Cercetari biometrice ~i ecologice
Student, anul V
asupra insectei Euproctis
chrysorrhoea L.
1. Introducere
In ultimii ani, pe valea Siretului, in raza judetelor
Suceava $i Boto$ani, s-a constatat o tnmultire puter-
nica a daunatorului Euproctis chrysorrhoea L., mai
ales in livczile cu porni fructiferi ale fostelor C.A.P.
- uri, livezi care nu au mai fost ingrijite corespunza-
tor dupa 1990, creandu-se 0 situatie potential pe-
riculoasa $i pentru arboretele de stejar din apropiere.
Cu aceasta ocazie s-a considerat util sa se faca unele
observatii privind ecologia insectei, vizand In spe-
cial cre$terea $i dezvoltarea daunatorului in decursul
unui an calendaristic in aceasta zona, precum $i
comportamentul omizilor tn funqie de actiunea
diferitilor factori ecologici.
2. Material ~i metoda
Materialul biologic pentru cercetare a fost adunat
din livada de meri Bere$ti, situata la 22 km NE de
municipiul Suceava, cu o suprafata de aproximativ
40 ha, unde daunatorul produce pagube importante
lncepand cu anul 1994, cu un maxim in 1996. S-a
recurs la livada de porni fructiferi intrucat in
padurile de stejar din apropire daunatorul nu a fost
semnalat decat sporadic, in stadiul de adult.
Pentru a studia eorelatia dintre greutatea cuibu-
rilor de iemare $i numarul de omizi/cuib, in decem-
brie 1998 s-au recoltat 40 de cuibmi, ce au fost con-
servate impreuna intr-o punga de plastic, in conge-
lator, timp de cca. doua !uni, dupa care s-au cantarit
individual, s-au desflicut $i analizat la binocular In
vederea detenninarii numarului de larve din fiecarc
cuib. Verificarea acestei corclatii s-a fiicut prin
recoltarea $i analizarea altor 50 de cuiburi, colectate
in decembrie 1999. De aceasta data, s-a urmarit sa
se verifice $i valabilitatea pentru zona de studiu a
ecuatiei prezentate in literatura (Simionescu et al.,
1971 ; 2000), ecuatie In care intra greutatea medie a
cuiburilor stabilita prin cantarirea impreuna a unor
probe de minimum 50 cuiburi. in acest scop, dupa
recoltare cuiburile au fost ~inute trei zilc intr-o
incapere racoroasa dar uscata, apoi s-au cantarit
*Extras din lucrarea de diploma claboratii sub indrumarea
dr. ing. N. Olenici de la Statiunea ICAS Campulung
Moldovenesc
REV/STA PADURILOR • Anul 115 • 2000 • Nr.4
Mihai - Leonard DUDUMAN
Facultatea de Silviculturi'i,
Universitatea "Stefan eel mare"
Suceava*
toate impreuna. Pana Ia data analizarii lor ($i a can-
taririi individuale) s-au pastrat ca $i cele din 1998.
in vedcrea stabilirii fecunditatii $i a corclatiei
dintre greutatea medie a unei ponte $i numarul
