TACHE PAPAHAGI

AROMINII
GRAI FOLKLOR ETNOGRAFIE

CU O INTRODUCERE ISTORICA

Curs unioersitar litografiat

t932

www.dacoromanica.ro
/
b,/ FACULTATEA DE FILOSOFIE SI LITERE
DIN
BUCURESTI
DIALECTOLOGIE SI FOLKLOR ROMANIC

TACHE PAPAHAGI

AROMINII
GRAI * FOLKLOR * ETNOGRAFIE

CU 0 INTRODUCERE 'STOMA.

Curs fin& in noembrie si decembrie 1931

1932

www.dacoromanica.ro
 INTRODUOERE

A concentra sumar schiytt in zoos leoViuni trA-

sAturile fundamental° gi caracteristice ale unui po-

por din punct de vedere a trei aspecte atit de vasto

gi complexe gi anume:Grai,Folklorqi E t-
nografie-- iatA ceva caro °u cit va trebui sA
fie mai concia °u atit va deveni mai greu cind va fi
vorba de alegerea problemelor de relevat. Si totupito

schitare de ansamblusca intr'un tablou sinoptic, a A-

rominilor din aceste trei puncte de vedere, oare

poatA servi dreptoIntroduoere celor ce

asemenea probleme Ii privepte direct,apare necesarA.

Se impune mai ales pentru studenimea inscrisA la Fi-

lologia rominA sau la Dialectologia rominA,intrucit

Ii lipsagte o sintesA,ohiar didactioA,ou privire la

ArominipmAcar din punct de vedere al graiului.

Darpo astfel de sintesA o cer vi imprejurArile

www.dacoromanica.ro
 4

istorice gi etno-politice.Prefacerile adinci surveni-

te in peninsula balcanica incepind cu 1912 pun hota,
ritor existents, Arominilor pe povirnigul unor radica-
le transrormaripsimilare Cu insagi disparitia.E o le-
ge ratala pe care o dicteazA gi o aplica un intreg
convoi de circumstante perturbatoare gi ucigatoare
pentru tot ce e existen ta patriarhala far% nici o in-
chegare gi stabilitate etno-politica. Nu vom cauta sa
expunem gi nici sa documentara aceasta precarA atare
de lucrurisintrucit nu privegte direct problemele
cursului nostru;insa,pentru a ne convinge de reali-
tatea ei gi ea ne gasim in fa-Va unei legi pe care o
impune natura evenimentelor istoriceovom cita ce ne
apune A.Meillet in Une enquAte linguistique univer-
selle (aparuta in Bulletin de la Société de linguis-
tique,XXIX (1929),fasc.3,pag.77):

"Le mouvement de la civilisation entraine natu-

rellement l'élimination des langues parles par des
groupes d'hommes petits et sans influences; de mame,
dans une communauté ou s'emploient des parlera di-
vers d'un Arne typepun parlor central tend 'a se géné-
raliser qui devient la langue de tout le monde.Ainsi
www.dacoromanica.ro
 5

des langues et des parlers disparaissent sans cesse et

maintenant plus vite que jamais".

Reflectind asupra ultimelor cuvinte din acest citat

--citat pe care 1-am dat spre a satisface neincrederea

ou care Rominul cam gratificA cercetArile documentate

ale unui Romin--,ne putém ugor infMigea sumbra desa-

gregare a elementului arominesc ea grai,folklor gi et-

nografieli fiindcA ne vom ocupa gi de probleme etno-

grafice,gi cum, bunAoarA,migcArile metanastasice ale

unui popor privesc etnografia,nu e chiar deplasat de

a aminti cA,din acest punct de vedere, anumite ramuri

de Aromini,mai periclitate in existena lor, au gi a-

pucat drumul TArei romine liberepagezindu-se in sudul

Orel lui Mircea-cel-bAtrin dintre DunAre gi Marea

NeagO
Problema emigrArei Arominilor in Rominia nu poate

privi direct ce ne intereseaz6 pe noi o sumarAex-

punere a ei poate fi urmAritA in Colonisarea Aromini-

lor din Revista aromAneascA,I (1929),111-124. Pe de

EatA parte: inelegem sA facem oricind qtiin-V, ro-

www.dacoromanica.ro
 6

mineasc6IniciodatM insA gtiint6 nationalistA. Si cum

va fi verba in cursul acestor zece expuneri gi de u-

nitatea etno-linguistiat dintre Aromini gi Dacoromini,

evident cA gi aceastA emigrare ar putea interesa ca-

pitolul etnografic in sensul c6, oricind ne-am putea

intreba: de ce,oaresacepti Aromini sau indreptat in

spre Rominia gi nu au apucat alt drum de emigrarelin

spre altM targe? Adevgratul,logicul r6spuns e inutil a

fi enuntat,e1 fiind pe buza tuturor. Dar --ca 135, in-

cheiem ou emigrarea Arominilor ne amintim ori-

cind de legile naturei. Apa unui izvorag de pe umrul

unui munte inaltpatit timp cit el nu va seca, ea va
curge mereu pe panta acelui munte din care tignegte;

nu o vei putea-o da peste capul munteluipchiar dac4

In josul ei ai ridica un zid mai inalt decit acel

munte. Izvoragele vietei muntenegti a Arominilor igi

minA stropii lor spre plaiurile Rominieimonstruosi-

t6t1le "rominegti" ce ar incerca sttivilirea sau de-

vierea lor,drept rtisplattt,vor fi spAlate de acegti

stropi de once murdArie,fAr6 insI a putea fi st6.-

www.dacoromanica.ro
 7

Ne-am propussaga dar,s& urmArim graiul,folklorul

qi etnografia Arominilor --trot marl capitole ce ar
fi putut forma fiecare cite un ours de cite un an

pi pe a cAror apariie tipograficA nu o vom socoti-o

ca imposibil& pentru viitoare imprejurAri.

Upor ne putem da seama ce trebue BA inIfelegem prin

Grai. Vom aminti numai c& el va fi studiat nu nu-

mai sub aspectulisAu popular, ci *i sub aspectul cult.

PrinFolklor vom inelegetiar4i, deo po_

triv& gi literatura popular& gi °ea oultM.

Cit privegteEtnografialoprecisare a
definittiei ei qi a materialului ce poate forma obi-

ectul ei de cercetare in raport ouFolklorul

*i ou alte discipline --aceasta o vom ounoaqte-o oind

vom ajunge la acest capitol.

Dar,pentrucA e vorba de o sintesApinainte de a tra-

ta fiecare din aceste trei capitole,se impune --in a-

far& de citeva precisari profesionale de metod6 qi

www.dacoromanica.ro
 8

disciplinA in cercetAri-- o expunere de cadru istori-

co-geografic in care apare entitatea arominA.Se impu-

nepprin urmarelin primul rind

CUNOASTEREA GEOGRAFICI A AROMINILOR .Ar fi de pri-

&DB once gind de incercare pentru a releva raportu-

rile dintre filologie gi geografie. E destul BA ne a-

mintim 05, once grai are gi influene streine,imediat

apropiate sau mai indepArtate,propagate pe diferite

cAi in timp gi spaWm. Dar,pentru a ne da mai bine

seama bunAoarA de influentele rutene in graiul mara-

muregan,va trebui sA cunoagtem gi geografia acestui

grai. Pe de altA parte: nu ne vom putea explica com-

plet gi temeinic bunAoar6 temperamentul Arominilor

dacA nu vom inoa seam& gi de mediul geografic in ca-

re vie*Wiesc ei.
TeritOriul locuit de Aromini e o fostA suprafatA

unitarA gi continuA de pAmint care,astAzi,in pAr-0.1e

ei joase,apare ingriiitA de ape intinse. AstAzi teri-

toriul lor face impresia unor stinci, a unor

www.dacoromanica.ro
 9

turi de pAmint cu intinderi sau dimensiuni variate,ce

Vigneso din adincul unor ape stApine pe situatie gi

cari rod in continuu in aceste ridicAturi,transformin-

du-le gi in adevArate fiorduri. PopulaW.e mai compactA

apare pe masivul muntos al Pindului,cu ramifica-WA di-

recte spre sudpin Tesalia,gi spre nordpin Albania su-

dicA.Grupuri insemnate sint apoi in Albania central,

anume in MuzAchia gi in regiunea Valonei (pe coasta

driaticei). In restul peninsulei balcanice apar rAsfi-

rate mal pretutindeni enclave menite unor rapide die-

pariWA. Pentru o mai bunA intulie, vezi harta schi-

atA (pag.10).

Nu aceasta a fost geografia lor gi in trecut.Oricit

de pu-tein densA sau chiar completA va fi fost romanisa-

rea peninsulei gi colonisarea ei,totugi,din acea pinzA

de romanitate ce a stApinit-o de la AdriaticA pinA la

Marea Neagra a trebuit sa rAminA cu mult mal mult de-

cit constatIm astAzi.ImprejurAri variate gi multiple au

tot mAcinat gi inghiWA din aceastä romanitate, redu-

cind-o la cit o vedem actualmente.

www.dacoromanica.ro
 1-4
o

HARTA ETNO-LINGUISTICÁ A AROMINILOR

www.dacoromanica.ro
 11

In present --ca gi ieri--,Arominii formeaz5. mai

multe ramuri distinctepacestea fiind in functie ade-

sea de regiuni sau de centre regionale. Iat5, princi-

palele ramuri ale lor:

Pindeniilcari locueso in Pind, in Zagor.

pe versanturile Riului-alb (Aspropotamos),in Tesalia,

spre Olimpoprecum gi in regiunea Vpriei gi in citeva

sato din spre Bitolia gi din Tracia. De notat cA ter-

menul de "Pindean" e cult;

Gr6mostenii, cari locueso in regiunea

Gramostei (astAzi e frontier6 intre Grecia gi Albani-

a),in regiunea Bitoliei,precum gi in mun-W. Traciei

(Serbia gi Bulgaria sudiott);

FárgeroW: apar in Albania sudicA, in

regiunea Vodenei,(azi Edesa) gi in mun-W.i Pindului;

M (i)uztlohearii : locuesc in Albania

centra15,,apusean6 gi nord-vesticA;

MoBoopoleniiporiginari din Mosoopole

(in Albania),emigrai gi in regiunea Bitoliei.

Pentru o mai ugoar6 urmArire a lor, gi -0.nind sea-

www.dacoromanica.ro
 12

mA de caracteristici specifice,vom impArti toate aces-

te ramuri in douA marl divisiuni: in Aromini

sudici (locuind to.W. in Grecia) gi in Aro-
mini nordici (locuind coi mai mul-0. in
Albania).

Pentru a inelege pi mai bine acest contrast geo-

grafic al populatiell arominegti in trecut *i astAzi,

gindul oricui se indreaptA --in afar% de alte °onside-

ra-0.uni despre cari va fi vorba in ultima lectiune --

gi la trecutul ei istoric. SA pAgim,aga dar,spre

CUNOASTEREA ISTORIOX A AROMINILOR .In privinta a-

ceasta,prima intrebare ce trebue sA ne o punem e ur-

mAtoarea: oareopoate un filolog sA scruteze indepArta-

tul trecut istoric al unui popor?

Ar fi totalmente superfluu BA arAtAm cA epoca de

formatiune a poporului romin nord- gi sud-dunArean e

insAgi formaW_unea limbei romine. Ca atare, gi mai a-

les tinind seamA gi de tot ce privegte acest trecut,

intilnirea dintre filologie pi istorie e evidentA.Ia-

www.dacoromanica.ro
 13

tA,insA,c6,pentru anumite probleme ale acestui trecut

constatAm gi incAierAri intro aceste dou6 discipline,

provenind din...incAlcAri de domenii de cercetAri.

Este gi era natural ca raporturi intro ele sA exi-

ste. Si ne gindim cum filologi de seamAlcum ar fi B.

7

P.Hasdeu,au pAgit gi in domeniul istorictaducind con-

ce rAmin. Dar nu proa am vAzut istorici care

sA se poatA revanga. D.Onciul a atine gi probleme de

filologie,dar a recurs la achisi-WAle filologilor- re-

producindu-le drept argumente pentru convingerile sa-

le istorice. AceastA stare de fapte vrea BA o rAstoar-

ne actualul istoric,d.N.Iorga. De aci, diso4ia imix-

tiunilor.

SA ne lAmurim.Vrem sA ounoagtem trecutul istorio

indepArtat al Arominilor. Firegteto astfel de proble-

m& cade exclusiv in saroina istoriei. Dar, de aoest

trecut indepArtat romin s'a ooupat gi se ()cup& gi fi-

lologia BA ne amintim de monumentala operA Histoire

de la langue roumaine a d.Ovid Densusianuocare, prin

insugi titlul eione aratA acest lucru. In casul aces-

www.dacoromanica.ro
 14

ta,W.nem seam& gi de conclusiile filologiei sau ne o-

prim numai la resultatele istoriei?

Dup& cum se vede,disoutia ivit& nu e lipsitA de im-

portan-V.. De aceea,pentru a ne infnigea mai temeinic

problema ce ne preocup6.99ã desohidem o parantes& ou

privire la aceastA discuIfie.

Chiar pentru o problem& oomunA,onile de cercetAri

gi studii ale filologiei sint diferite de cele ale i-

storieisin sensul c. filologia stabilegte criterii gi

reguli precise pentru problemele salevea fiind o disci-

plina gtiin-Wio5.. Iat&oprin urmare,de ce filologul,ou

bun6 dreptatelformuleazA urm&toarele:

"Nu avemode sigur,dreptul sA spunem istorieilor ea

s& nu intre in domeniul linguistioeitoi din oontr6.056
se puna in curent,pe oit e posibilvou resultatele ei.
Aceasta cu atit mai mult,ou oit gtim cA una din mari-
le laoune ale cercetatorilor nogtri de istorie veche
a fostpadese ori,o total & nepregAtire filologicAn(G.
Giuglea,in Dacoromania,III,971).

