CAP. III.

CALCULUL TEHNICO-ECONOMIC AL STAŢIEI

3.1. Schema generală a procesului tehnologic de întreţinere necesar

Procesul de întreţinere tehnică a autovehiculelor se desfăşoară după metoda individuală de

organizare a reparaţiilor. Această metodă se bazează pe principiul „omul şi maşina” şi constă în aceea
că fiecare maşină este reparată de un singur muncitor.

Metoda se caracterizează prin organizare simplă, productivitate minimă şi diviziune a muncii la nivel
de utilaj. Deoarece muncitorul care participă la repararea autovehiculului execută singur întregul
volum de lucrări, durata de imobilizare a autovehiculului în reparaţie este mai mare, în comparaţie cu
a celorlalte metode.

Schema de desfăşurare a procesului tehnologic necesar pentru efectuarea reparaţiilor curente şi

accidentale:

1 – primirea în reparaţie

2 – prespălarea şi uscarea

3 – demontarea de pe automobil a agregatelor şi ansamblurilor uzate

4 – montarea agregatelor reparate în locul celor defecte

5 – reglajele

6 – încercările

7 – spălarea şi uscarea

8 – magazia de schimb pentru agregate

1 2 3 4 5 6 7

3.2. Proiectarea atelierului de întreţinere şi reparaţii şi a staţiei de inspecţie tehnică periodică

3.2.1. Amenajarea postului şi a locului de muncă

Pentru a se determina numărul posturilor de lucru, se determină parcursul anual al autovehiculelor

care urmează a fi deservite de unitatea de inspecţie tehnică. Cunoscându-se că numărul total de
autovehicule deservit de unitate este Ntot = 3000 autovehicule pe an, se pot determina următorii
parametri:

Fondul de timp anual al muncitorilor:

Zc = 365 zilele calendaristice din an

 Zd = 50 zile numărul duminicilor din an

Zs = 10 zile numărul sărbătorilor legale

Z0 = 28 zile durata medie a concediului de odihnă

ts = 8 ore durata unui schimb

 = 0.98 coeficientul absenţelor în afara concediului legal asupra fondului.

Fm = Zc − (Zd + Zs + Zo )  ts   = 365 − (50 + 10 + 28) = 2171.68h

Fondul de timp al unităţii:

S = 1 este numărul schimburilor dintr-o zi

Fa = Z c − (Z d + Z s )  ts  S   = 365 − (50 + 10)  8  1  0,98 = 2391.2h

 = 0,98 coeficientul de folosire a timpului de lucru.

Fondul de timp pentru utilaje:

Fu = Z c − (Z d + Z s + Z r )  t s  S   = 365 − (50 + 10 + 10)  8  1  0,98 = 2312.8h

Zr = 10 zile este numărul de zile prevăzut pentru repararea utilajului

 = 0,98 coeficientul opririlor neprevăzute.

Volumul anual de lucrări:

tn = 6,619 ore-om norma de timp pentru repararea autovehiculului.

Va = N r  t n = 3000  6,619 = 19857ore − om

Nr = 3000 autovehicule

Ritmul de producţie zilnic:

N r  t s  S 3000  8  1
R= = = 10,04buc / zi
Fa 2391.2

Ritmul de intrare şi ieşire din reparaţie:

Fa 2391.2
r= = = 0,80h / buc
Nr 3000
Durata de imobilizare în reparaţie:

K = 0,85 este coeficient de recondiţionare a pieselor

tn  K 6,619  0,85
ti = = = 0.56 zile
m  t s  S  q 1  8  1  1,25
m = 1 numărul muncitorilor care execută lucrarea

q = 1,25 coeficient care ţine seama de dotarea tehnică.

Frontul de reparaţie:

Fr = t i V R = 019857
.56  10.04 = 5.62buc
mtot = a = = 9.14
Fm 2171.68
Numărul de muncitori direct productivi

Suprafaţa tehnologică:

Sa = 16 m2 este suprafaţa specifică a unui automobil.

S t = S a  Fr = 16  5.62 = 89.92m 2
Se adoptă pentru spaţiul tehnologic valoarea suprafeţei St = 90 m2.

3.2.2. Dimensionarea atelierelor anexe şi a magaziilor necesare

În cadrul unităţii sunt necesare suprafeţe auxiliare productive, magazii pentru piese de schimb şi
materiale, magazii pentru lubrifianţi şi încăperi administrative.

