Sunteți pe pagina 1din 9

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

Universitatea Tehnică a Moldovei


Facultatea Urbanism și Arhitectură
Departamentul Tehnologia Construcțiilor

Referat

Lucrările de betonare a
fundațiilor

A elaborat st. gr. ARH-181: Rusu Mariana


A verificat lect. univ.: Cazac Oleg

Chișinău, 2021
Fundatia -este acea parte a constructiei ce are rolul de a prelua incarcarile date de structura de rezistenta a
cladirii, prin intermediul peretilor structurali si a stalpilor si sa le transmita terenului de fundare astfel incat:
sa nu depaseasca capacitatea portanta a terenului de fundare; 

sa nu se produca tasari pe care structura si functionalitatea constructiei sa nu le admita;


iar tensiunile ce apar in fundatie sa nu depaseasca capacitatea de rezistenta a materialului corpului de
fundatie.

In functie de destinatia si importanta cladirilor, de marimea si natura incarcarilor, fundatiile se pot realiza fie
pe pamanturi stabilizate, fie nestabilizate, dar compactate prin procedee specifice .

Fundatiile se executa in mod obisnuit din beton simplu, beton ciclopian, beton armat : foarte rar se pot
folosi si alte materiale caramida, piatra naturala. Betonul ciclopian se obtine prin inglobarea in beton in
proportie de 30% a bolovanilor de rau, pietrei brute sau sparturillor din fundatii. Blocurile de piatra sau
bolovani nu trebuie sa vina in contract direct, spatiile fiind umplute cu beton. Folosirea betoanelor ciclopiene
conduce la reducerea consumului de ciment si a costului.

Aceste nu se pot folosi in terenuri care prezinta tasari mari. Zidariile de piatra naturala bruta se folosesc in
fundatii, atunci cand piatra se gaseste pe plan local si se poate procura in mod economic, precum si pentru
constructii cu regim redus de inaltime, pana la P+2 etaje. Fundatiile din piatra bruta se executa cu mortar (de
ciment, ciment-var sau var hidraulic) sau fara mortar (aneocamente).

Ce tine de lucrarile pregatitoare a betonarii fundatiilor, in primul rand se prevede asigurarea cu resurse
necesare:
- autoagitatoare
- vibratoare
- materiale de protectie pe timp friguros, arsita sau udare pe timp calduros
- personal calificat, instruit si suficient, betonisti. Vibrator de beton

Un alt factor este asigurarea documentatiei de lucru necesare:


- proiectele de executie, procedura de lucru, PCCVI si formulare pentru inregistrari .
Pregatirea drumurilor de acces la locul de turnare a betonului.
 Curatarea cofrajelor, a armaturilor si a suprafetelor de beton turnate anterior ( unde e cazul) prin
suflare cu aer comprimat si mijloace manuale pana se asigura indepartarea partilor desprinse, a ruginei,
a noroiului sau a apei;
 suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate si trebuie sa aiba rugozitatea
necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane.
 Asigurarea posibilitatilor de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului. Asigurarea
conditiilor de prelevare a probelor de beton la locul de punere in opera.
 Verificarea functionarii utilajelor pentru transportul local si compactarea betonului.
 Verificarea corespondentei cotelor cofrajelor, atat in plan orizontal cat si pe verticala, cu cele din
proiect. In cazul fundatiilor se prevad masuri de dirijare a apelor.
 Verificarea existentei masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii
lor. Verificarea rezistentei si stabilitatii elementelor de sustinere existente si corecta montare si fixare
a sustinerilor, existenta penelor sau a altor dispozitive de decofrare.
 Verificarea dispunerii corecte a armaturilor si corespondenta diametrelor si numarul lor cu cele din
proiect, solidarizarea armaturilor intre ele si existenta in numar suficient a distantierilor.
Iar in final verificarea instalarii conform proiectului a pieselor ce vor ramane inglobate in beton sau care
servesc pentru crearea de goluri.
A doua etapa in ceea ce tine betonarea fundatiilor este
-Aprobarea inceperii betonarii . Iar pentru aceasta trebuie:
 Verificarea realizarii tuturor lucrarilor pregatitoare si aprobarea inceperii betonarii;
 Lansarea comenzii de beton catre statia de betoane si laborator, cu precizarea clara a locului de punere
in opera, a tipului betonului: clasa, granula maxima, lucrabilitate;
 Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor de transport si de
compactare a betonului;
 In urma efectuarii verificarilor si masuratorilor mentionate la punctul 1., se va proceda la consemnarea
celor constatate intr-un proces verbal de lucrari ascunse.
A 3 etapa este transportarea betonului. Ele se impart in mai multe compartimente
1. cu tasare mai mare de 5 cm se face cu autoagitatoare;
2. cu tasare mai mica sau egala cu 5 cm – cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator.