Sau:

"Un istoric care e lipsit ohiar de o redus& pregA,

tire filologio& va rAtAoi ori de cite ori va ataca
problema trecutului romineso: pentru originea gi epo-
ca veche a neamului nostru letona rAmine remoroat&
filologiei..."(in Grai gi suflet,111,283).

www.dacoromanica.ro
 15

Farmullrile sint categorice;dar nu au rAmas ftirti

rtispuns. letona nu numai oA nu inttelege s.-pi insugea-
sc5. astrel de constatAripciodin oontrApformuleazA °Elva
ou totul opus. In adev5r,istoria romin5, actual5,
d.N.Iorga devine qi mai categoricM in "ucazele sa-
le" (0v.Densusianuoin Vieata nougt9XVI (1920)9200):
"Les historiens se dormant la peine d'apprendre un
peu de philologie;je ne dirai pas que les philologues
en font de mame a l'égardwde l'histoire"(in Revue hi-
storique du sud-est européen,VIII (1931)9191).
Nu vom r5.spunde cu nimio celor reproduse,mai ales
cá oricine igi poate da ugor seama oá nu e nevoie
fii istoric ca sA int(elegi istoria care nu e decit ex-
punere literarti qi cgt nu prea poi in-tielege filologia
dactipin afar& de istoriconu egti çl filolog.Mai depar-
te d.Iorga sortie:
"Les historiens,et les philologues qui veulent ;-
tr.° historiens --et ils ont tort-- qui traitent l'aban-
don de la Dacie de oette fagon n'ont pas le sens des
réalités" (ibid.,207).
Duptt cum se vede ,formularea de mai SUB priveqte in-
treaga filologie --evident,romin6--sindiferent daogi, ea
ar tinti pe d.Philippidepautorul lucrArei Originaa Ro-
www.dacoromanica.ro
 16

minilor,care va fi prilejuit aceastA iegire.Reinind

din acest citat cuvintele "n'ont pas is sons des ré-

alites",BA reproducem un altul:

"Je ne veux pas employer un terme vulgaire, mais
il arrive parfois que la science se moque' du bon
sens;alors,le bon sens,é. son tourlse moque tres sou-
vent de la science établie sur de pareilles bases"
(ibid.,209-210).
Tornen vulgar nu a intrebuintatIdar el reiesepto-

tugi,cu prisosint . la ivealA. Reinind gi de aci ul-

timele cuvinte,vom reproduce un ultim citat:

"Alors que la philologie cree parfois une histoire
qui repose uniquement sur des changements phonétiques
et morphologiques et sur des emprunts de lexique,pen-
dant trop longtemps l'histoire s'est tue.Peut-être le
moment est-il venu outdevant des hypothéses qui pren-
nent un corps,qui representent maintenant un systéme,
ces historiens .doivent dire
n'y croient pas" (ibid.,191).
ells
y croient ou s'ils

Reiese clarlprin urmare cA d.Iorga vrea BA fie

hotAritor in intervenia d-sale. Nu se simte nici o

nevoie de vre-un rAspuns la persiflarea d-sale pe ca-

re o aduce filologiei in prima fras6,intrucit aceastA

persiflare e pe cit de ieftinA gi nefundatA, pe atit

de gratuita. De aceealin ciuda "bunului simV gi al

www.dacoromanica.ro
 17

logicei,BA admitem pentru un moment cA d.Iorga are toa-

t& dreptatea pi sA urmArimodecipargumentarea ce o a-
duce acestei interven-WA.
Documentarea gi argumentarea la care recurge d.Iorga
epin trAsAturile ei esen-W.ale,exclusiv filologicA;deci,
pAgepte intr'un domeniu in care gropes() inpipi filolo-
gii --dup& d-sa. In casul acesta,ar fi extrem de inte-
resant sA constatAm cá in problemele de purA filologi-
e,in cari filologii dau grepotocmai imixtiunea unui
storic e salutarA. In articolul din care am reprodus
citatele de mai suspd.Iorga vrea sA dea o lec-We fi-
lologiei romine,tratind desprepsihologia
limbei romine (psychologie du roumain).
Ne scutim de o integral& punere la punct a acestui ar-
ticol. Ne vom mArgini la prea pu-Wm,din care pu'Wn se
va vedea cit de necontrolatA'pi pubredA este interven-
-0.a-lecie a d.Iorga. Persiflind pe filologi c& se joa-
c6 cu "schimbArile fonetice,morfologice"etc., iatA-1
pe d.Iorga jonglind cu etimologiile cuvintelor rominepti
--etimologii din cari vom reproduce numai vre-o duzinA.
T.Papahagi,AROMINITagrai,folklorotnografie
www.dacoromanica.ro
2
 18

Dupa d.Iorga,
cinepa e lat. CANNABIS (200)
aceitar CASSITERIUM (202)
dobinda DEBENDA (202)
faola FACULA (199)
imblaciu AMBULARE (204)
tl
inel ANNULUS (200)
malura MATULA (198)
piva PILLULA (200)
popor POPULUM (204)
ra-0. ANATEM (203)
rIle RANA (200)
preot e "forme albanaise" (201).

In fe4a acestor surprinzatoare neseriositati etimo-

logiceone miran' intrebindu-ne: e posibilvoarepoapie-

gind din lunga reserva oe impus-o fa-0, de filo-

logie *i vrind a-i da o lecie,sa faci atari gregeli?

Fara a ne intreba cine anume nu are "le sens des réa-

lites",sa ne permitem a restabili dei e superfluu-

adevaratele etimologii:

cinepa < *CANEPA

oositor < gr.-91.K0SIT0RS
dobinda < s1.D0B4DA
faola < sl.FAKL(1)A
imblaciu < sl.MLATITI
inel < ANELLUS
:natura < METULA
piva < *PILLA
popor < din popa,sau it.POPOLO
ratca < sl.RA0A

www.dacoromanica.ro
 19

rile 4 ARANEA
preot 4 PRESBYTERUS

Un control Il putea face orioind,recurgind m&car

la dicIcionarul etimologic al d.S.Pugcariu --filolog pe

care,pare-sepil agreeaz6 gi cgruiaptot din aceeagi lip-

s& de controlvii atribule paternitatea evolutliei seman-

tice a cuvintului merge,(ibid.,213),oind,de fapt,acea-

stA paternitate constituie o pagin& de glorie pentru

Buletinul Societnei filologice din Buouregti (II(1906),

pag.12). De altfelpaceast& lips& de precisare profesi-

onal., nu e rarA --compar6,bungoar5.,oe se spune cu pri-

vire la AMARE-iubire (ibid.,222),cu ce s'a Boris mai

inainte in Gral gi suflet,III (1927),84-87.

In fine, ca s6 se vad& gi din inc& un exemplu efi-

cacitatea acestei interven-0i atit de intirziate, re-

produc: "Il me semble que la Transylvanie,vivant d'une

vie ruraletne connait pas le POD"(ibid.,197). Dac5. e

vorba.s6 intervenim cu "il me semblel de sigur c& Ro-

minul din Transilvania,de hatirul unor atari interven-

-0.i,va declara c& nu cunoagte nici cuvintul POD, gi

www.dacoromanica.ro
 20

nici chiar PUNTE.

E de prisos,aga dar,s6 relevnm 05, interven-0.a

storiei in ce e al filologiei s'a clasat singurn. In

consecinn,nu e nevoie amintim on "le bon Bens,
1 1
a son tourose moque tres souvent de la science eta-

bile sur de pareilles bases",dupn cum n'a fost nevo_

ie sn men-W.onnm on bunnoarn AMBULARE putea da imbla-

re > umblare (cum a gi dat),dar niciodatn

Astfel presentindu-se casul in oeea ce priveqte

raporturile dintre filologie gi istorie pi, mal a-

les,imixtiunea acesteia in domeniul primei,cercetn-

torul trecutului istoric indepnrtat al poporului ro-

min trebuie sn fie negregit in pritul rind un filo-

log, intruoit letona e lipsitn de material documen-

tar cu privire la aoest treout. Reintorcindu-ne, aga

dar,la problemn ce ne intereseazn direct --problemn

ce a Post obiectul preocupnrilor multor filologi gi

istoricipromini ca gi streini ne intrebnm:cam ca-

re ar putea fi

www.dacoromanica.ro
 21

ORIGINEA AROMiNILOR

Degi problema e vasta gi complicatA,m6 voi resuma

la schiarea ei numai in citeva rinduri. Imi permit a

men-t(iona cA o expunere a ei in liniamente generale e

datA in studiul O problemA de romanitate sud-iliricA

(in Gral gi sufletlI (1923),precum gi in Din epoca de

forma-0.une a limbei romine (ibid.,I (1924).

Ne vom opri tot la conclusia precisatA in primul

studiu amintit,intrucit nu vedem nimio hotAritor care

sA o clatine.Nu ne putem opri la pArerea °A originea

Arominilor,din punct de vedere geografic,ar fi nordi-

cA,cum cA ea s'ar datori unei dislocAri de masA ro-
mineascgt din spre Vlasina planina din Moesia superi-

oarA,dislocare ce ar fi fost provocatA de nAvAlirea

gi agezarea Slavilor in regiunile dunArene sudicepin-

cepind cu secolul al VII-lea. In primul rind,0 atare

dislocare trebuia BA se producA mai inainte de acest

secol,dacA am admite oá Slavii au foot barbari nAvá,

www.dacoromanica.ro
 22

litori. Slavii nu trebue consideraW. astfel (cf.gi in

Gral gi suflet,I,210-211 gi 340-341),mai ales c5, gi

istoria ne spune c ei au venit in p6rile nordice a-

le imperiului roman de rAs6rit fiind admigi de politi-

ca administrativ6 a imperiului drept: salahori gi colo-

nisatori,de pe urma c6rora imperiul s. poatA trage fo-

loasele de cari avea nevoie (cf.A.Iorga in Revue histo-

,
rique du sud-est europeen,VII (1930),pag.2 gi 7). In
atari condi-O.uni, evident GA el nu puteau provoca a-

cea inchipuit6 dislocare a unei populaW. bAgtinage.

Niel acea convenionalA zontt culturalA greco-roma-

nA,trasat6 pe linia Durazzo-Nig-Sofia,nu o putem ad-

mitesintrucit o atare zon5, apare fundamental factice,

necorespunzAtoare nici realitnilor romane, niel ce-

lor grecegti. Sint sc5.p6ri de control ce favoriseazA

ca,din genera-OA in generatcii de istorici gi filologi,

8á se perindeze pAreri impresionant formulate.

Pentru unul caro cunoagte oomplexul faptelorpal re-

alitnilor istorice,filologice,etnografice,folklorice
gi geografice,originea Arominilor in sensul romanit6,-

www.dacoromanica.ro
 23

ei lor sud-ilirice se impune de la sine,afarA de ca-

sul cind cercetAtorul ar gAsi ca sA nesocoteascA

vii,preferind ce spun in general paginile

rafturilor de bibliotecipemanate tot din studii de

birou,nu din cercetAri pe teren.

Aga fiindpromanitatea traco-iliro-daoicA ne o

inf4igem cind e vorba de formateiunea poporului ro-

min nord- gi sud-dunArean din aceastA romanitate --

sub urmAtorul aspect geografic: pe de o parte avem

ROMANITATEA NORD-BALCANIC1 --adicA romanitatea dintre

versantul nordic al mun-Olor Balcani gi dintre Carpa-0_,

romanitate care era,deci,cAlare pe DunAre gi din ca-

re a iegit ramura daco-romin--,iar pe de altA parte

avem ROMANITATEA SUD-VEST-BALCANICI --adicA romanita-

tea dintre AdriaticApversantul sua-vestic al Balcani-

lor,Egee gi Tesaliapromanitate din care au iegit Aro-

minii. Pentru aceastA epocA vom aveapaga dar, ROMINI

NORD-BALCANICI Emu BALCANO-CARPATINI (loci/nu HORD-

DUNIRENI sau DACO-ROMINI-- gi ROMiNI SUD-VEST-BALCA-

NICI--deci,nu SUD-DUlaRENI.Cf.gi harta din pag.25,in

www.dacoromanica.ro
 24

care schi-Om0aga cum ne permite acest mijloc de edi-

turgt,aceasta atare de lucruri.

Oprindu-ne la aceast5. solt44e,nu numai cA origi-

nea Arominilor apare in propria ei luminA rean,dar
gi alte probleme vin 136 se contureze satisfäc6tor.

Controversata provenient6, a Megleno-rominilor de a

fipla origine,Daco-romini sau Arominipse contureaz6

luminos. Discutata origine a Maramuregenilor ar ap5,

rea gi ea verosimil6,in sensul o. ei nu au putut fi

Romini sud-vest-balcanici,adic5. Aromini; vor fi f6,-

cind parte din aceeagi pronuntard mass& de populatie

romineasc6 dintre Balcani gi DunAresce,in decursul

timpurilor,parte s'a bulgarisat,parte a apucat spre

nordul DunArei,fie prin Dobrogea,fie prin OarpaWA

dunAreni --cf.ce am spus pi in Grai pi suflet, III,

94-95.

Dar aceast6 conclusie ar veni sá resolve gi alt6

problemA,in care istoria face s5, apar6 gi Arominii.

E vorba de aceeagi origine geografic& a populatiunei

rominepti din Eaem,ce,sub AsAneptipa incercat acea

www.dacoromanica.ro
 25

B/osta,

Recl Loset-

D 14.1.a.z¡ el

Vatna.

L anidsa,
voeco

At e tux

STR1-ROMINII
/ jr: Romini balcano-carpatini
1111111 : Romini Bud-vest-balcanici

www.dacoromanica.ro
 28

manifestare politico-militar.. D.Iorga afirmA in I-

Btoria Rominilor din peninsula balcanicM,pag.20,05. ml-..
gcarea de sub AsAnegti apartcine Rominilor din Pind,din
Tesalia deci,Arominilor. "In ce privegte Btatul in-
temeiat de p6storii din Pind la Bfirgitul secolului al
XII-lea gi care B2a intArit la inceputul celui urmAtor,
el a c&Ottat un fel de coroan& imperial& de la Papa"
(N.Iorga,Romini gi Slavi,Romini gi Unguri,1922,16).Nu
vom continua cu relevarea bibliografic& a acestei pro-
blame. Conform aceleiagi conclusii la care ne-am oprit,
vom admite cgt manifestarea de sub AsAnegti nu aparti-
ne Arominilor,ci Rominilor nord-balcanici. Evident at
In aceast& privin-á e rolul istoriei in primul rind;
dar rAu nu va fi de se vor coordona gi faptele filolo-
gice etc.
MANIFESTXRI AROMiNE

In trecutul istoric
MANIFESTXRI POLITICE--.In direct& leg&turA cu mi-

carea revoluionarA romineasat de sub ABAnegtio lo-

.

www.dacoromanica.ro
 27

cul sA amintim cA,cu clouá secole mai inainte,Rominii

sud-balcanici,anume masa din Pind gi TesaliapincearoA,

coi dintii in istoria poporului romin,o manifestare

etno-politioá,oreind astfel oele douA

Vlahii: Vlahia-mare gi Vlahia-mioA (pentru care cf.G.