mediu de oua, in luna iulie 1999 s-au recoltat 100 de
ponte, cares-au pastrat tirnp de 2 saptamani in pungi
de plastic, lnchise ermetic, In congelator, pana cand
au fost cantarite individual $i apoi analizate la
binocular.
Dinamica dezvoltarii insectei In stadiul de larva
s-a studiat prin recoltarea de material biologic (larve
de diferite varste) la intervale de 4-10 zile in perioa-
da 13.04-13.06.1999 $i de cca. 4-15 zile In perioada
28.07-2.09.1999. Larvcle s-au pastrat pana la efec-
tuarea analizclor in alcool. Pentru a stabili perioada
de aparitie a fluturilor $i de ovipozitie, precum $i pe-
rioada necesara pentru ecloziunea omizilor, s-au re-
coltat din teren 30 de pupe care au fost tinute lntr-o
cutie de sticla (80 x 35 x 40 cm) acoperita cu tifon,
amplasata la umbra, asigurandu-se conditii apropia-
te celor din natura. In acela$i Joe s-au tinut $i flutu-
rii ie$iti din pupe, precum $i pontele depuse de
ace$tia.
In paralel cu recoltarea materialului biologic
mentionat, s-au fiicut observatii privind comporta-
mentul insectei in stadiul de larva $i fenologia
daunatorului in corelatie cu cea a speciei gazda sau
a altor specii de plante.
1n laborator s-au cantarit cuiburile de iernare $i
pontele cu o balanta clectronica ce asigura o pre-
cizie de 0,0 J g. Masuratorile asupra capsulei cefali-
ce a larvelor de diferite varste, precum $i inventari-
erile privind numarul de oua din ponte $i nurnarul de
omizi din cuiburile de iemare, au fost cfectuate
folosind stereobinocularul marca Zeiss cu o putere
de marire progresiva de la 2X la JOX. Dimensiunile
au fost masurate cu o precizie de 0, 1 mm. Pentru
incadrarea pe varste a larvelor s-au avut In vedere
datele din literatura (Simionescu et al., 1971).
Lucrarile de laborator au fost efectuate in cadrul
laboratoarelor de la Facultatea de Silvicultura,
Universitatea "$tcfan eel Mare" Suceava, precum $i
In Jaboratorul de entomologie de la I.C.A.S .
Campulung Moldovenesc.
Calcu lele statistice au fost efectuate dupa
metodele recomandate In literatura (Giurgiu, 1972).
25
 3. Rezultatele obtinute si discutii Tabelul 1
Corelafia dintre greutatea individualli a cuiburilor de
iernare ~i numarul de larve din cuib
3.1. Aspecte biometrice
ua1a rrnmarul vrcuta1ca r1umarul mC<liu
Masuratorile efectuate pe prclcvarii decuiburi medic a Ecuatia de rcgrcsie Coeficientu l Scmni-
de omizi
obtinutli de corclatic r
cuiburile recoltate tn 1998 au evi- orobci
Dec. 1998
dential faptu l ca greutatea Dec. 1999 1
40
unui cuib
2.09
dintr-un cuib
185 y • 117,lx - 59.133 0,85 ......
ficatia