Suprafaţa auxiliară productivă:

S aux = 0,1  S t = 9m 2
Suprafaţa magaziei pentru piese de schimb şi materiale:

Q 3
Sm = = = 5m 2
q  K 2  0,3

Q = 3 t este cantitatea de piese de schimb în perioada de vârf

q = 2 cantitatea de piese de schimb admise pe 1 m2

K= 0,3 coeficient care ţine seama de spaţiul de trecere şi de compartimentare.

Suprafaţa depozitului de lubrifianţi:

S st 1,5
Sl = = = 5m 2
K 0,3
Sst = 1,5 m2 reprezintă suprafaţa ocupată de stelaje.

Suprafaţa spaţiului administrativ:

S adm = 5%  S t = 4.5m 2
Se adoptă: Sadm=9m2

Suprafaţa utila a unităţii:

S u = S t + S aux + S m + S l + S adm = 90 + 9 + 5 + 5 + 9 = 118m 2

Se adopta suprafata utila a unitatii Su = 120 m2.

3.2.3. Dimensionarea compartimentelor de conducere, aprovizionare, marketing şi predare –
primire a autovehiculelor

Pentru serviciul administrativ, deservit de o persoană, spaţiul necesar pentru birou este de 9m2.

Pentru serviciul de marketing, deservit de o persoană, spaţiul necesar pentru birou este de 9m2.

Pentru personalul de serviciu (o persoană), suprafaţa spaţiului necesar este de 5m2.

Pentru serviciul de predare – primire a autovehiculului, deservit de două persoane, dintre care un
inginer, şef de atelier service şi un operator, spaţiul necesar este de 9m2.

3.2.4. Dimensionarea platformei de parcare a autovehiculelor

Pentru a realiza posibilitatea parcării autovehiculelor atât înainte, cât şi după efectuarea inspecţiei
tehnice, este necesar următorul spaţiu de parcare:

S parc = n aut  S aut = 5  12 = 60m 2

naut = 5 este capacitatea necesară de autovehicule

Saut = 12m2 spaţiul necesar parcării unui autovehicul.

Pentru parcarea altor vehicole este necesar un spaţiu de parcare suplimentar:

S Supl = n aut −sup l  S aut = 5  12 = 60m 2

S parc−total = S parc + S sup l = 60 + 60 = 120m 2
Suprafaţa totală destinată parcării va fi:

Spaţiile de trecere necesare:

Strecere = 200m 2
3.2.5. Calculul încălzirii atelierului reparaţii şi a staţiei de inspecţie tehnică periodică

Este necesar să se determine necesarul de căldură pentru încălzirea clădirilor, pentru încălzirea
aerului ventilat şi pentru nevoi tehnologice.

Pentru calculul încălzirii se adoptă următorii coeficienţi:

Numărul de schimburi ale aerului realizate pe oră n = 2

În atelierul de inspecţie tehnică, temperatura trebuie să fie de 18C.

Consumul maxim de căldură necesar pentru încălzire are valoarea:

Ci = ci  (Ti − Te )  V = 0,55  (18 + 20)  120  4 = 10032J / s

ci = 0,55 J/sּm3 este cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea a 1m3 de aer pentru ca să-i
crească temperatura cu 1C

Ti = 18C temperatura în interiorul atelierului

Te = -20C temperatura minimă în exterior

V = Stot ּh volumul încăperilor încălzite.

Consumul de căldură pentru ventilaţie este:

Cv = cv  (Ti − Te )  V = 0,3  (18 + 20)  120  4 = 5472 J / s

cv = 0,3 J/sm3 este cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea a 1m3 de aer pentru ca să-i
crească temperatura cu 1C.

Necesarul anual de căldură pentru încălzire şi ventilaţie are valoarea:

3,6  0,857  n  m(Ci + C v )  (Te − Tme ) + Ci  n  (24 − 0,857  m)  (5 − Tme )

Ca = =
Ti − Te
3,60,857  2  1  (10032 + 5472)  (− 20 + 5) + 10032  2  (24 − 0,857  1)  (5 + 5)
=
18 + 20
= 1547982.99 J / an

Tme = -5ºC este temperatura medie exterioară în perioada de încălzire.

Suprafaţa elementelor de încălzire pentru diferite încăperi este:

Ci 10032
Si = = = 10.55m 2
K e  (Tm − Ti ) 11.6  (100 − 18)

Tm = 100ºC temperatura medie a elementului de încălzire.

Ke = 11.6

Ce = 15496,25J reprezintă cantitatea de căldură radiată de elementele de încălzire

3.2.6. Calculul ventilaţiei atelierului de întreţinere şi reparaţii curente şi accidentale

În funcţie de modul de primire a aerului, ventilaţia poate fi naturală sau mecanică. Necesitatea
ventilaţiei este determinată de gradul de impurificare a aerului din încăperi cu praf, fum, gaze nocive,
umezeală, etc.