2. Autobasculantă
Pe timp de arsita sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distante mai mari de 3 km, suprafata
libera a betonului trebuie protejata, astfel incit sa se evite modificarea caracteristicilor betonului urmare a
modificarii continutului de apa.;
 Respectarea duratei maxime de transport, functie de compozitia betonului si conditiile atmosferice.
Pentru betoanele preparate fara aditivi intirzietori de priza si transportate cu autoagitatorul se admit:
 la temperatura amestecului de beton cuprinsa intre 10  30 ºC: la cimenturile de clasa 32,5 - maxim 50
min.
 la cimenturile de clasa egala sau mai mare ca 42,5 - maxim 35 minute ;
 la temperatura amestecului de beton mai mica de 10 ºC:
 la cimenturile de clasa 32,5 - maxim 70 min. ;
 la cimenturile de clasa egala sau mai mare ca 42,5 - maxim 50 minute.
In cazul transportului cu autobasculante, durata maxima se reduce cu 15 minute fata de cea stabilita pentru
transportul cu autoagitatorul.
Betonarea .Punerea in lucrare a betonului intr-un timp cit mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare, fara
depasirea duratei maxime de transport.
Se cere respectarea urmatoarelor reguli generale la turnarea betonului:
 sudarea cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de betonare a cofrajelor de lemn, a betonului vechi
care vor veni in contact cu betonul proaspat;
 descarcarea betonului din masini in bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare;
inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m;
 turnarea betonului de la o inaltime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alcatuite din tronsoane de
forma tronconica ;
 betonul se raspindeste uniform in lungul elementului, cu realizarea straturilor orizontale de maximum
50 cm inaltime;
 in nodurile cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea
laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui ;
 in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin
spatii care sa permita patrunderea vibratorului;
 turnarea unui nou strat de beton se face inainte de inceperea prizei betonului turnat in stratul anterior;
urmarirea cu atentie a inglobarii complete a armaturii in beton, cu respectarea grosimii stratului de
acoperire in conformitate cu prevederile proiectului ;
 se interzice ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii sau asezarea pe armatura a
vibratorului;
 urmarirea mentinerii pozitiilor initiale ale armaturii si cofrajelor;
 betonarea se face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect;
 Durata maxima admisa de intrerupere a betonarii nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei
betonului (in lipsa unor determinari de laborator: 2 ore de la preparare in cazul cimenturilor cu
adaosuri si 1,5 ore de la preparare in cazul cimenturilor fara adaosuri) ocirculatia muncitorilor pe
podine astfel rezemate incit sa nu modifice pozitia armaturii;
 se interzice circulatia pe armaturi sau pe zonele de beton proaspat;
 instalarea podinelor pentru circulatia muncitorilor si eventualele depozitari de materiale este permisa
numai dupa 24 – 48 ore de la turnarea betonului, functie de temperatura mediului si tipul de ciment
utilizat oin cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa
numai dupa pregatirea suprafetelor obetonarea elementelor de fundatie din beton armat se va face pe
un strat de egalizare.