Murnu,Vlahia-mare,1913). Probabil ca aceste migoAri

sA fi avut o puternicA reperouteie in populatia Balca-

nilor care s'a rAsoulat sub AsAnegti. Acosta e singu-

rul eveniment istoric de naturA politico-militará in

treoutul Arominilor. Mal tirziulin deoursul secolelor,

migoAri ou caracter politic incA mai apar,dar toate

sint ori de naturA administrativA,ori de naturA rell-

gioasA --ele fiind indreptate in contra Semi-lunei

gi toate apar ori isolatevori reduse ca amploare mi-

litará. In seria aoestor migoAri meritA sA fie amin-

tite cApitánatelessau epoca aga numitilor a r m a -

toli aromini (pentru cari of.I.Caragiani,Studil

istorice asupra Rominilor din peninsula balcanicA).

Cunoagterea acestor cápitAnate presintrit

o real& important6 pentru tot ce ne interesezA. Ele

www.dacoromanica.ro
 28

fiind o manifestare national-religioas6,contribue in

mod hot6ritor la apropierea de fapte de arme gi suflet

intro Aromini gi Grecioluptind anturi in contra Tur-

cilor st6pinitori. Steagul religiei cregtine fiind in-

sugi steagul bisericei grecegtioiatil cum aceasta in-

frätire religioas5. a contribuit ca sufletul Arominului

muntean s5. se aráture celui grecese,pentru ca,ou tim-

pul,sA,gi piard5. tot mal mult din specificul 85.uppin5.

la o aproape complet6 asimilare. Aceste fapte de arme

au contribuit,intre altele,ca Arominul sá dea sufletu-

lui sAu hran5, greceasc6,insugindu-gi,deci, poor:31a gi

cintecul popular grecesc. Pasul acesta a fost decisiv

nu numai pentru sufletul luipci gi pentru grai (vezi

Folklor romin comparat,208 gi urm.). Iat6,prin urmare,

o primá important6, ce decurge din cunoagterea 05.pitA-

natelor.

Dar actiunea lorlprivitA in ansamblul evenimentelor,

nu putea fi decit r6svr6tirea unor riulete in contra

unui ocean. Ea nu putea zdrunoina imperiul otoman. In

schimboaceste r6svrAtiri au prilejuit distrugeri de a-

www.dacoromanica.ro
geaminte etnice arominegti,determinind gi rAsfirgri
de populatie aromAneascá in cuprinsul imperiului oto-

man. S ne transportAm bungoar6 in epoca lui Ali-paga

gi vom asista la zguduiri gi risipiri de felul color

urm'Atoare:

1.0ragul gi regiunea Moscopolei (in Albania)incear-

cn. cea mai puternicA loviturA,vAzindu-gi populatia

imprAgtiindu-se (cf.,de pild,i studiul Originea Mu-

lovigtenilor gi Gopegenilor in lumina unor texto, in

Grai gi suflet,IV,252 gi urm.).

2.Regiunea Gramostei igi vede risipiti locuitorii

In dep6rt6ri,dind nagtere unor agez5ri nouA (cf. in

Biblioteca nat1onal6 a Arominilor,II,132,sub Gramu-

ste).

3.Comune infloritoare din Pind,cum ar fi AvdelapPe-

rivolelSamarina etc.lrftin micite prin emigrarea mul-

tor familii,cari,gi elepau pus base de inchegAri nou5

dindpastfelonagtere unor agezári ca cele de ling6 O-

hrida,sau din satul Poroi din Tracia,sau din regiunea

Veriei etc.(cf.gi Per.Papahagi,Din literatura popula-

www.dacoromanica.ro
 30

rA a Arominilor,1033).

IatA cum,din causa acestor migeAri,populatia aro-

mineascA s'a irosit qi mai mu1t,s1Abindu-gi astfel pu-

terea ei de resisten t6 etno-linguisticA. O. aceste mi-

goAri vor fi fost inoununate ou strAluciri de vitejie

(pentru aceastA lature,cf.qi 011.Fauriel,Ohants popu-

i
laires de la Greco moderne,I (1824)0. II (1825), cift

elepou singele Arominilor,au prilejuit çi procurat

glorie qi independen-tA na-0.unei grece0i etc.,acestea

sint fapte ce nu pot intra in cadrul acestui curs.De

aceea0e5. urmArim pe Aromini qi din alte puncte de ve-

dere.

MANIFESTIRI ETNO-SOOIALE --.In aceastAprivint

douA sint ocupatiunile_fundamentale strIvechi ale A-
rominilor: pástoritul *i cArvAnA-
r i t u 1. E inutil sA men-O.onAm cA,mai ales in tre-

cut,ei au ounoscut agricultura,re-

strinsA in eadrul propriilor nevoi. Primele douA sint

cele ce i astAzi incA deosebesc radical pe Aromini

www.dacoromanica.ro
 31

de celelalte neamuri din peninsulA. PAstoritul e eau-

pfqiunea strAveche a lor,a carel origine se confundA

ou cea a strAbunilor lor romani. Sub raportul termi-

nologiei,cArvAnAritul se indepArteazA de aceastA o-

rigine,trAdind gi influene orientaleomprapuse, de
sigur,peste cele strAvechi.

PABtoritul a avut drept efect,in desvoltarea lui,

BA remorcheze Emu B. lege viaIa populaiei arominegti

de tot ce aparIfine mun-0.1or,contribuind astfel ca A-

rominul EA fie omul prin excelenA al muntelui. CAr-

vAnAritul fiind,prin insAgi natura luitreqeaua de co-

munica-teii,de transporturi in cuprinsul pi in afara

peninsulei baloanice,a determinat ca o bunA parte

din sexul bArbAteso al Arominilor sa ounoascA dife-

rite aspecto de viatA ale diferitelor popoare cu ca-

re venea in contact. In felul acesta,scrutind vari-

ate orizonturi civilisatorii,prin insAgi ocupaW.u-

nea lor Arominii deveneau implicit gi incetul ou

incetul factori pioni de civilisaie in peninsula

balcanic6-- ceea ce vom vedea mal Jos. PAstoritul,

www.dacoromanica.ro
 32

prin însi viaa lui geograficApera o citadel& pen-

tru entitatea arominAlin timp ce cArvAnAritul,pe m5,

surA ce pAstoritul se desvolta,devenea mijlocul de

scurgere a tuturor produselor de via-0. pastoral6 in
direcii multiple.
Nu e locul BA ne oprim mai mult nici asupra ace-

stor aspecte ele urmind a fi Btudiate in volumul ce

va incheia lucrarea Images d'ethnographie roumaine.

Dar,putem menteiona gi un periodic corolar al lui,ca-

ree haiducia,pe care poesia popular& ne

o infMigeazA adesea alAturi gi in funcie de via-Vt
pAstoreasc5, gi de care vom vorbi la capitolul etno-

grafic.

MANIFESTÁRI ECONOMICE SI CULTURALE .Spiritul

ager muntenesc --pAstorul--,dublat de experiena cu-

treierAtorului de -Ori streine --cArvAnarul-,s'a vg,

zut treptat-treptat in toomai izvoragului de mun-

te ce-gi. vede Btropii in gura mArei sau pe gesuri in-

tinse-- intr'o viatd6 noug. Din agent al migairei eco-

nomicepel devine factor important al ei,deinind in

www.dacoromanica.ro
 33

anumite puncte geografice situaMA decisive.IatA-1,bu-

n5parA,ca proprietar de han la rAspintii,la noduri de

drumuri,unde trebuie BA facA fat . celor mai contradic-

torii gi mal periculoase situaii. Pentru a ne face o

idee despre atari stAri de lucruri,sA ne oprim o cli-

pA asupra lor.

In generalphanul de rAspintii a fost cuibul,ascun-

zAtoarea oriogror fapte.Relativ Bpa-0.os gi labirintic,

el trebuia sA fie pentru un oAlAtor adApost pentru

noapteppentru vremuiritoa gi pentru once eventuali-
tate neplAcutA. Prin positia ea retrasA2prin fiorii

ou earl Il inoonjurau singurAtatea gi imprejurArile

el putea fi oricind locul color mai inspAimintAtoare

drame. Aga fiind,stApinul unui han trebuia BA fie ca-

pabil a infrunta totulpa soluUona totul. Credem oA

nu e ugor lucru capbunaoarAlsub acelagi acoperig de

han sA adApostegti in acelagi timp gi haiduci pi po-
tera urm6ritoare a aoestor haiduci. Tot aga: nu e u-

gor captu hangiu,s6 soapi din ghiarele briganzilor pe

T.Papahagi,AROMNII:grai,folklorpetnografie 3

www.dacoromanica.ro
 34

un conattional al tau care se intoarce dupA ani de zile

din streinatate ou ceva avere agonisita pentru familie,

cind Oil bine cA tinta aceStor briganzi a fost tocmai
pradarea instreinatului *i o orioind,tu hangiu, po-W.

°Adea victima aceStor briganzi. Iata,prin urmarepsitu-

aii pe care un Aromin hangiu trebuia BA le domine.

In domeniul economic,Arominul a devenit pretutin-
deni,in ora*e ca *i in porturiscel mai mare rival al

comerciantului grec Bau evreu. AteStari in privii4a

aceasta Be pot constata in cercetarile speoialiqtilor,

ca qi in insavi viaa de toate zilele.

Sub raportul cultural vom mentciona *i mai pu-W.n,
intrucit,trecind peste stralucirea epocala a Moscopo-

lei,vom aminti ca Arominul nu lose din proverbul Ban:

"ninviatlu,cit avut e'hiba,easte sclav a nviatluIn.

Ca atarepse explica de ce printre Aromini analfabetiii

sint rari.

MANIFESTIRI NATIONALE --.Am vazut

,
ca lupta religi-

oas6 dintre cregtinim *i mahomedanism, oare masca bi-

www.dacoromanica.ro
 35

ne lupta congtient national& a Grecilorsa absorbit in

sfera ei pe Aromini. Prin urmareopin& la inceperea re-

degteptArei nationalevce dateaz& de pe timpul domnito-

rului Cuza,nu poate fi vorba de manifestAri nationale

In sinul poporului. Ele mijeso pe la finele secolului

trecut,pentru cavodat& ou anul 1900,s6 intre in fasa

unor incercAri extrem de singeroase (cf.,de pild&I A-

lexandre Rubin,Les Roumains de Macédoine,1913).Cirmu-

it& pin&In1903,1n1upt& ou turbate valuri,de marele gi

inteleptul Apostol Margarit,manifestarea congtient na-

tional& a Arominilor intr& singeros in fasa sacrifici-

ilor anuale. Fruntagi ucigi sau m&celAritie,case,bise-

rici gi sate incendiateslupte pe v1a-0, gi moarte

t& in ce a constat existenta lor pin6 in 1908 sau,mai

bine zistpin& in 1912,oind imperial otoman se clatinA,

pentru ca,odat& ou disparltia lui din peninsul&,s5, a-

pun& gi eteaua entit&tei aromine. In oomparatie au nu-

mArul de locuitori al fiecAreia din provinciile ro-

minegti subjugate pinA in 1916,Arominii au dat cele

mai numeroase gi mat cumplite jertfe pentru chestiuni

www.dacoromanica.ro
 36

de natfionalitate. Ceva mai mult: numgtrul color ucipi

dintre Aromini in luptA pentru idei na-0.onale intrece

cu mult numArul color mor-ti din oricare provincie ro-

mineasett eliberata prin marele r6.zboiu. Si fapt curi-

os: ireductibilii dugmani de moarte ai Arominilor au

fost in acetate ultime decenii tocmai Grecii,in frun-

te cu biserica lor, c5rora mai ieri Arominii le-au

dat cu prisosintá singe gi glorie.

Dup6 aceastM introductiv6 expunere istoric6,

intrAm in insugi domeniul in care trebuie sá urmArim

pe Aromini.

Am vAzuttinsgtooti,mai ales in trecut,locuina lor,

intreaga lor agezare era la munte. Si aceasta se pea-

te vedea foarte bine in propriul lor dicton: " casa

noastr6 i-muntile" (P.Papahagi,Din lit.pop.a Aromini-

lor,1007)e--Ceea ce e "muntele" pentru ei reiese lim-

pede gi din urarea pe care ei o fac unui binenic6tor:

www.dacoromanica.ro
 37

"va ti-avem ca un munte"(cf.La Rominii din Albania,

1920,pag.50.--.Prin urmareppentru a cunoagte pe Aro-

mini,va trebui sá incercám sfor-Orile urcugului in

Ne-am propus sá cunoagtem pe Aromini prin G r a J.,

Folklor giEtnografie . Sá precisám

de la inceput in ce sena vom incerca aceasta pentru

fiecare din aceste trei capitole.

GRALCercetindu-1 chiar in trásáturi generale,ne

vom convinge ugor gi fárá intirziere de insemnátatea

lui pentru evolu-kia istoricI a limbei romine. Pentru

foarte multe probleme el ne ofere anumite fase prin

cari a trecut limba rominA,dindu-ne astfel icoana u-

nor epoci apuse gippoate,necunoscute direct prin al-

te documente.

Un exemplu. Se gtie cá astázipin limba literará,

relativul cu mai mare circulaW.e e careppe cind ce

incepe 86 se retrangeze in functfia de interogativ,

exclamativ etc.--fapt care nu cadreazá cu graiul po-

www.dacoromanica.ro
 38

pular gilmai ou seamnou veohea romineason. In oonse-

exprimare ea aceasta:

mielul ce suge e sugar;

mielul ce cumparai e sugar (v.§ 84).

nu e curentn. in limba literarA de asttizi.In arominn,

insn,ca gi in romina veohelse zice:

nfelu te sudze easte sugar;

nblu e acumpnrai easte sugar.