Debitul orar necesar de asigurat:

Vorar = V  n = 440  2 = 880m3  h

Puterea necesară unui ventilator:

3.3. Elaborarea organigramei unităţii şi a planului general de organizare

 A.G.A

Cenzori
Consiliu de administratie

Manager

Control financiar Consilier juridic

Director tehnic Director comercial Contabil sef Sef resurse umane

Mecanic sef Aprovizionare Financiar, Contabilitate Personal, Salarizare

Restructurare, Privatizare Restructurare

Compartiment tehnic Analize economice

Depozite Preturi
Magazii
Informatica
Atelier reparatii
intretinere

Service
Organigrama unităţii cuprinde reprezentarea schematică a tuturor compartimentelor existente la
nivelul unităţii service, precum şi raporturile dintre acestea.

Unitatea dispune, pe lângă staţia de inspecţie tehnică periodică şi de un spaţiu destinat primirii şi
predării autovehiculelor şi efectuarea formalităţilor necesare, o magazie de piese pentru întreţinerea
aparaturii şi aparate mai puţin utilizate, un spaţiu pentru departamentul administrativ, un vestiar şi
un spaţiu de parcare.

Suprafaţa totală a unităţii este de 450m2, din care clădirile ocupă 152m2, iar parcarea 120m2 şi
spaţiile de legătură 178m2.

3.4. Stabilirea măsurilor de tehnica securităţii muncii

La posturile de montare – demontare a autovehiculelor şi agregatelor, trebuie să se folosească scule

şi dispozitive corespunzătoare, în stare tehnică bună, iar agregatele care se demontează trebuie
fixate pe bandă sau pe cărucioare – suport, pentru a se evita răsturnarea lor. Pentru uşurarea
efortului fizic, se recomandă utilizarea instalaţiilor mecanizate de montare – demontare a îmbinărilor
filetate şi a altor tipuri de îmbinări.

Ansamblurile, subansamblurile şi piesele grele se vor manevra numai cu ajutorul maşinilor de ridicat
şi transportat, dotate cu dispozitive de prindere corespunzătoare pentru fiecare subansamblu care se
manipulează. În acest scop, halele trebuie dotate cu maşinile şi instalaţiile necesare, prevăzute încă
din faza de proiectare.

Încăperile în care se face prespălarea autovehiculelor sau a agregatelor acestora trebuie să posede
ventilaţie, încălzire centrală, canalizare şi posibilităţi de curăţire periodică a depunerilor. De
asemenea, instalaţiile pentru spălarea şi degresarea pieselor trebuie amplasate în încăperi prevăzute
cu o bună ventilaţie.

Aşezarea pieselor grele pe rolgangurile instalaţiei de spălare sau de degresare se face numai cu
ajutorul maşinilor de ridicat şi transportat, iar piesele mărunte, aşezate în tăvi perforate sau lăzi cu
pereţi din plasă de sârmă, se manipulează în mod asemănător.

Evacuarea soluţiilor chimice din băile de degresare şi spălare trebuie să se facă prin pompare în
instalaţii adecvate, evitându-se folosirea mijloacelor manuale (găleţi, tăvi, etc.), iar personalul care
lucrează la instalaţiile de spălare trebuie să poarte echipament de protecţie.
Instalaţiile de spălare cu produse petroliere trebuie să fie cât mai etanşe, pentru a împiedica
difuzarea în atmosferă a vaporilor rezultaţi în timpul spălării, iar în încăperile în care se găsesc
asemenea instalaţii trebuie evitată orice sursă de foc deschis.

La asamblarea autovehiculelor, trebuie să se utilizeze mijloace de manipulare a agregatelor

prevăzute cu dispozitive de prindere sigure şi comode în exploatare.

3.5. Calculul economic

Calculul economic cuprinde bugetul de start estimativ necesar pentru demararea investiţiei .

Tipul cheltuielii Suma necesară (lei)

Costurile de angajare a personalului 5.000

Taxe legale şi profesionale 6.000

Licenţe şi permise 3.000

Echipament 75.000

Asigurări 5.000

Aprovizionare 40.000

Publicitate şi promovare 3.000

Salarii şi prime 17.000

Contabilitate 2.000

Utilităţi 15.000

Cheltuieli neprevăzute 6.000

Costuri de achiziţionare teren şi construcţie 170.000

TOTAL 347.000