cuiburilor de iemare variaza intre Dec. 19992

0,56 si 4,74 g, media fiind, in conditiile ment1ooate
50
50
2,09
2 40
181
181
v a 98 26x - 24 33
v = 85 72x • 24 33 1
..
Notli: I) S-au folos1t valonle dm cantannle md1v1duale; 2)
0.89
0 88 ...
anterior, de 2,09 g, iar numarul de larve/cuib a fost S-au folosil valorile din cantliririle individuale ajuslate.
cuprins tntre 4 si 647, cu o medie de 185 larve/cuib
(tabelul I). Intre numarul de larve/cuib ~i greutatea 700 • •
individuala a cuiburilor exista o stransa corelatie (r em ~ •
= 0,85), exprimata matematic prin ecuatia de regre- ~ : 1
sie y = 117, l x _ 59, 133, unde x reprezinta greutatea ~
iodividuala a cuibului (tn grame), iar y - numarul de i1 :a:x>
:ml
omizi (tabelul l ~i fig. 1). In 1999, intervalul de 100
variatie pentru greutatea cuiburilor a fost de 0,95- 0 .•.._-=.......11-~--~-

4,5 l g (media 2,09 g), iar pentru numarul de 0 2 3 s 8

p.ciac111
larve/cuib intre 5 si 541 (media 181 Jarve). Se con-
pentru anul 1998
stata astfel ca, in ambii ani, greutatea medie a •- • valorile dreapta de rcgresie pcntru 1998
A · valorilc pentru aoul 1999
- --- dreapta de rcgresie pentru 1999
cuiburilor a fost aceea~i , iar numarul mediu de
Fig.I. Varia~ia numarului de omizi/cuib in functie de
larve/cuib difera foarte putin (2,2 %). Prin urmare, greutatea individuala a cuibului de iernare.
utilizarea ecuatiei determinate in 1998 ofera un ln ce prive$te greutatea pontelor, s-a stabilit ca
rezultat foarte apropiat de eel obtinut prin aceasta a fost cuprinsa intre 0,02 g ~i 0, 14g (media
numararea directa. fiind 0,097 g), iar numarul de oua a fost cuprios
Greutatea medie a unui cuib in cazul cantaririi intre 66 ~i 580 (media 441) oua/ponta. Intre cele
impreuna a celor 50 de cuiburi in conditiile aratate doua caracteristici exista o corelatie foarte stransa (r
mai sus a fost de 2,40 g. Utilizarea acestei valori in = 0,92), exprimata prin ecuatia de regresie prezen-
vederea determinarii numarului mediu de larve/cuib tata in figura 2.
folosind ecuafia mentionata In literatura : y = 136 g
1 • 3843.Gl< • 88., 38
- 14,88 (Simionescu et al., 1971; 2000) conduce la R1 • O.es.46
obtinerea unui rezultat complet diferit fa~a de eel din 600 T
I
determinarile directe (312 larve/cuib, respectiv un !IOO +

~L: ~ ____;. --.- ·-

plus de 72,3 %). Ca urmare, in conditiile in care S-
au desfii~urat cercetarile de fata (localizare in nord-
estul tarii, planta gazda - mar) ecuatia recomandata 1
pentru speciile forestiere din tara noastra nu este
aplicabita. Considerand ca diferenta fata de greu- 0 O.o2 0.04 0 .06 0.08 0.1 0.12 O.H
tatea medie obtinuta prin cantariri individuate se greutaa ponta IOI

datoreaza, eel mai probabil erorilor de cantarire,
valorile obfinute prin cantariri individuates-au ajus-
tat distribuind proportional cu marimea lor diferenta
dintre rnasa celor 50 de cuiburi cantarite impreuna ~i
suma valorilor obtinute prin cantariri individuate.
Corelatiile dintre numarul de larve/cuib si greutatea
0
cuiburi lor in cele doua situatii mentionate se prezin-
ta in tabelul l. Ca urmare, in cazul cantaririi impre-
una a pontelor, ecuatia de regresie adecvata pentru
populatia studiata este y = 85, 72 g - 24,331, tn care
terrnenii au aceea~i semnificatie ca ~i in cazul
ecuatiei prezentate anterior.
Fig. 2. Variatia numarului de ouli/pontli i n func~ie de
greutatea pontei
Fecunditatea medie tn cazul acestei populatii,
calculata pe baza relatiei din literatura: fee. medie =
g/ 0,000181 (Dissescu, 1960; Simionescu et al.,
1971; 2000) este 537 de oua, ceea ce inseamna o
supraestimare cu 22 % fata de valoarea determinata
direct (prin numarare), de~i greutatea medie a unei
depuneri determinata prin cantariri individuale e de
a~teptat sa fie mai mica decat in cazul cantaririi
impreuna, a~a cums-a vazut in cazul cuiburilor.

26 REVISTA PADURILOR • Anul 115 • 2000 • Nr.4

 Valorile constatate pentru fecunditatea medie ~i
greutatea medie a unei depuneri indica faptu l ca
populatia este in faza I-II a gradatiei, ceea ce con- A B
r;J
c
~~ D E
corda cu observatiile din anii anteriori privind
defolierea si extinderea atacului pe pomii din livezi
~i din preajma gospodariilor. ~~~~~
E' C R I J
Fig. 5. Principalele fenofaze la mar (dupa Baicu ~i
3.2. Aspecte f enologice Savescu, 1978)
E$a1onarea calendaristica a dezvoltarii larvare in
se hraneasca rozand mugurii florali. La sfiir$itul
anul 1999 se prezinta in figura 3, din care se poate
primei decade a Junii aprilie au avut Joe $i primele
100