In faa unor astfel de faptetne putem da seama care

anume din cele doll& relative avea mai mare circulaie

In. strromingt. Si daon ar fi sn urmnrim acest relativ

care in construcia unde el apare precedat de prep.

pe,am vedea on aga °eve+, e neounoscut strnrominei co-

mune color doll& ramuri: aromina gi daooromina.

Inc& un exemplu,asupra cnruia nu ne vom opri ou

nioi o expliowteie. Arominul zioe:

lu-an (=il socoteso) ca scare,

In timp ce in limba literarn trebuie eft ne exprimnm

www.dacoromanica.ro
 39

astfel:

Il au ca pe un scare.

Arhaismul sintactic din aromin6 e evident.

FOLKLOR--.Folklorul ne ofere aspecte,cari ugor

s'ar putea confunda. Vom avea folklorlingui-

stic gi folklor p u r .

S. lamurim. Arominul are urmAtoarea "vorbA bA,

trineascV sau,cum am zice noi,urm6torul "dicton":

Oalotih6 di pufilu -VI nu 2g1-are soacrii!

(Ferice de patArea ce nu igi are soacrW)

Din aceast5. vorlA noi desprindem ceva Cu privire la

sufletul gi raporturile sociale din familia Arominu-

lui. Ne mai gindimoiar6giogi la imaginea la care a

recurs el pentru a o da drept comparaie prin care

plasticiseze starea sufleteasc6 a tinerei mirese

eau neveste sau,chiar,gi a soului ce nu are peste

cap o soacr6. Desprindem,deci,un strop de sufletli

se gtie cA folklorul e studiul sufletului. Dar acea-

stA desprindere o facem dintr'o mvorbA bUrineascl",

www.dacoromanica.ro
 40

dintr'un dicton; iar "vorba" din bAtrini cade de o po-

trivA,ca gi un ouvint,gi in sarcina studiilor de 11m-

b. Vom avea,aga dar,a face gi Cu aspecte de folklor

linguistic.

Pentru a intelege,acum,ce e folklor pur, precum

gi deosebirea dintre aceste douA nuante de folklor,

vom reproduce un "dece-un,in care ni se explicA "de

ce unii oameni sint mAgari":

Oindu feate lumea DumnidaluodupA te li adrA tute

cum il tAre caplu,bAgA si-adarA Tumari gi,tu Boni (in
urmA),oamiril.DupA te il-adr5,,e'toarnA si-T1 mutreascA,
s'veadA cum sta.Ma te s'veadA? Tute ghine li-avea fap-
ta,magI si-agArgi s'1A bagA.
NAirit (inrAit) cum eara,acAtA g' nis s'1A crueascA,
a tutlor cite unA pAreacre di ureclLgi,ca s'nu s'min-
teascA (amestece) ateali di om ou ateale di rumar,
rumAregtile li-adrA cama mAri.Ghine ma,adarA, tut a-
darA,nAirit g' vrel si-u al mintea tu loo? Acgi,
cA al DumnidzAil cari-gti iu rl-alAga tu oara atea, cA
adrA cama multe urecri di oaminl gi magi ndoauA di
rumari.DupA te lA bAgA a rumarilor cite urec2i rumA,
regti avea,a1Antor te armasir6 lA chicA urecft di om.
Di-aestA ntrA oaminl si-aflA g' rumarilcu tut cg
au urecfi di om gi nu s' cumoscu ligor.(Per.Papahagi,
Din lit.pop.a Arom.,789).

Evident cA filologia poate recurge gi acioca qi la

dictonul dat mai sus. Dar filologia poate recurge la
www.dacoromanica.ro
 41

tot ce e exprimat prin grai.Aceasta nu insemneazA cA

acest tot poate fi numai material filologic.Textul re-

produstinsA,ne duce in primul rind la ce aparine ex_

clusiv folklorului.

ETNOGRAFIE --.Ca gi la Folklor,vom distinge gi a-

ci douA nuane: etnografie linguisticA gi

etnografie p u r A.

SA exemplificAm.

Arominul intrebuineazA urmAtoarele expresii:

Easti-1 cAtrA soare

(El este scApAtat,s5rac de tot);
L-teasirA cAtrA soare
(I1 intinserA cu fata la soare).

Dar aoeste douA locu-W.uni pot privi direct gi de a-

proape filologia:fie ca foneticA (teasirA),fie ca

sintaxA (easti-1),fie ca semanticA (prep.cAtrA). Ele

pot fipaga dartentitni filologice. InsA din aceste

locutiuni noi desprindem °ova care privegte tot aga

de direct gi de aproape gi etnografia. BunAoarA din

www.dacoromanica.ro
 42

a doua locutiune desprindem o fasA din obiceiul ce

intereseazA inmormintarea:intinderea sau agezarea

mortului,in Gas& E:18,u in mormintocu fata spre soare.

Avem,prin urmarepa face Cu o problemA de etnografie

linguisticA aplicatA la locutiuni,aga cum ea s'ar a-

plica la elemento lexicale.

PugipinsA,in fata unui text cum ar fi urmAtorul:

Ma gi-a mnrilor 16, e foame g/ la puravA si-adunará.

s'fripsirA tu sule gi mArcaturile s' nefigarA.
Oile ipasc;oile-amiridzA;cinlri dorm ca nicuchirl;
Caplu proaspit si stricoarA pri-arAzbdía di furtutirl,

(din Bibl.natoa Arom.,II,50),intreaga noastrA preocu-

pare e stApinitA de tabloul eminamente etnografic in

care ni se desfAgoarA o scenA din transhumana Aro-

minilor oieri din Pind. Spre deosebire de nuanyst lo_

cutiunilor reprodusepacest text,aceastA descriere va

fi pentru noi material de etnografie purA.

Abstractfie flioind de toate aceste consideratiuni

www.dacoromanica.ro
 43

relevatesdar reflectind numai asupra aspectului, ca

graipatuturor textelor sau exemplelor aromine

pe care le-am dat,e locul sA ne intrebAm: oarestoate

acecte exemple nu duo la conclusia c& aromina gi da-

coromina sint dou& ramuri ale unui singur trunchiu

comun la basa caruia st& latina vulgar? Pentru ci-

ne e ini-O.at in probleme de filologie, evident c& a-

coast& intrebare e de prisos; ea se adreseaz& color

ce vin pentru prima datM in contact.cu asemenea pro-

bleme.

Firegte,graiul aromin ast&zi nu poate fi identic

din toate punctele de vedere cu cel dacoromin. El

igi are,ca tot ce e organic,caracteristicile sale

proprii. Se indep&rteaz& de dacorominA mal ou seam&

In privin-tia lexicului. Se inelegesiaragisc6 influ-

enele primite nu vor fi toate aceleagi cu cele ce

apar in dacoromin&. §i totugisaceasta nu inseamnA cA

aromina gi dacoromina nu constituie o singur&

te linguistic&.

Vom renunta la relevarea documentgrilor in acea-

www.dacoromanica.ro
 44

stA privint. Drept dovezi cApdin punct de vedere al

graiuluilArominii gi Daoorominii formeazA o singurA

entitate etnion,vom da din graiul popular urmAtoare-

le proverbe:

Terlu curat nu si-aspare di ascApirare

1Cerul senin nu se teme de fulgerare);
Calu gione tu gIug s' cunoagte
(Calul viteaz la urcug se cunoapte);
Coada easte cap la noi furlu picurar la oI
(Coada este cap la noi gi furul pAstor la oi),
Dipusira mun-VYT,si-alinarA cuprine
(Se lAsarA in jos munii, se inAltarA gunoaiele).

A ne opri cu vre-o explicaie asupra acestei identi-

tAV_,insemneazA a contesta insAgi realitatea. Prin

urmare,din punct de vedere al graiului,identitatea

dintre Aromini gi Dacoromini e clarA ca lumina zilei.

Putem,oare,dovedi acelagi lucru gi pe cala folklo-

rului gi etnografiei?

Din capul locului trebue precisat cA aceste dou6

discipline,in stadiul in care se gAsesc ele astAzi,

sint departe de a incadra,de a contura problemele
In apa felpincit oonclusiile respective sgl, poatA
www.dacoromanica.ro
 45

raminea fapte precise,realitni concrete,ca *i in do-

meniul filologiei. Din texto intregi de-abia s'ar pu-

tea desprinde sugestii sau note,mai apropiate de ce e

al impresiei *i mai indepártate de ce e al precisiei

--ceea ce,de altfel e perfect explicabil,. S. incer-

cám cite o exemplificare pentru fiecare din aceste

dou5, discipline.

Pentru etnografie:
Naparti di Laia-mare
NI-algAvdarA *22n5. mu*eat6.
Cum si fac,lallu-dipsi-u ved?
calupgluneale,
S'du-te,d5. pin di mugeat6.
"BurA dzur15,,mol mugeatge.
"Ghine vinl*I,lal guneale".
tatg-tu,lea feat6?"
-"Tat&-nlu i la '1115. numt5,,
La 'nb, numtA,amirAreascA,
Amirgreasc6 cri*tineasc6".
mA-ta,morl mugeat6?"
--"Mu-mea easte la 'n'A numt5.,
La 'n5. numt5.-amirAreascA,
Amir6reasc5, *' crigtineascA".
-"AidelfeatA,si nA lomu,
Si nA lomu0si nA vremu,
Tra s' dirdzem tru loclu-a nostru:
Clo iu 'ç1-ate pufilu veara
Si birbifilu prumuveara"
(din Per.Papahagi,Din litipop.a Arom.,851)

www.dacoromanica.ro
 46

In ointeoul acesta,care e dintre cele mai vechi,

se pomenegte de Laia-mare,adic6 de Marea Neagr6.Evi-
dent c& aceast& not& nu poate fi trecut& ou vederea.
Dar once intrebAri ne-am pune in legAtur6 cu ea, Ga-
ya precis momentan nu putem desprinde. Ipotese de le-
g&turi intre Dacoromini gi ArominilseparaU prin La-
ja-mare dup& cintec--,s'ar putea face;dar nu vedem
nici o conolusie. Naturalpacesta ar fi un text din
cele ce nu ne pot spune mult; pot fi altele care s&
ne dea oeva mai multodup& cum pot fi altele din ca-
re s& nu putem extrage nimio.
SA trecem la folklor.
Din literatura poetic& popular& a Arominilor re-
inem cintec:

Morl tu lun& nxilicIoas&,

Mult analt& g' aipArtoas&I
Di*vedz oaminl,di- vedz lume,
Nu-dl vidzugi mugeatlu-a mera
Spune-nlplunA mult analt&I
Cu earl vrutlu-a de s' disdeard&?
A eta min& strindze nis
Si-a ma budz& bage?
Ia dzi-Yiplun&ta' vring-acas&,
www.dacoromanica.ro
 47

C& mult mima ril-u ars&.

(P.Papahagi,Din lit.pop.a Arom.,896)

Poesia popular& dacoromin& ne ofere gi ea ceva a-

propiat cu ce conine cintecul aromin:

De-ai fipluna,credincioasA,
DupA cum e2ti de frumoas6.0
Eu te-agi intreba sA-mi spui:
Nu i-ai zArit umbra lui?
De-ai fiplunA,aplecat&
Precum egti de luminat6,
Tu mi-ai spune-adevArat
In care cas&-a intrat
Si cine 1-a fermecat.
(Calendarul pentru popor al Asociat4u-
nei,pe anul 1929,pag0188).

Cintecul acesta e cules in jud.Sibiu. Al&turindu-1

celui arominescone intreb&m: putempoareltrage aceeagi

conclusie pe care am putea-o trage din alAturarea bu-

n&oar& a cuvintelor- dcr.pAresimi gi ar.pAreasinI?

Drept un plus de ispitire in aceast& ordine de i-

dei,s& mai relevAm inc& o apropiere.

Poesia popular& aromin& (cf.P.PapahagilDin lit.

pop.a Arom.,866) ne dA:

www.dacoromanica.ro
 48

"Aide,featA,vfin Cu mine,
Si-n1 ti fac tut6 di-asime,
Feata mea,aleapta mea".
"Nu v'in,gione,cá I-argine
S' c5. /15. him fAr' di curune,
tionle-a merlissifteriu-a merino
"Aide,il1c,si-ra ti ncrun
Su-aumbrata -Vita di chin:
S' b6,g6m nunu a-01 scare
Si-Eqea 1un5,,nun6 mare;
Cusori nogtri goto
Tra s'oreapâ dugmanlia to-V.

lat.& acum acelagi motiv in poesia popularA dacoro-

minA (S.Mindrescu,LiteraturA gi obiceiuri poporane

din comuna Ripa-de-jos,comitatul Mureg-Turda, 1892,

pag.53):

Si-om trece Tirnava-mare

g-acolo ne-om cununa-re:
Este-un pop5. intros brazi
Cunun6 pe hi scApa-0.;
Este-un pop& intro munti--
Cunun6 pe hi pierduti.

Sau in cea bucovinean6 (S.F1.Marian,Poesii populare

romine,II,1875,pag.30-31):

Si-om fugi 'n Moldova-mare,

116muta nu ne-a ata-re.

www.dacoromanica.ro
 49

Dupg ce ne-om depgrta,

La scare ne-om credinIa,
La lung ne-om cununa:
Este-un pop. 'ntre molizi,
Ce cunung pe fug1-0.;
Este-un pop& intre fagi,
Ce cunung pe cei dragi.

Dupg cum vedemovarianta bucovineang se suprapune

In tocmai motivului aromin.In casul acesta care e

concluaia ce se impune sau care ar pgrea mai verosi-

milg?

Dacg am lualde exemplu,cuvintele:dcr_aring (ve-

chiul arirg) gi ar.aring,sau dcr.vechiu aug gi ar.

aug,de sigur cg nici nu ne-am putea gindi mAcar cg

ele Be vor fi ngscut in aroming gi dacoroming in mod

independentlin timp gi spa-Om.Amindoug impunpatit

pentru formele aromine cit gi pentru cele dacoromine,

cite o origine comung,gi anume:AREWA gi UVA. Logica

faptelor °ere BA aplicgm acelagi principiu pi in ma-

terie de motive liricesepice etc. (cf.Folklor romin

comparat,296-297 gi 332).Vom admite,deciscg varian-

ta aroming gi cea dacoroming au ca genesg unul gi a-

T.PaPahagi,AROMINII:grai,folklor,etnograrie. 4
www.dacoromanica.ro
 50

celagi motiv,a cgrui provenient& gi aparitie in timp

gi spat,411 nu le putem precisavaga oum am proceda cu

ARENA,UVA etc. Cert,ins6par putea rAminea faptul o& a-

vem a faoe cu un fond sau prototip comun acestor dou&

motive gi c& ele ar urma s& fie vechi in poesia popu-

lar& aromin& gi dacorominA.