Betonarea fundatiilor se face respectind urmatoarele reguli suplimentare:
 executia fundatiilor nu poate sa inceapa daca nu s-a facut in prealabil controlul sapaturii de fundatie;
 fundatia se va executa, pa cat posibil, fara intrerupere pe distanta dintre doua rosturi de tasare, in cazul
cand aceasta conditie nu poate fi respectata se va avea in vedere:
 in cazul in care rostul de lucru din fundatie nu poate fi evitat, acesta se va realiza vertical, la o distanta
de 1,00 m de marginea stalpului ;
 suprafata rostului de lucru va fi perpendiculara pe axa fundatiei sicanata sau verticala pe toata
inaltimea ;
 turnarea benzilor de fundatie se va face in straturi orizontale de 30-50 cm, iar suprapunerea stratului
urmator superior de betonare se va face obligatoriu inainte de inceperea prizei cimentului din stratul
inferior ;
 nu se admit rosturi de turnare inclinate la fundatii, cuzineti, pungi de fundatie, betonarea si vibrarea
facandu-se fara intrerupere ;
 nu se admit rosturi de lucru in fundatiile izolate sau sub zonele cu concentrari maxime de eforturi ;
La constructiile in care fundatiile sunt executate longitudinal se va urmari ca fiecare banda de fundatie in
parte sa fie turnata fara intrerupere, trecerea la banda urmatoare facandu-se dupa ce turnarea benzii precedente
a fost incheiata.
Reluarea turnarii se va face dupa pregatirea suprafetelor rosturilor ;
 rostul de tasare se va face intr-un plan perpendicular pe talpa fundatiei, iar latimea sa pentru constructii
fundate pe terenuri obisnuite va fi de minimum 3 cm iar pentru constructiile fundate pe terenuri dificile
latimea rostului se va lua potrivit prescriptiilor pentru fundare pe astfel de terenuri ;
 executarea rosturilor de tasare se va trata ca o lucrare ascunsa si se va receptiona de catre
reprezentantul beneficiarului, in timpul executiei sale, incheindu-se cu un process verbal de lucrari
ascunse.
Inaintea turnarii cuzinetilor se vor verifica toate armaturile din punct de vedere al numarului de bare, al
pozitiei, formei, diametrului, lungimii, distantelor, etc., precum si a masurilor pentru mentinerea verticalitatii
mustatilor pentru peretii si stalpii subsolului.
Se verifica, de asemenea, cofrajele in privinta corespondentei ca pozitie si dimensiuni cu proiectul, daca au
fost curatate si corect pregatite, precum si dimensiunile stratului de acoperire, a carui grosime minima va fi :
- pentru fundatii cu strat de egalizare, la armaturile de la fata inferioara : 35 mm
- abaterile limita pentru dimensiunile startului de acoperire sunt de ± 10 mm orezultatele verificarilor, atat
pantru armaturi, cat si pentru cofraje, vor si consemnate in procesele verbale de lucrari ascuns, inchaiate intre
beneficiar si executant;
Cand betonul se toarna in sapaturi cu peretii nesprijiniti, acesta va umple bine tot volumul dintre pereti. Daca
unele prabusiri sau goluri in teren sunt prea mari, precum si in cazul sapaturilor adanci taluzate sau sprijinite,
se vor utiliza cofraje, tinand seama ca umplutura ulterioara cu pamant sa se faca usor si sa permita
compactarea lui.
Compactarea betonului, de aici personalul care efectueaza vibrarea betonului trebuie sa fie instruit in
prealabil asupra modului de utilizare al vibratorului si a procedeului pe care urmeaza sa-l aplice. Compactarea
betonului este obligatorie si se poate face: mecanic, prin vibrare;