10
rI \ naparliri, gasindu-se primele larve in varsta a IV-a.
In intervalul 13-29 .04, merii au parcurs fenofazele
D-F, iar omizile au ajuns in totalitate in varsta a IV-
•o a. In 3.05 merii erau in fenofazele F-G, iar larvele
trecusera in proportie de 60 % in varsta a V-a. Dupa
8 zile, timp in care s-au inregistrat maxime de peste
: ! ~ ! ~ ~ ~ ~ ft ~ a ~ i H 15° C, larvele erau in propoqie de 90 % in varsta a
Zlua din an
- 1198·99 --o - fl/98·99 -vee.99 • - Vl98-99
V-a, iar 10 % in varsta a VI-a, merii fiind in stadi-
._. I 99·2000 - H99·2000 - - I 99·2000 ile G-H. Prin unnare, trecerea in varsta a V-a coin-
Fig. 3. Dinamica dezvoltar ij larvare a daunatorului cide cu inceperea formarii fructelor, iar trecerea in
Euproctis chrysorrhoea in anul 1999 varsta a VI-a, are loc in perioada in care frunzele de
observa faptul ca insecta a iemat in stadiul de larva mar i~i incheie dezvoltarea. La inceputul lunii iunie
varsta a ill-a. In data de 26.03. 1999, inainte de (3.06) larvele cu dezvoltarea cea mai avansata i~i
teseau coconii in care urmau sa se impupeze, iar l O
pranz, cand temperatura aerului era de 10° C, nu s-
zile mai tarziu cca. 80 % din exemplare erau in sta-
au observat omizi ie$ite din cuib, dar erau fire de
diul de pupa. Primii fluturi au fost observati in
matase tesute intre ramuri, iar cuiburile erau ciu-
28.06, respectiv la 21-23 zile dupa primele pupe, in
ruite, semn ca omizile ie~isera anterior din acestea,
conditiile in_care - in intervalul 3-26.06 temperatura
probabil in 24-25 martie sau chiar mai devreme in
intervalul 4-11.03, cand s-au inregistrat maxim; ce medie a fost de 19 ,8° C. Larvele s-au impupat in
perioada de inflorire a salcamului, iar cand teiul a
depa$eau pragul de 13,6° C (fig. 4), prag considerat
inflorit $i stejarul a dat a doua serie de frunze, au
40 - Temperal1Jri ma>Gme -Temperaturl minime
1 inceput sa apara fluturii.
35 '
30 ~ Femelele obtinute din cre$teri au depus primele
i 25 -·- ponte pe data de 30 iunie, iar perioada de depunere
~!! a pontelor a durat 6 zile, dar este foarte probabil ca
&. in teren perioada ovipozitiei a fost mai lunga,
E
! 0 datorita e~alonarii emergentei adulplor in condWile
unui mediu mai putin omogen. La data de 22.07 au
·10 · - - -
55 85 115 145 175 205 235 265 295
aparut primele larve, care au inceput sa se hraneasca
z1ua(n..m1N1) scheletizand frunza pe care a fost depusa ponta.
Fig. 4. Var iatia temperaturilor extreme zit.nice in Perioada de incubare a fost de 22 zile, la o tempe-
perioada 24.02-27. 10.1999 la statia meteorologica Suceava ratura medie de 21, J8° C.
ca temperatura limita inferioara la care insecta se Observatiile efectuate in 28.07 au evidenpat fap-
dezvolta in stadiul larvar (Marcu, 1965). ln interva- tul ca eclozarea larvelor se incheiase $i toate erau in
lul 26.03-13.04, cand maximele zilnice au depa~it varsta I, iar o tuna mai tarziu peste 50 % din larve e-
frecvent pragul mentionat $i nu s-au mai inregistrat rau in varsta a III-a $i cuiburile de iemare erau com-
minime negative, iar mugurii florali de mar s-au p let formate, insa larvele se mai hraneau. in primele
umflat $i au inceput sa crape (fenofazele B-C din zile ale lunii septembrie toate larvele ajunsesera In
fig. 5), omizile au ie$it din cuiburi $i au inceput sa varsta a TII-a $i s-au retras in cuiburi pentru iemare,
de$i vremea Inca era favorabila (temperaturi minime