Infnigindu-ne ca intr'un tablou sinoptic tot ce

s'a schiat pira aci,vom putea conclude c&:

1.Ast6zi,entitatea arominA,ca grai,rolklor gi etno-

grafie,constituie o ramur& aparte de coa daoorominA

cosa ce era fireso s& se intimple,mai ales e& intre

ele a intervenit o integral& despArW.re ce dateaz&

cam de prin secolul al X-lea;

2.In treout,adicA pinA la acest secol,in afarA de

oareoari caracteristioi,aoeste douA ramuri formau o

perfectA unitate din toate punotele de vedere.In aoea-

st& epoc& avem atit in nordul Baloanilor gi DunArei,

cit gi in sudul aoeloragi Baloani ROMINI,nu AROMiNI

www.dacoromanica.ro
 51

gi DA0OROM1NI.
SA ne explicAm.
In trecut-- bunA parte gi astAzi inc4--tintreaga
populateie denumitA actualmenteAromin1 igi
dAdea ea insAgi denumire deRumin (v.pag.56).
Forma Arumin sau Arminscuaprotetio,
nu poate data din epoca de formaV.une a limbei ro-
minevoind nu circula.decit forma fArA a protetic.Aga
dartpe cele douA versanturi ale Balcanilor nu erau
decit RUMINI.Deosebirea dintre acegti Rumini --nord-
balcanici gi sud-vest-balcanici consta in eepara-
V.unea lor prim lanul muntos al Balcanilor.0 ima-
gine a acestei stari de luoruri ne o presintA
carpatinan nord-vestul Carpa-W.lor popula-0.a tran-
eilvAneanA,iar in sud-estul lor popula-0.a "regAtea-
nA".Dar gi una gi alta constituieso o singurA tul-
pinA romineascA,indiferent dacA unii sint numiV. bu-
nAoar6 Ardelenipiar oeilalj4 "Regneni"etc.
1MM Ma .
www.dacoromanica.ro
 bZ

GRAI

E capitolul cel mai greu de expus.Greu in sensul

06.4in mul-0.mea fapteloroa exemplelor,din tot materi-

alul ce stA in dosul fiecArei problemeoalegerea lor

pentru a fi relevate intr'o schiylre sinteticA atit

de concentratA nu va fi ugoarA.

Din capul locului trebuie sA men-O.onAm cá, in toa-

tA aceastA sumará expunere ne vom cAlAuzi in cadrul

urmAtoarelor traseuri:

1.Vom urmAri numai elementul latin;

2.AceastA urmArire va fi fAcutA in general com-

parativ cu ce ne ofere dacoromina (gpaiul popular);

3.Vom avea in vedere exclusiv trAsAturile gene-

rale ale aromineipfArA a t'irles. seamA --in majorita-

tea casurilor-- de ce e particularitate sub-dialec-

talA etc.

www.dacoromanica.ro
 53

Vorbita pe lungi filoane geografice gi de grupuri

rAzlee,e firesc Ga aromina sA aibA,gi ea,sub-dialec-

tele saleounele mai insemnate,altele mai reduse.Chiar

dacA anumite fapte presintA nuar*) diferite in aceste

grupAri sub-dialectaleole nu vor fi men-O.onate. Ceva

mai mult: nu vom da nici istoricul problemelor ce vor

fi men-O.onate,e1 considerindu-se cunoscut din tot ce

privegte istoria limbei romine.

Si totugiochiar din aceste simple semnalAri se va

putea constata importana gi utilitatea cunoagterei a-

rominei.In afar& de ce am amintit mai sus (cf.pag.38),

sA mai incercAm citeva exemplificAri.

In dacorominA avem: masA ; intins, intins6;

In arominA avem: measA; tes teasA.
,

Din alAturarea acestor forme se desprinde ciar ce s'a

afirmat mai sus,intrucit formele aromine sint fase fo-

notice anterloare,fase prin cari, in evolut4a lor fo-

neticA0gi formele dacoromine au trebuit sA treacA0aga

cum se poate vedea in schemele urmAtoare:

1i1ENSA)KESA>measa>ma85.
www.dacoromanica.ro
 54

TENSUS >TESU >tes (in-tins)

lENSA >TESA >teas A (in-tinsA).

Din aceastA schemA se mai poate vedea c& in arominA a-

vem pentru adj.TENSUS formele normalevcorecte,in timp

ce in dacorominA a intervenit analogia.IatAjdeci, cum

dialectul aromin ne aratA mai repede gi mai precie o-

riginea cuvintelor gi evolt4ia lor fonetio6.

IncA o exemplificare:

In dacorominA: vint; furo, furcei;

In arominA : vint; furcA, a furcIder.

Formele aromine sint fasele intermediare dintre etimoa-

nele latine gi formele dacoromine:

VENTUM > vint > vint

FURCA+ILLAEI furcAlrer> furcei.

FONETICI

Vocalism
A accentuat

§l--.AstAzi in dacorominA intunecarea acestei voca-

www.dacoromanica.ro
 55

le in posit,gii acum cunoscute are un singur reflexpanu-

me col de iovoluat din vechiul A,In arominA circulA

amindou& aceste reflexe:

In aromina nordicA: 1An&, cAnd, cAmp,

sudic& linA, cind, cimp.

§2--.In aromina nordic& acest A apare gi ca E (e)

sunet intermediar intre gi e: cAne>kSni.

§3--.Ca fonetio5. morfologic5.,amintim c& in arominA

e general& transformarea lui a din subst.gi adj.singu-

lare in A la formele de plural:

pl.dcr.: capre, vaci; mari

pl.ar. cApri, va; mArr etc.
§4--.Monosilabele de pers.a 3-a sing.de la ind.pre-

sent:

dcr.: el dA, eta

ar. : el da, eta.

Dup6 cum vedem,relevAm tot ce constituie dublet a-

romino-dacoromin.Toate celelalte resultate ale lui A

accentuat nu le menionAmpintrucit sint identice cu

cele din dacoromin& --ceea ce vom aplica gi pentru

toate belelalte sunete etc.

www.dacoromanica.ro
 56

A neaccentuat

§5--.Caracteristic pentru dialectul aromin e prote-

sa lui a,pe care o constatAm chiar in denumirea

arumin. Aceast6 protes5.efoarte intins5, in

aromina de sudospre deosebire de cea de nordpunde ea

nu numai 05, e redusA,dar chiar e extinsA *i in eons

contrariu.Citeva example:

In nord: Rum6n rup (la FtirgeroW

In sud Arumin, arup etc.

In Bens opus:

In Bud : aprochn, aruc

In nord: prochn ruc (=arunc) etc.
,

Aceasta e aparitlia protesei in spaW.u.In timp, ea

nu poate fi socotitA strnveche,aqa c6,gi din acest

punct de vederepla origine nu avem a face cu o parti-

cularitate distinctiv6 intre aromira *i dacoromink.

InclinAm a crede c6 genesa acestei protese se ex-

plic6 pe cale de analogie,avind ins6 co. punct de ple-

care ins6gi prepositeia a 4AD pe care o constate chiar

In forme dacoromine ca: a-cas6,a-desea,a-m1nte,a-sea-

www.dacoromanica.ro
 57

rA etc.Arominul zioe (eu) avin (=eu vinez).CoreepunzA-

tor,bunAoarA,exprim5rei franceze ou infinitivul lung

1
(ca gi in vechea romineascI):"il est alle a ohasser",

Arominul nu se putea exprima deoit astfel: si dura() a

vinare <SE DMIT AD.VENARE. Cu timpul,preposiia s'a

alAturat verbului pentru a forma un singur ouvint: a-

vinare="vinarew.Pe aceastA calepera sufioient sA apa-

ra oiteva formaIiuni analoage,pentru capapoippe cale

de analogie,s6 ne vedem in faM, unei protese a lui a

atit de intinsA.

§6.Dup. anumite consoane,in special labiale gi

citeodatA gi palatale,A aton apare ca uldupA ce a de-

venit mai intii

FAMILIA >fAmeaié >fimealfe >fumeaA,

In toomai ea gi:

MAMMANEM> m5mini>mimini > mumini,

de unde, apoi, mumA.

§7 .Ca fonetioA morfologicA,menteionAm faptul cA

la finele ouvintelor ou funot4ie de ablativ-locativ

sau de adverbe,provenite din substantive,preposiii

www.dacoromanica.ro
 58

eto.papare regulat -a:

dimineaa, noaptea, lama;

dzeana (nsus), valea (nghIos), astinga;
apoIa, aproapea, acloIa, aW.s. etc.

In dacorominA acest -a nu apare pretutindeni.

§8...Spre deosebire de dacorominn unde constatAm

-a finalsin arominA apare -A la anumite pAr.i de cu-

vint:

numerale un: unA di eale;

adjective altA,ahintA: ahintA oarI;
pronume nisAvaestamisA ascultA;
preposiWA: disuprApprisuprA: disuprä di casA.
Pentru toate aceste casuri,ca gi pentru similarele lor,
In dacorominA avem -a:

una din ele;

atita ora;
dinsa ascultA;
deasupra de casA oto.

(cf.in aceastA privin-0 gi Bibl,na.a Arom.,II,p.XIV).

Evident cA acest Gas de foneticA ce privegte sintaxa

nu se reduce numai la aceste exemple.Cum,insA,limitele

acestui curs nu ne permit sA intrAm in proa multe deta-
lii exemplificAripne multiumim numai cu relevarea cl-
torva din ele.
www.dacoromanica.ro
 59

E aceentuat

§9 .In ceea ce privegte pe E (accentuat degchis),

fonetism normal pentru DECEM gi RECENS avem in forme-

:,
le aromine: dza-V), arae.Acelaqi E gi-a pAstrat cali-
tatea in arominA in forma riergu< MERGO;dovadA e dif-

tongarea lui gi alterarea labialei M.

§10--.Cu privire la E (inehis acoentuat) pi I (de-

gehis accentuat),vom avea de observat cA resultatele

lor e sau ea se men-Om ea atari in arominI chiar dupA

labiale,fArA a trece la A sau a,ca in dacorominA.Avem:

ar. per, inbet, fet, ved, mer

der. pAr, inbAt, fAt, vAd, mAr.

Tot aga:

ar. pearA, inbeatA, feat5, vearAl 'fleas&

der. parA inbatA fatA , varA , masA.

§11--.Diftongarea lui n(I) in ea e generalA in a-

romina sudicAtunde acest diftong se men-Ome ca atare.

In cea nordicA,gi anume in graiul fArgerotesc,difton-

gul ea se aude ca e degohispeu o foarte slabA resonan-

4.5
O. de be.: La fel gi eu difzongul Ta<E:

www.dacoromanica.ro
 60

In sud : reate, fea- 3; tape

In nord: fete , fe-V) ;tepe etc.

§12--.E accentuat trecut la i in faa nasalei,in

arominA se menine ca i oblar dupA labiale sau dupA
nu devine 1,ca in dacorominA:

ar. :min, murmintu, vindu, singur

dcr.:min, mormint vind singur etc.

E neaccentuat

§13--.In general,in arominA mai cu seam6 in sud--,

acest e trece regulat la i; in nord,cind e finaloacest

e inca se mentfine ca atare.In dacorominA devine A du-

p6 labiale etc. Exemple:

ar. :bitirnu, fitare, misurA, picurar

dcr.:bAtrin fAtare mrteurA, pAcurar etc.

§14--.Acest E neaccentuat apare ca qi in arominA

in formele bunAtate,mAduAlsAnAtate,sipt6minA.

§15 .DuptLIL,dz, e <E atan sau provenit din IA a-

ton devine 6:

ar. veardzA (=verdeluri).

dcr.:braM,

www.dacoromanica.ro
 61

§16--.In graiul FArgeroWloroacest e trece la 5,

(lac& e final gi precedat de ib:

In sud :coarne; muferile, soari(le)

In nord: coaT.6 ; muleM, , soaPA etc.

Pentru acest f.lcf.§39.

1(inchis aocentuat)

§17 .Aproape nimio important de remarcat.De men-

-0.onat c6, aceast6 vocan apare ca u in forma cu-Wt

(=cu-0.0.

I neaccentuat

§18--.I inchis fina1,dup6 - dz sau formeazA sila-

b5, gi atunci se pronun-V. ca i curat: muiAi,sau nu

formeaz6 si1ab6 gi atunci nu se aude: mun,bradz,(ti-
ne) cadz etc.(cf.gi Bibl.na.a Arom.,II,p.XVIII-XIX).
§19--.Un i epenteticlanalog celui daooromin din

miine,piine,apare in aromina nordicApin graiul f6rge-

rotesc:

www.dacoromanica.ro
 62

allane (in Oodex Dimonielpublicat de Weigand in

Jahresbericht...,VI,148),
airare:nordzul 1-airA boiil gi 1-micA calrin

Dar acest cae de epentesA e foarte rar.

§20 .Aocentuat,s'a pAstrat ca diftong (ca) gi in

afoarA (=afarA).

§21--.Neaccentuat,trece regulat la u (v.§22).

§22 .Aton,fie cA e provenit din O aton sau din U

atonpapare mai ales in aromina nordicA trecut la A

(invers de ce am vAzut pentru A aton sub §6)

In nord: mArmint, ()Anos°, cAr'ut

In sud : murmint, cunosc, curnut etc.

§25--.Final,spre deosebire de casurile in cari in

dacorominA a dispArut completsin arominA,mai ales in

sudlel se aude incApredus ca u semison:omil,callimos6

etc.

www.dacoromanica.ro
 63

Diftongi

§24--.AU tonicoprimar sau seoundar,devine av ina-

intea unei consoane sonore gi af cind e urmat de una

surd6:

AUDO > avdu FABRUM > FAURU > favru

*CAUTO >caftu,

§25--.Aceeagi constatare gi pentru EUIprimar sau

secundar:

FEBREM > heavrtt eto. Of.§37.