1.Manual 2.Mecanic 3. Prin vibrare


manual (cu maiul, vertgele, sipci), in urmatoarele cazuri: - cind introducerea in beton a vibratorului nu este
posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau dimensiunii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea
externa - la defectarea vibratorului (se continua betonarea pana la pozitia corespunzatoare a unui rost) - daca
se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare)
In timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea armaturilor
si/sau a cofrajelor. Compactarea mecanica va fi realizata prin : vibrare interna – cu vibratoare de interior
Alegerea tipului de vibrator se face functie de dimensiunile elementului si de posibilitatile de introducere a
capului vibrator printre barele de armatura.

Durata de vibrare optima este de 5 secunde pina la 30 secunde, functie de tasarea betonului si tipul de
vibrator utilizat. Semnele dupa care se recunoaste terminarea vibrarii sunt:
 betonul nu se mai taseaza;
 suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
 inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.
 Timpul optim de vibrare se va stabili prin determinari de proba efectuate in opera la prima sarja de
beton care se compacteaza. Grosimea stratului de beton turnat, inainte de compactare, trebuie sa fie
de 1,1…..1,35 mai mare decit grosimea finala a stratului compactat, in functie de consistenta
betonului.
La vibrarea cu vibrator de interior trebuie sa se aiba in vedere ca distanta intre 2 puncte succesive de
introducere a vibratorului sa fie de maxim 1 m, reducindu-se functie de:
 caracteristicile sectiunii si desimea armaturii ;
 grosimea stratului de beton supus vibrarii sa nu depaseasca ¾
din lungimea capului vibrator .

La compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda 5 – 15


cm in stratul compactat anterior. Punctele de introducere a
vibratorului vor fi situate la 1,5…2×R , unde R este raza de actiune
a vibratorului. Scoaterea vibratorului se face cat mai lent pentru a
se evita formarea de goluri in punctele de extragere.

În cazul betonarii pe timp friguros, betonul se poate încalzi folosind aburirea cu ajutorul unei camasi de
abur. Realizarea spatiului închis pentru aburire se face prin executarea unei astereli suplimentare din dulapi
cu lamba si uluc (ca sa se încheie bine) batuti în cuie la partea inferioara a romanatelor eventual si prin
panouri de scanduri acoperite cu carton asfaltat asezate peste betonul turnat (daca este necesara si aburirea
fetii superioare a placii: în acest din urma caz în beton se lasa gauri de 3 m distanta, prin care sa patrunda
este sub 0° este necesar sa se încalzeasca

1. Tratarea betonului dupa turnare

Compozitiile granulometrice ale nisipului folosit la mortare, în functie de dimensiunea maxima a granulelor,
sunt:

Nisip 0—3 mm: pentru 0,2 mm între 6 ?i 20%, pentru 1 mm între 60 si 75%, iar pentru 3 mm 100%

Nisip 0—5 mm: pentru 0,2 mm între 4 ?i 18%, pentru 1 mm între 40 si 55%, pentru 3 mm între 60 si 75%,
iar pentru 5 mm 100%

Nisip 0—7 mm: pentru 0,2 mm între 2 ?i 15%, pentru 1 mm între 20 si 40%, pentru 3 mm între 56 si 72%,
iar pentru 7 mm 100%
Compozitiile granulometrice ale agregatelor pentru betoane, în functie de dimensiunea maxima a granulelor,
sînt:

Agregate 0—10 mm: pentru 0,2 mm între 2 si 6%, pentru 1 mm intre 12 si 24%, pentru 3 mm între 23 si
36%, pentru 5 mm între 40 si 55%, pentru 10 mm 100%

Agregate 0—16 mm: pentru 0,2 mm între 2 si 6%, pentru 1 mm între 12 si 24%, pentru 3 mm între 23 si
36%, pentru 7 mm între’ 40 si 55%, iar pentru 16 mm 100%

Agregate 0—31 mm: pentru 0,2 între 1 si 4%, pentru 1 mm între 7 si 17%, pentru 3 mm între 18 si 26<>/o,
pentru 7 mm între 35 si 45%, pentru 16 mm între 55 si 75o/0, • iar pentru 31 mm 100%

Sorturile granulare în care se folosesc agregatele pentru torcretare sunt:

[ Agregate 0—10 mm: 0/3 mm; 3/5 mm; 5/10 mm sI Agregate 0—16 mm: 0/3 mm; 3/7 mm; 7/16 mm
1 Agregate0—31 mm: 0/3 mm; 3/7 mm; 7/16 mm; 16/31 mm

c. Compozitia betoanelor. Compozitia betonului se stabileste ti-nand seama de marca betonului si a


cimentului, de conditii de impermeabilitate, granulozitatea agregatelor etc.

Determinarea compozitiei betonului consta în stabilirea compozitiei granulometrice si a dozarii agregatelor


si a cimentului; dozarea apei nu se stabileste initial, ea se face experimental, astfel încat sa rezulte un beton
omogen si aderent pe suprafata suport.