REV/STA PADURJLOR • Anul 115 • 2000 e Nr.4 27

pcste 5° C, iar maximele peste 15° C). Prin urmarc,
dczvoltarea larvclor in a doua jumatate a verii a
durat cca. 42 de zilc, la o tempcratura medie de
18,9° C, ceca cc reprezinta o dezvoltare mai rapida
decal cea men~iooata in literatura (Simionescu et al.,
1971 ), respectiv 40 de zile la 20° C.
4. Concluzii
Cerceti'irilc efcctuatc au condus la urmatoarelc
concluzii:
• ecuatiilc de rcgresie rccomandate in litcratura
noastra, in cazul daunatorului studiat, pcntm deter-
minarca indirecta a numarului de larvc/cuib de
icmarc $i a fecunditatii rncdii in functic de greutatca
pontclor dau rezultatc mult diferite de ccle ob\inute
prin dcterminari dirccte, dovedind faptul ca ele nu
sunt aplicabilc in cazul populatiilor din zona
Succvei, eel putin atunci eand larvclc SC dczvolra pe
pomi fructiferi;
• dezvoltarea inseetei corespundc - in linii ge-
nerate - cu datele mcntionate in litcratura, insa dcz-
voltarea larvelor de la ecloziunc $i pana la
rctragerea pentru icmarc se pare ca este mai rapida
in cazul hranirii pc mar;
• insecta in stadiul de Jarva i$i modifica com-
portamentul in functie de actiunea diferi\ilor factori
de mediu (tcmperatura, vant, precipita\ii etc.).
BIBLIOGRAFIE
B a i c u , T., S a v c s c u , A., 1978: Comhaterea inte-
gratii in protec/ia plantelor. Eclicura Ceres, Bucurcsti, 327 p.
Diss cs cu, G., 1960: Folosirea in l11criirile de prog-
nozii. 11 depunerilor de ouci ale insectei E11proctis chrysorrhoea.
Rcvista Padurii nr. 7: 432-435.
G i u r g i u, V., 1972: Metode ale sWtisticii matematice
aplicate in silviC11l111rii. Editura Ceres, Bucurcsti. 565 p.
M a r c u , 0 .. 1965: Noi procedee pentni stabilirea prog-
no=ei insectei Euproctis chrysorrhoea L. Lucrari stiintificc in
silvicultura, lnstitul\11 Politehnic Brasov, VII: 87-103.
S i m i o n e s c u , A., M i h a I c i u c , V., C h i r a , D.,
L u p u , D., V l a d u I c a s a , A .• V i $ o i u . D., R a n g ,
C., M i h a i . D.. M i h a 1 a c h e , G.. C i o r n e i , C.,
0 I e n i c i , N .. N c \ o 1 u , C., I 1 i e s c u , T .. C h i r a , F.,
T a u t , !., 2000: Protec1ia padurilor. Editura Musatinii,
Suceava, 883 p.
S im io ncsc u , A. $ t e fa n es c u , M.,
A rs c a cs c u , M., P o p e s c u , T., S a vu , D.,
D i s s es cu , G .. Ce 1 an u, I., Pct res c u , M.. En e .
M., D u m i t re s c u , E., R a d o i . D., 1971: Diiw1iitorii
piid11rilor. Editura Ceres, Bucure~ti, 519 p.

E11proctis clrrysorrlroen L. Biometric and ecologycal research

Abstract

E11proc1is chrysorr/1oea is an important injurious insect for Romanian oak forests. Using modem examination and analysis it was
fond that for Suceava region, this species has certain particularities.
From a biometric point or view, the regression equations recommended in literature m order to find out establish the weight or
the hibernating nest w11h the larva's number in the nest . as well as the weight of the addled eggs from these doesn't work for this
area.
Introducing the gathered data in this model we get an overestimation or 72,3 % or 22 % respectively .
The insect growth corresponds on the whole with the data mentioned in literature. its behavior, depending on various factors from
namre.
Keywortl'f: e11tomology, ecology, Euproctis clrrysorrlroea.

28 REVISTA PADURJLOR • Anul 115 • 2000 • Nr.4