Hiat secundar

§26.Dei formele ce voi da drept exemple prives°

gi fonetica lui -V- gi a lui -LL-,totugipavind in ve-

dere disouii1e ivite in jurul aoestei probleme,le re-

levez aci.Se va vedea din anturarea formelor aromine
gi dacoromine diferentieri ce trebuie Fa fie luate in

seamA.Exemple in leg5.turá ou-V-intervocalic:

ar. aeare, neata, noattA etc.

dcr, avere, nea nota

www.dacoromanica.ro
 64

Exemple in legAturA ou ILL+A intervocalic:

ar. mAduúA, mAseaúA, steaúA,
der. mAduvA, mAsea stea piuA.

ConstatAm,aga dar,cA:

1.in arominA nu apare v pentru evitarea hiatului;

2.spre deosebire de dacorominAtin arominA avem

termina-O.unea neaa.;

3.c6. aceastA terminaV.une apare gi in dacorominA

la unele forme: noúA,piúA.

Consonant ism
P,B,F,V,M

§27 .Urmate de I inchis sau de E degchis accen-

tuat,precum gi de vocala tematio6 -i a femininelor

plurale nearticolate de la declinarea a III-aptoate

aceste labiale se palataliseazA fArA excenie:

P: chira luchI, véschi, adachl

B: ghine 2 alghi, ierghi, herghi

F: hirú vahl

www.dacoromanica.ro
 65

V: vérmu vine
M: nércurI, porA, luriini, dorril.
Evident cA aceastA palatalisare e veche; nu cre-
dem,ins6,0á ea ar putea data din epoca de formaW.une
a limbei romine.Ca genesAlsub raportul fisiologic,ea
_
e prilejuitA de iot-ul con'tlinut de E gi I.Originea ei
nu poate rAminea streinA de palatalisarea din greaca
modernA, opritA la fasa intermediará de phpylpfh,uri.

§28--.In aceleagi condi-O_uni ca gi labialele (cf.

§27),L se palataliseazAlpAstrindu-se ca 4fArA a di-
spArea ca in dacorominI:
ar. :Yean, Zertu, Ano aila, muiéare
dor.:iau ; iert in aiu muiere.
1

§29--.In aromina nordicA,mai ales la FárgeroWA

munteni,1 se aude pi ca r (rucru),sau ca (TunI),ori
dispare (cAdurA) etc.

T.Papahagi,AROMINII:grai,folklor,etnografie. 5

www.dacoromanica.ro
 66

§30 .In general,nnu apare in verbele aruc (=arunc)

gi micri (mino).
§31--.Intervocalic,nu a cunoscut de loo rotacisa-
rea in arominä.
§32--.Ca la once alt sunet (vocalä sau consoanä),
gi aci ar fi casuri multe;dar ele ar putea intra nu-
mai intr'o expunere fonetic6 completä.Iat60bunloarg,
forma ndoI,ndoarlä (=ciWrapoiteva),care circulä alä,
turi de niscin'tci,niscinte (<14E-EX-QUANTUM);ea,insä,
nu poate intra.in cadrul general al acestui cure.

CG

§33--.Asibilarea acestor douä consoane in fa-ta

vocalelor palatale e reflectatä in domeniul limbei
romine prin dou5, resultate: unul propriu dacorominei
gi altul speoific pentru aromin6. Exemple pentru O:
don.: ce, cerb cing, cinci
ar. terbu, 0115,, tintei etc.

www.dacoromanica.ro
 67

Exemple pentru G:

dcr.:geana ginere
ar. :dzeanA , dzinire etc.

AceastA difereniere foneticA e singura care dateazA

din epoca de format(iune a limbei romine.Explicattia

genesei ei la care ne oprim e cea formulatA in Din

epoca de forma-0.une a limbei romine.Forme ca fecn,

fregn etc.nu pot rAsturna aceastA conclusie.DskA fo-

netica experimenta16,bunAoarA,ne va dovedi cA 8, g
puteau evolua --gi numai in arominAt--spre -t,dz, f5,

rá ca,totugi,forme slave ca celnic,cemir,cloce BA se

pronune -VdnicAemir,cloelatunci poate cA vom ere-

de gi noi in aceastA transformare.in (maul acesta,a-

celagi dublet fonetic din domeniul limbei francese

se va supune aceleiagi explicatii.Cum,insA,in sta-

diul cercetArilor actuale aga ceva nu se poate in-

tervedea,urmeazA oá i aceastA problemA vine BA co-

roboreze la ce am spus au privire la originea A-

rominilor (pag.21-26).

www.dacoromanica.ro
 66

§30--.In generalonnu apare in verbele aruc (=arunc)

qi micil (=mino).

§31--.Intervocalic,nu a cunosout de loo rotacisa-

rea in aroming.

§32--.Ca la once alt sunet (vocalA sau consoanA),

qi aoi ar fi casuri multe;dar ele ar putea intra nu-

mai intr'o expunere foneticA completg.IatA,bung-oarg,

forma ndoI,ndoaüA (=ci-WArapoiteva),care ciroulA alg,

turi de niscinioniscinte (<NE-EX-QUANTUM);eaoineA,

nu poate intra.in cadrul general al acestui curs.

CIG

§33--.Asibilarea acestor doug consoane in fa-Vt

vocalelor palatale e reflectatA in domeniul limbei

romine prin doug resultate: unul propriu daoorominei

qi altul speoific pentru aromin5.. Exemple pentru C:

dor.:oe, cerb (ATA, cinci

ar. :te, terbu, tinA, tinti etc.

www.dacoromanica.ro
 67

Exemple pentru G:

dcr.:geana. 0 ginere
ar. :dzeanA dzinire etc,

AceastA difereniere foneticA e Bingura care dateazA

din epoca de format(iune a limbei romine.Explicat(ia

genesei ei la care ne oprim e cea formulatA in Din

epoca de forma-0.une a limbei romine.Forme ca fecri,

fregIn etc.nu pot rAsturna aceastA conclusie.Da.bA fo-

netica experimentalkbunAoarA,ne va dovedi cA C, g

puteau evolua --gi numai in arominAt--spre ,dz, fA,

rA caltotugi,forme slave ca celnic,cemir,cloce sA se

pronune 'Vanic,emir,cloe,atunci poate cA vom ere-

de gi noi in aceastA transformare.in casul acesta,a-

celagi dublet fonetic din domeniul limbei franceBe

se va Bupune aceleiagi explicatii.Cum,insAlin sta-

diul cercetArilor actual° aga ceva nu Be poate in-

tervedea,urmeazA GA gi aceaBtA problema vine sA co-

roboreze la ce am opus cu privire la originea A-

rominilor (pag.21-26).

www.dacoromanica.ro
 68

§34.0a qi astgtzi in anumite regiuni dacoromine,

corespunator lui j din dacoromin5. in arominA avem
numai
dcr.i joc joi judec1

ar. goo, gloi, giudic etc.

-LL-

§35.In fatca unui E sau Loa gi L simplu,aceastá

dubll consoangt Be menW.ne in fasa str6veche de f, pe
cind in dacorominâ a dispnrut:
Mid > , MALLEUM MILLIA > Aire .
§36.Pentru resultatul ei in posiV.a LLL+A, cf.
exemplele relevate la §26.

LBR-0LBT-

§37 dispariIiiapprin vocalisare,a labialei

B din aceste grupuri consonantioevhiatul secundar

www.dacoromanica.ro
 69

-ur- gi -ut- evoluiaz5, la fel ca gi diftongul de care

a fost vorba la §25:

FEBREM > heavrg., PRESBYTERUM > pref tu.

Pentru precisgripcf.Introducere in Filologia romanicA,
206-208.

CL,GL

§38 ,In dacoromintt au evoluat spre che,ohi, Ahe,

ghi.In aromingt s'au oprit la fasele vechi de olfgi d:

ar. :cfitoare ,cfem; viditor, gYem
dcr.:chiotoare,chem; veghetor, ghem.
De relevat aci c6, pronunt(area de catre Aromini a nume-

lui minunatei comuni arominegti Vlaho-Clisura nu este

Clisura,ci CAsura.
In aromina nordic6,1a Ftirgeroi,aoest olf,gg a evo-

luat ca gi in daooromintE: cheale,chem, nchielivigheam

etc.

§39--.In genera1,nici o deosebire in pronu4area a-

www.dacoromanica.ro
 70

castor grupuri consonantice rominegti intre arominA

gi dacorominA.Intrucit,insAppinA aci am mai recurs la

graiul FArgeroilor oieri,vom mentiiona al la acegtia,

din causa pronun-Orei vibrante a lui gi n dis-

par.Deci: 1.1 >1.",

celig >ceig; °aim° > °ail. etc.

Cf. gi §16.

Conclusiuni

§40 .Aruncindu-ne o privire asupra intregului ca-

pitol foneticoceea ce vom re-O.nea e cA aromina s'a

oprit in evol4ia ei la o fas A mai veche,pe care da-

coromina a lasat-o in urmA.Tocmai aceastA oaracteri-

sticA vine BA inlesneascA gi BA documenteze cercetarea

evol4iei istorice a limbei romine.
Expunerea a fost eminamente generalApaga cA fapte-

le mer4ionate a trebuit sA fie reduse gi ca numAr gi

ca exp1ica-4e --criteriu ce-1 vom aplica *i la capi-

tolele urmAtoare.Nu am putea susinea c-A nu vor fi

www.dacoromanica.ro
 71

fost alte fapte ce meritau s& fie menW.onate,oum ar

fi,de exemplu,pronuntarea ou a i z in loo
In regiunea Riului-alb: Base pentru pease, DOO pentru
gloc etc.Scopul acestui cure fiind o sumar orientare
integral& cu privire la Aromini,am preferat B6,1 re-
sumez la cit mai pl4ine fapte.ScAderea lui ar consta,
prin urmare,in alegerea acestor fapte de a fi menio-
nato.

MORFOLOGIE

Articolul
§41--.Oorespunz&tor articolului singular masculin
de la substantivelé de declinarea a II-a din dacoro-
min& -ul (lup-u1),in arominA avem dubletul -ul_pi -lu.
-ul apare la substantive le terminate, printr un gglip
de consoane (+u,vocala tematicA): lemn sau lemnuoart.
lemnul; terb sau ywbu,art.erbul etc. (POROU+ILLU >
PURcULLU>porculti>porcul).
www.dacoromanica.ro
 74

lui,gi astAzi incA filologia rominA reourge la de mult

propusa constructde-tip HOMO ILLE BONUS1devenitA HOMO-

ILLE BONUSlpentru a explica cum ILLE HOMO a devenit

HOMO-ILLE. °reclaim 05. aceastA construcie-tip,ou folo_

sirea unui adjectiv (BONUS) nu e fericit aleas54oAci,

la inceput un HOMO a trebuit BA acioneze,indifereni

dacA era BONUS sau MALUS ori REUS etc Deci,anterioarA

unei construcW. ca HOMO ILLE BONUS COGITAT a trebuit

sgl. fie HOMO ILLE COGITAT ori ILLE HOMO COGITAT (adicA,

fArA nici un calificativ adjectival).Prin urmare,tra-

di-O.onala constructeie-tip cade --un om putind ougeta

gi fArA a fi bun sau rAu,adicA in latinA se putea ex-

prima gi fArA adjectivul dat.Explicfqiapaga dar,mai

de grab& ar trebui cAutatA in intilnirile sintactice

ale acestui artiool cu pronumele personal masculin

de persoana a 3-a.

Casurile
§45 .GENITIV-DATIVUL singular feminin al sub-

www.dacoromanica.ro
 75

stantivelor de declinarea ridin aromingt ne dovedeso ou

prisosin-0. 06. in latina vulgarAlla fel ca gi la singu-

larul deolin6rei a II-a0singularul feminin pi-a uni-

formisat toate cele patru casuriodesinena lor fiind

arAtatá numai prin artiool. Arominul zice a poarcgdei,

a mutgdOioceea ce ne arat6. 0á formele respective lati-

ne nu puteau fi decit PORCA+ILLAEI,MUTA+ILLAEI,nu POR-

CAE+ILLAEI,MUTAE+ILLAEI (cf.Din epoca de formateiune a

limbei romine).

§46--.VOCATIVUL singular feminin_de_daol.Iipi a III*

e insupt nominativul singular moarticolat:feEl.pi..,vulpe,.

Rar avem vocative in -o: mamo --pi aceasta mai mult

in regiunea Bitolieissub influengt Cel masou-

lin de deolinarea a III-a e insugi nominativul singu-

lar neartioolat: oaspe; la deol.a II-a avem.pe ling&

insupi nom.sing.neart.care e rar (cf.§73),col terminat

In -e (identio cu vocativul latin):doamneolupe,mute --

vocativ care gi in dacoromin6.,in poesia populargpapare

foarte des:bArbate,cerbe,coadre,corbelouce,ouscre, In-.

prumuteplupe,mugure,p6minte,ploape,Prutesunchie, vere,
www.dacoromanica.ro
 76

vinte,vinte etc. Vocativul in -le apare numai la for-

ma Dumnidzale (of.qi euneale).
La pluralsvocativul general e insugi nominativul

plural nearticolat:feate,bortfArtavoira etc.

Adjeotivul
§47 .Demonstrattvul masoulin nu ounoaqte termina-

tiunea -a,ca in daoorominA:ateel (dor.acel-a),aestu

(dcr.aoest-a)piar femininul,care nu are la basa lui

art.ILLA,nu transforma niciodatA pe -A in -a, oa in

dacorominA: casa aestA sau aestA castt,alant6 etc.

§48--.Comparatiunea e simplificatA.Comparativul

se formeazA ou ma <mai: ma mare (folosindu-Be apoi

preposi-WA di=decit:"ma mare di mine"). Superlati-
va Be formeazA ou adv.multu: multu gret. Superlati-
vul relativ e adjeotivul artioolat preoedat de cama:

(atel) cama gretlu.

www.dacoromanica.ro
 77

Numeralul
§49 .Pentru cel cardinal,o singurA remaron.: in aro-
I
minA s'a pAstrat VIGINTI>vivrin sau vfinvh,corespunzA-

tor dor.douAzeci.--Dintre cele ordinale,din latinA s'a

pAstrat ANTANEUS>intirin. In arominA numeralele oar-

dinale primes° articol: unluouna;doiAldoane; optuft,

optule;viingbit21,VInghile;noarlAdzA-ail,noatiAdzAtIle

etc.(in dacorominA:cei,cele 8920,90 etc.).