Dozajul de ciment variaza în functie de marca cimentului folosit,, de dimensiunea maxima a agregatelor si
de marca necesara a betonului, între 300 si 700 kg ciment/m3 beton.

Proportia de agregate se stabileste tinand seama de densitatea betonului, dozajul de ciment si proportia de
apa prezumata.

Verificarea experimentala a compozitiei astfel determinata se face pe baza de încercari preliminare.

d. Compozitia mortarelor. Dozajul de ciment este in functie de aceeasi factori ca si la betoane si variaza


pentru mortare de marca b200 pana la b500, între 400 si 750 kg ciment/m3 mortar.

Proportia de agregate se face, la fel ca la beton, plecandu-se de la o densitate aparenta a mortarului de circa 2
000 kg/m3 mortar.

e. Procedee de torcretare. Exista doua procedee de torcretare în functie de modul de preparare al amestecului
de beton si anume: torcretarea umeda si torcretarea uscata.
1)   Torcretare umeda: în acest caz, amestecul de agregate ciment si apa se prepara într-un malaxor si se
trimite cu presiune, printrun furtun, la locul de punere în opera. Acest procedeu de torcretare are o utilizare
restransa.

2) Torcretare uscata: în acest caz, se prepara un amestec numai de agregate cu umiditatea lor naturala si
de ciment. Acesta este adus la locul de punere în lucrare cu, ajutorul aerului sub presiune si este apoi
împroscat pe locul de betonat, de un injector în care vine si apa necesara. Apa este adusa la injector printr-
un furtun, debitul fiind reglat de un robinet . In acest mod, amestecul de agregate ciment si apa se face chiar
în momentul proiectarii lui pe suprafata de betonat. Agregatele trebuie sa aiba o umiditate de 5—6°/o
(umiditatea lor naturala). Daca agregatele ar fi mai umede, nu ar putea sa treaca prin duza injectorului, iar
daca ar li mai uscate, nu s-ar putea umezi suficient în timpul scurt cat se face contactul cu apa.

O ultima etapa este tratarea betonului dupa turnare in functie de tipul structurii si conditiile de mediu.
Suprafata betonului trebuie tratata si protejata, cat mai curind dupa compactarea betonului. Acoperirea cu
materiale de protectie se va face de indata ce betonul a capatat o suficienta rezistenta pentru ca materialul sa
nu adere la suprafata acoperita. Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva uscarii premature
datorita radiatiilor solare si a vantului. Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor: oantrenarii
pastei de ciment datorita ploii odiferentelor mari de temperatura in interiorul betonului oeventualelor socuri
sau vibratii care ar putea duce la o eventuala diminuare a aderentei beton – armatura. Principalele metode de
tratare/protectie sunt:
o mentinerea in cofraje oacoperirea cu materiale de protectie mentinute in stare umeda
o stropirea cu apa minim 7 zile
o aplicarea de pelicule de protectie. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu
prelate sau foilii de polietilena, atata timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii
pastei de ciment.
Un lucru foarte important este protectia mediului si acesta consta in elaborarea unei conceptii si a unui
program de constructie astfel incat sa se reduca la minim impactul negativ asupra mediului. Evitarea
contaminarilor de orice fel a solului, apei , aerului din zona. Selectarea, indepartarea corespunzatoare a
oricaror deseuri de pe santier. Utilizarea utilajelor moderne cu consum de combustibil redus si emisii reduse,
si care sa produca zgomot in limitele admise.
Bibliografie:
https://ro.blog-oremonte.ru/constructie/compactarea-betonului-metode-mecanice-si-manuale.html
https://www.proiectari.md/betonare-si-gofraj/
https://www.scribd.com/document/346039297/2-FT-Betonare-Fundatii
https://kladembeton.ru/tehnologija/zalivka/betonirovanie-fundamentov.html
https://www.spb-optima.ru/fundament-doma/betonirovanie-fundamenta.html
https://www.stroysmi.ru/beton-i-zhbi/tehnologiya-betonirovaniya-fundamentov/

S-ar putea să vă placă și