frântă, El s-a pus pe chef şi cântă, Undeva, printr-un ungher, La umbrelă, la cuier; Îl aud de peste tot, Şi din podini şi din pod Şi nu mă pricep cum face Că-l aud şi-atunci când tace. De cinci ori am aţipit Şi de cinci ori m-a trezit Oaspetele afurisit. Mă frământ, ascult, aştept Cu duşmanul să dau piept, Dar el, molcom şi haihui, Să din cobză şi din nai: Ori că zgârăie pe scripcă, Ori că râcâie o şipcă, Câteodată pare, parcă, Pe sticlete că-l încearcă Sau că-ngână pe departe Pila-n ciob de sticle sparte, C-are multe destule Şi gâtleje, dar şi scule.
Şi … atunci? Am luat în gură Apă, şi cu-o stropitură L-am scos dintr-o crăpătură. Nimerisem, subt perdea, Într-un colţ de duşumea. Îl văzui, se scutura, Şi nu mai putea cânta. Udă, leoarcă, răguşită, Vocea-i moale e scâncită, Şi caricatura bearcă A uitat să şi mai meargă. Mi se face, însă, milă De făptura lui umilă. Suferinţele mă dor. Eram gata să-l omor. Să-l omor că de ce cântă? Gândul acesta mă-nspăimântă. Ştie, oare, oarecine, Viaţa lui de unde vine? Tot ce poate, orişiunde, E să cânte ghiersuri ciunte, Şi câtu-i de mititel Numai gura e de el, Ca o trâmbiţă – şi nu zici C-are-n guşe zece muzici? Ştie-atâta, vai săracul, A cântat, – ca pitpalacul, Şi-are dreptul ticălos Să nu cânte nici frumos. Graiul lui e de-aşa fel Că-l pricep ai lui şi el. I-am prins trupul de un dram Şi i-am dat drumul pe geam, Şi-auzindu-l iar, de jos, I-am urat : – Mergi sănătos!