Pronumele
§50--.PERS0NAL: forma tu astAzi nu mai circulA de-
alt extrem de rar (cf.Dispariii gi suprapuneri

Grai si suflet,III,87),ea fiind inlocuitA ou

forma de acusativ tine=tu.Pe cale de analogie, forma

eu e concuratA de forma mine.--Acusativul si dativul

plural pentru primele douA persoane este: nA "ne" si

vA "v5" la formele atone;dativul pl.al pers.a treia e

lá "le".De sigur oA toate aceste trei forme au la ba-

sa lor atonele NOS,VOS,ILLOS (pentru ILLIS).

www.dacoromanica.ro
 78

§51 .In graiul fArgerotesc incA circulA forma is,

Jet "insu-gi,insA-gi".--CorespunzAtor dcr.dins-ul,din-

sa,avem in arominA formele nis,nisA care nu primesc

ticol in nici o constructie sintactioApnici la singular

nici la plural;in schimb,in dacorominA se intrebuinea-

zá numai sub formele articolate.

§52--.Dintre cele nehotAritelmenionAm virnu,virnA,

care nu primegte niciodatA articol ca in dacorominA --

ceea ce,iarAgi,e logic gi normal--,niscintu,niscintA,

niscinT4i,niscinte (NE-EX-QUANTUM) "nigeit,citva",care,

gi el,nu se articoleazA niciodatA.Mai amintim pe cari-

ti "care-ce9oricare".
§53--.Arominul nu a folosit nici un termen de poli-

te-0,corespunzAtor dor."domnia-tanetc.Tirziu a imprumu-

tat pe cale greceascA turcescul "domnia-ti".

Verbul
§54--.0u privire la verbul ajutAtor "a fi",de re-

marcat °A pentru arominA avem a face au un mai pronun-

www.dacoromanica.ro
 79

4-vat amestec intre ESSE qi FIRE,intrucit indic.pres. a-

romin,f6r6 a mai reproduce pronumele,e urmgitorul:

hirl,hiLeaste,himphlI,suntu.
Pentru celalt verb ajutftor,nimic de observat decit

faptul fonetic c5, se pronun-V, inc5, noi aem uavem", a-

eam "aveam" etc.--Pentru alte forme de la alte timpuri,

vezi la fiecare timp a parte.

Mai jos,dam timpurile ce presint6 cite oeva ce tre-

buie luat in seam60inglobind la fiecare toate conjugA-

rile,inclusiv verbele ajut6toare.

§55--.PERF.SIMPLU. Se p5.streaz6 pretutindeni t fi-

nal la pers.a doua plura15.: voI:avutpfut,cintat,idzut,

scoasit,durrht.--CirculA curent perfectele tari,ca

toate celelaltepou fonetismul normal: en:apre, te*11,

plimqu,trapgu etc.("aprinseisintinsei,plinsei,tr6sei"):

IatA conjugarea integralA a acestui timp:

fregn,freadzigI,freadze,freadzim,freadzit,freadzir6;
fripgulfripsigi ofripse ,fripsim ,fripsit ofripsir6
astegia,asteasipi,astease;asteasimpasteasit,asteasir6.

§56--.PERF.OUPUS. Toate timpurile compuse in aro-

www.dacoromanica.ro
 80

minA Be formeazA cu participiul verbului de conjugat

terminat in -A: ointatA,durrAtAlavutA eto.Acest timp

se formeazA cu: am,alparepavempavetvaú+part.respeotiv:

am vidzutA etc.(cf.§87).

§57--.MMOPERF.I1WIO. Se formeazA cu ajutorul im-

perf.de indic.al verb.a avea: aveam luoratA

trem de rar circulA forme cari BA reproducA mmoperf.

Bubj.latinoca in dacorominA (of.Din epoca de format,i-

une a limbei romine gi Graiul gi folklorul Maramure-

gului,pag.LXVIII,§60).

§58--.VIITORUL I. Se formeazA cu indic.pres. al

verbului de oonjugat precedat de invariabilul va sau

va!: eil:va mi ducsva ti 1m-tova tornu etc.

§59--.VIIT.AL II-lea. Se formeazA ou perf.simplu

al verbului de oonjugat preoedat de acelagi invaria-

bil va sau val:

eú : va fuI , va fecIú , va mi-ascAldal

tine: va fugI, va feqigi, va ti-ascAldagl
el : va fu va feate va si-ascAldA etc.

§60--.SUBJ.PRES. Vb.ajutAtor a fi:

B'hinvs'hilos'hibtt s'himls'hilB2hibA.

www.dacoromanica.ro
 81

Toate verbele de conj.Illa pers. a 3-a se termino. in

-g: si-alavd6,pe cind in dacoroming se terming in -e:

sg laude etc.--Of.§62.

§61 .SUBJ.IMPERF. Am vgzut cg pres. subj. se for-

reazg cu pres.indie.al vb.de conjugat,precedat de con-

juncia si "sg".imperfectulocum e gi logic,se formea-

zg din imperfectul indic.al vb.de conjugat,precedat

de acelagi 21:
(ea) si-aveam, s'purtam, s'oriqteam etc.

Se mai formeazg din acelagi si+mmcperf.indie.:

(en) si-aveam tgcutg, (el) si-avea friptg etc.

Sint casuri sintactice cind acest timp are gi nuan-0

de optativ trecut (cf463).

§62--.OPTATIV PRES. Adevgratele forme pentru acest

timp reproduc imperfectul subj. latin:

si-avearim, si-aveare
si-avearim, si-avearit 2 si-aveare

(HABEREY etc.).In anumite construcii sintactice,

el se formeazg gi cu indic.pres.al verbului de con-

jugat,precedat de invariabilul vrea: casgIvrea

T.Pipahagi2AROMINII:grai,folklor,etnografie.
www.dacoromanica.ro
 8 2

oasuri cind e exprimat prin forma de

subj.pres.

§63 .OPTATIV TRECUT. Si acipadevAratele forme ale

acestui timp reproduc perfectul subj.latin (cf.gi §90):

si-avurem, si-avuregI, si-avure.

si-avurem, si-avuret , si-avure.
sau:
s'furem , s'furegI s'fure,
s'furem , s'furet s'fure

(deci:HABUERIM...,FUERIM...). Comparind cele douN tim-

puri de optativ in legAturA Cu ce ne presintll de pil-

dA vb,a aveapse vede ciar o& in arominA s'au pAstrat

gi imperf.gi perf.subj.latin.UrmArind gi cele patru

conjugAri,vom avea gi alte dovezi.IatA,bunAoarA,vb.TA-

CERE:

opt.pres.: sltnearim (TACEREM),

opt.trec.: s'tAcurim (TACUERIM).

Ca gi presentullacest timp se formeazA ou vrea+

perf.compus sau mmoperfectul verbului de conjugat:
vrea mi-am dusA; vrea mi-aveam dusA.

§64--.IMPERATIVUL. Pentru verbele ajutAtoare se

°unos° numai formele de subjonctiv present.Pentru ce-

www.dacoromanica.ro
 83

lelalte conjugéxi,dém ca tip:

poarté., s'poarté., purtat, s'poarté..
§65--.PARTIO.PRES. E ins6gi forma dacorominA, cu
deosebire cé, se terminé, in -. -alui: avinda(luI),
lucrinda(lul),vidzinda(luI),nlirginda(luT),iinda(luT).
§66--.PARTIC.TREOUT. Spre deosebire de dacoromin6
care,la acest timp ca gi la perf.simplu presinta
ne
forme cu fonetism analogisat dupé, infinitiv sau indio.
pres.etc.,in arominé, vom constata multe forme normale,
ca gi la perf.simplu (cf.§55):apres,apreasé, "aprine,
tesIteaa nintins",traptu,-ti "tras";astinptu,-6"stins",
plinptu,-6 "plins" etc.
§67--.INFINITIVUL SOURT, Nu e cunoscut arominei.
Forma vallI (gi alte citeva) rémine isolat6 gi ne du-
ce in spre graiul comunelor Gopegi gi Mulovigte, pen-
tru cari cf.Originea Mulovigtenilor gi Gopegenilor...
§68--.INFINITIVUL LUNG.E curent gi are o bogaté,
gi variaté, intrebuinare sintactioé, (cf.§86).Vb.aju-
tAtor a fi nu are forme infinitivale.

www.dacoromanica.ro
 84

Adverbul
§69 .FArA a ne opri ou vre-o explica-0.e fonetic6,

semantic& ori etimologic&,vom men-W.ona in ordine alfa-

betic6 anumite forme caracteristice pentru arominA.Nu

vom -0.nea,decipseama de natura lor:

allá "aici",deadoar& "de a doua or& ,pe la ora 2

In dimine-teile de var6,cind p&storii sau cArAvAnarii

igi reiau ocupatia respect1v6",d(e)adun "laolalt62in-

preun&"/didinde "dincolo(de muntErtdipriun6 "inpreun&;

mereunviu "unde",ruva unicUrin,mirinde "pe la orele

4 dup. amiazi",nghTos "josm,náparte "dincolo",tot(u)na

"totdeaunanpung-oar6 "odatAn etc.

Prepositiunea
§70--.Ne vom opri numai la una singur6,gi anume
asupra prep.tri gi comp.trigI. Di citeva exemple in

cari tri (tr&) circul& ou urm6toarele sensuri:

"c&tr&": trapee tri Bucuregti;

www.dacoromanica.ro
 85

"pentru" : viné tri tine;

"de" : va AnA tri StA,M5rie;
"la" tri mul anl;
"de(ce)?": tri e fur6
Din aceste exemple reiese 05 etimologia preposiWinei
nu poate fi INTRO,ci CONTRA;deci,acest tri e insA$i
prep.c6tri sau cîtrî cu prima silab6 aferesatA.
Trig! inseamn6 "pinAptoomai pin6":trie Bucuregti.

Interjeciunea
§71--.In interjeciuni nu putem spune 06 s'ar con-
tinua element latin.Ele sint,in general,comune multor
popoare.Citeva specifice arominei: bobó (de mirare,de
durere),lai "m6i",lele "auleu",mori "fa".

Derivaiunea
§72--.0a gi vechea romineas050aromina cunoagte In-
cá ce nu au primit prefixul in. Exemplu:vicfediil
"invechese:cAravea u vioYearA furtuntle (cf."vechirA,
se oasele mele"lin I.A.Candrea,Psaltirea scheianA,54/
13). www.dacoromanica.ro
 86

§73--.Sufixul -ame e productiv in aromin&; coree-

punde dcr.-ime:ArumAname,F&rgirutame;tora tu-aupeame

scoate,cal,guname "acum la b&trinee ecoate,calule,
voinicie"(pentru vocativul cal,cf.§46).

§74--.Sufixul -up,care apare *i in romina veche

(tAtup), in arominA e curent;birbicus,pirug "fir de

pár micu"(de unde;pirupeanA),nipArtiou*e etc.--cf.

dcr.cAlup.

§75--.0a familia de cuvinte, merit& men-W.onat

exemplul urm&tor,care ne deev&luie o caracterieticA

eufleteasc& a Arominului. Din adj.gIone,gIoan6 "vi-

teaz,tin&r,mindru",avem;giunelogunarodunea, gru-
nilie,gtuname,guneapte.

SINTAXI

Din anunite consideraIciuni,facem ca dupA Morfo-

logia a& urmeze Sintaxa.

Pentru a urmAri gi inelege mai bine diferitele

probleme,vom da exemple comparative din romina veche.

www.dacoromanica.ro
 87

Aceste exemple vor fi luate din opera d.I.A.0andrea,

Psaltirea scheian6.,pe care o vom cita-o prescurtat:
Ps.sch.Pentru citatele aromine nu vom da in totdeau-
na indica-WA bibliografic5..
§76--.Substantivul gi atributul 9u adjectival
despärite prin ARTICOLUL Eqe1 "col; primesc artico-
lul enclitic (cf.Bibl.natd.a Arom.,II,pag.XIV):munti-
le attel analtulloata atea bitirnalfurlYi atiefT.multii
lipapile
N
aeale mMrIle --cf.:"focul cel nestinsul"
etc.,in Ps.sch.,§121/2.
§77--.In aroming,numeralele cardinale primesc
articolul enclitic (cf.§49): furi murirrt "cei
trei..."--cf.dcr.:"cu trei coade pe spinare, cite
trele 0.1bioare",in Materialuri folkloristice, 1303
(Dolj).V.gi Bibl.na.a
§78--.PRONUMELE PERSONAL,gi anume formele sale en-
c1itice,ne ofere casuri interesante.Aceste forme en-
clitice apar ca o repetare a subiectului substantiv
al proposiI(iunei.Si apar numai al5.turi de anumite
forme ale verbului a fitin propositiuni afirmattve,
www.dacoromanica.ro
 88

ea gi interogative.AceastA apariW.e ne presintA duble-

tepin sensul cA aceste forme apa7 sau inainte sau du-

pI forma verba16.1AsAm sA urmeze mai multe exemple --

unele din pub1ica-0.i (gi anume din P.Papahagi, GraIe

aromine,58 gi Din lit.pop.a Arom.,33),altele inedite:

draolu tu cAri. 1-easte,
II II
" easte-1;
feata nu-ri easte aria,
I/
" easti-u aria;
furIYi pri dzeanA va-]!i hibA,
" " va hibA,YI;
.

stroplu iu-loaste?
" Iu easte-1?
pinea Iu va u hibä?
" " " hibA-u?
piourarifi Iu 111-era?
" era-11?
cAprile Iu li euntu?
" suntu-li?

Dupä oum vedemotoate aceste forme pronominale enoliti-

ce sint formele atone ale pronumelor personale:elpea,

ell,eale.

O exprimare eimilarä apare gi in greaca popular..

IatA,bunAoarA,exemplul 2 in aceastA 1imb54"0 diávolos

s'ta hartIá in'-tue.Dar acest2tus nu e decit adj.de-

monstrativ aftós,care -Wme loo de pron.pers.de pers.
a 3-a.Si totugi,nu creden cA am avea a face in aro-
www.dacoromanica.ro
,
 89

minA Cu o origine sau o influen0, greceascA, intrucit

exprimarea Cu encliticul pronominal prepus verbului

nu apare in limba greacA.InclinAm,deci,a crede cA ex-

primarea arominA eel pu-O.n cea interogativA-- vine

sA se intilneascA cu una identicA bunAoarA din limba

francesA:"le diable oú est-il?" etc.De originea lati-

nA gi a acestei probleme nu ne-am putea indoi,mai a-

les cA romina veche ne presint6 casuri identice (cf.

Ps.sch.,§132).

§79 .DATIVUL PRONOMINAL ETIC pentru persoana 1-i

sing.,a 2-a sing.gi a 3-a sing.gi plural apare foarte

des in arominA,de obicei pe ling6 verbe reflexive gi

intransitive.IatA citeva exemple luate din Bibl.nat.a

Arom.,vol.I:

vimtul mi batA 80,

tee ei-mi-avinA si-di
mi-aca-0. 4;
ascumta si-ti fudzI di-acasA 122,
du-te ca si-te mori acas6;
to la numta mea si-gi viinA 124
era lee nu-gl., era (P.Papahagi,Basme..,126).

§80 .PRONUMELE REFLEXIV apare post-pus verbului

numai la pers.1-i sing.gi pers.a 3-a sing.gi

Casul intii aparine poesiei populare.Exemple:dug-me,

www.dacoromanica.ro
 90

dug-me cala nghTos (Frgtillia,II(1902),252;P.Papahagi,

Din lit.pop.a Arom.,858);cintg alinindaluI-si cgtrA

DumnidzAll (ibid.,764).

§81--.PRONUMELE POSESIV. Din formele atone latine

MIHI,TIBI,ILLI gi SIBI,NO(BI)S,VO(BI)S in aroming a-

vem encliticele nfl,"Wlgitng,vg,care apar in urma cu-

vintelor.Pentru a le intelege mai bine rostul lor,du-

pg fiecare exemplu vom da transpunerea lui in dacoro-

ming: t'u cAftagi,Hriste-n'1 "ti-o cAutagi,Hristosul

mau" (P.PapahagilGraie aromine,128),di mgrata-A al-

ja-te "de biata de mine aibi mil" (N.Velo,CintiYa
pri suflit-ti "mg ai pe sufletul tau"
(Lum1na,IV(1906),284),aI-ti peana "aibi-ti grijea"(P.

Papahagi,GraIe..,128),ping atia-t "ping aicea-ti" (C.

I.Cosmescu,Scoala vede,1902,58);11i-ascApg
"ii scApA calu-i",a agiumsirg ghine "al lui-i

ajunserg bine";oarfAna-gt di mamá "orfana-gi de mama."

(Gran bun,I(1906)12,27),a lui-gi agrulsa lui-gi Tu-

marlu "a lui-vi tarinaval lui-gi mAgarul"(P.Papahagi,

Grate..,9),bate a lui-gi "bate pe al lui-gi"(P.Papaha-

www.dacoromanica.ro
 91

.gi,Din lit.pop.a Arom.,422);laTa-n6 di hoarA "sArmana

noastrA de coomunA"(FrUiYia,II,250),mAratYi-nA di noI

"bie-0i-ne de noi";bunA-v6 sear% (Lumina,II,80)A1va
s'nu da di tu-v. vol. "nimio la nu se ating6 de to-4-
v. voi"(Z.Araia,Enoh Arden,14);eale armin vedue ntrea-
ga-lA banA "ele rAmin vAduve intreaga lor via-0."(FrA-

t&i1ia,I,56),to mutresc s'nA Yea ln partea-16 "to'0.

privesc sA ne la in partea

ninte-1A lucrarea "pentru inainte sA le fie lucrarea,

cu noroc"(Batzaria,PArAvu1i1,1904,18).

Din toate aceste exemple se vede cA formele en-

clitice ale pronumelui personal au rol de posesivo.

Intrebuinarea lor sintacticA nu poate fi atribuitI

vre-unei influene streine,bunAoarAt grecepti,intrucit
asemenea oonstrue-0.i apar gi in romina veche: ai sAi-

§I (Ps.soh1,§90) etc.
§82--.Forma sAu,redusA la -su apare construitA

cu subiect la plural:oile s'toarng, fArA domnu-su a

lor (P.Papahagi,Din lit.pop.a Arom.,777).A se remar-

ca gi intArirea -EiLl a lor. Construc0.e identicA a-

www.dacoromanica.ro
 9 2

vem in dialectologia dacoromina pi in romina veche:

"pasarile 'n cuibu sau"(Graiul pi folklorul Maramure-

pului,§78),"adurmira somnul sAu"(Ps_.sch.,§131).

§83--.PRONUMELE RELATIV claro pi 'te "ce"Ifiecare

cu rol sintactio oarecum precisat.De exemplu:cind e

vorba de o fiinta intr'o propositiune interogativavin-

trebuintam careloorespunzator lui tine "cine":care vi-

de? Cind insa e vorba de a se pti ce fel e fiinta de-

spre care se intreaM2se zice:te om vide? "cine e o-

mul ce veni?" etc.

general,propositiunile relativepatributi-
ve sint precedate de eloare ne ofere variate roluri

sintactice.Fara a intra cu explicatii in analisa

storica a acestei probleme,vom mentiona oiteva exem-

ple:tu tute part4ile T4e ("undevin cari")mi du0 anal

lucru; oarfanlu,di oara te ("in care") u vidzu ...(P.

Papahagi,Basme aromine,13/3);carte...te ("careia")...

si-agiunga 11I-dimandagi (Bibl.nat.a Arom.II,104)etc.

--Aceasta constructie e curentá in romina veche:"spu-

re-voiu voao tuturor ce va e frica de Zeul" (Ps.sch.,

§134) etc. www.dacoromanica.ro

 93

§85 .PRON.INTEROGATIV te precedeazA curent propo-

sitiunile interogative au privire la o actiune: e vi-

/AO. nApol? Cf.:"ce turnagi-te inrapoi?"(Ps.sch.§154).

--Ca gi in romina veche,acest te e precedat de conj.c6:

cA tee nu-lri'gregti? (P.Papabagi,Basme...,75/2).Cf."cAce

me ultagi?" (Ps.sch.,§148).

Din cele citeva example date ou privire la te fa-

t de care Bub §83,§84 gi §85 se poate contura proble-

ma circulatiei istorice a lor preoum pi retrangarea fi-

ecAruia in spre anumite functii sintactice.

§86--.INFINITIVUL LUNG. Spre deosebire de dacorominA

unde forma infinitivalA scurtA are o intrebuintare a-

tit de intinsA pentru arominA v.§67 ,in acest dia-

lect vom grtsivin schimbpo variatA gi bogatA intrebu-

intare a formei infinitivale lungi,care,astAzi,in da-

corominA e ma totul redusA la exprimAri ca de mincare

(dar nu de bere,ci de bAut)pora de plecare (dar ora

de stat,nu ora de stare),cu stare etc.--Pentru arominA

vom 1Asa BA urmeBe citeva exemple variate: vru si s'du-

cA avinare (P.Papahagi,Basme...,75/35),Y1-are trA da-

www.dacoromanica.ro
 94

re al Mihalr (ibid.,231/29),aturqea alumtarea ahurbea-

pte "atunci lupta incepe"(ibid.,15/6),pidearea nu da
pine (ibid.,300/25),tu scularea -tee s'fes."0 "cind s'a
sculat"(p.Papahagi,Din lit,pop.a Arom.,763),topa cu
darea datul mingei"(ibid.,140),cu ascundearea "cu
de ascunsul"(ibid.,143),calea va imnare "drumul tre-
buie umblatfletc.
Vechea romin6,ca pi poesia popular& dacoromin6,
ne ofer interesante exemple:"de-a prevegher4"(Ps.sch.,
§106.Cf.pi §103);"stai,voi cai,de-a roaderea" (Al.
Viciu,Colinde din Ardea1,40,41 pi 42);"sau t11-este
de dare"(Materialuri folkloristice,67).Mai din pi
urm&toarele exemple luate dintr20 colec-teie ineditA
olteneasc6:"85,-1 mAnince de cAlare"rde cAlare se
ntindea";"dar eu n'avusei venire,s6 intru Cu mindra
'n tine" etc.
§87--.PARTICIPIUL TRECUT. Si in arominl are in-
trebuinare substantivalA,dar el nu apare sub forma
de masculin singular,ci numai ca feminin (cf.§56).
Exemple: unlu acttp cAtr& tu ascApitata ("apusul") a
www.dacoromanica.ro
 95

soarlluI gi-alantu cAtrA tu data ("rAsAritul") a soa-

rIlui (P.Papahagi,Basme...,345/29);dit apiritA pin'

tu ascApitata a soariluI (ibid.,12/22);tu apreasa *'

tu chirita [a lundeIPP.Papahagi,Din lit.pop..,426)=

"la rAsAritul gi apusul lunei",1u-ascApA di duca la
amirAlu "il scApA de dusul la impAratur(Basme aromi-

ne,503/3); s'frimsirrt di fug& "se rupserl fugind"(i-

bid.,185/6) etc.

§88--.PREPOSITIUNEA.Aromina nici astAzi nu ounoa-

gte intrebuintarea prep.PE inaintea accusativului siAr-

plupcare nu e de naturA circumstantdalA: lo tine ti

cunosou (0alendarul "Gran': bun",35),In romina veche:

"se ultare tire,Ierusalime..."(Ps.sch.,§151)-- deci,

fArA pe.

§89--.Preposit1a DE ne presint6 qi ea interesan-

te,variate gi strAvechi construcii,ce-gi au originea

In sintaxa latinA vulgarA.Acestea se pot vedea in ur-

mAtoarele citeva casuripin cari se va recunoagte u-

gor de exemplu un DE comparativ,un DE partitiv etc.

DupA fiecare cas din arominA vom da cite unul din

www.dacoromanica.ro
 9 6

romina veche sau moderna:

ma fricos di tu nis easte,

mai fricos de impara-OA ....(Ps.sch.,§l24);

na eculam di noaptea,,
scolu-me de noaptea (Ps.sch.,§140);

virnu di eIT nu ascapa,

urul de ei nu scapa (Ps.sch.,§140);

tu una di aeste dzile,

intru ura de 0i:rote (Pe.sch.,§140);

era ma multi di patrudzatt,

era mai multi de patruzeci (Ps.sch.,§140);

ar. oara-di-oara,
der.: zi-de-zi (nu gi "ora,de-ora" sau
"noapte-de-noapte" etc.).
Iata alte exemple in cari lui DE in dacoromina ii co-

respunde alta prepoei-0.e: pina di guge (Papahagi,Din

lit.pop...,653)"pina la git";tradzi di ("la")'na par-

te (ibid.,569)0u-te,da pin' di ("la") mugeata (ibid.,

851);di ("din causa") uscaclune mare buna-t g'indina

(ibid.,652) etc.

§90--.00NJUNCTIA s e apare,ca gi in romina veche,

In proposiItiuni condiionale.Citeva exemple: spune-A

di ei egti Armin--"spufre-mi se Rimitimu epti"(Ps.sch.,

www.dacoromanica.ro
 97

§151);si nu puture tra (in Cod.

Dim.din Jahresbericht,VI,166)--"se suire in ceriuptu

egti acie"(Ps.soh.,§151); s2furegr fee:Mph:de si-rif

hir (Basme aromine,222/15); s2fure mortu,s2fure vka

(N.Velo,Cintite junegti,1905,67).

LEX IC
Ca gi la oelelalte oapitole ale graiuluitgi soi

vom concentra intro() singurá leotiune tot ce, ',a ele-

ment latin,privegte lexioul.Ne vom resuma,aga darsla

oiteva oonsideratiuni de ordin general,din oare sti se

poatA. evidentia gi aci insemnUatea arominei fatA de

evolutia istorioA a limbei romine.

§91--.Lexicul aromin ne ofere suficiente elemente

ourente oari au oiroulat in romina veche gi cari, a-

stAzi,ori au dispArut ori sint rare.Evident o acea-

st5. probleml poate fi pus. *i in sens invers,spre a

aräta superioritatea daoorominei in bognie gi varie-

T.Papahagi,AROMINII:grai,folklor,etnografie. 7

www.dacoromanica.ro
 9 8

tate Dar macesta e scopul acestui curs.De aceea, re-

venim la ce ne intereseazä.Vom da,deci,citeva elemente,

dintre cari cele mai multe apar in vechea rominä qi

pentru acestea a se vedea Glosarul din Ps.sch.a d.Can-

drea--piar celelalte circulä *i azi in regiuni dialec-

tale:

agru au*6 stur

analtu cäsätor sugar
aptos iu tAmbare
arinä märat tilar
a ua nea rlä, 1.21iptu etc.

Elementele ce nu apar in Ps.sch.pot fi urmArite in M.

Gaster,Chrestomatie rominä (bunAoarä v.r.tämbariu, in

v01.1.21/34).Cu privire la am,releväm forma bucovi-
neanä au*uc din strigätura:

Vornicul *i Cu giuratul
Seade-aläturea Cu dracul,
lar au*ucii satului
Taie lemne dracului
(in ezti.toarea,)QXIII(1927),6),

In care atiple noi vedem sensul de "bAtrinn.

§92--.Am vAzut in celelalte trei capitole ale gra-

iului cite elemente strAromine s'au pästrat sub forma

lor mai veche in arominA.In ciuda atitor inprejurAri

www.dacoromanica.ro
 99

vitrege pentru acest dialect ce de mult qi-a vgzut

lexicul napadit de streinisme,aromina cunoa*te §i azi
multe ouvinte latine ce nu sint atestate ca vor fi
fost cunoscute i dacorominei.Elementul de basa al u-
nora din ele e curent in dacoroming,dar in forma qi
Cu sensul cu care circula in aroming,ele nu sint au-

noscute de romina nord-dungreang.Pentru o mai bung

urmärire a lor,vom da in dreptul fiecgreia *i etimolo-
gia:

altare < ALT IARE flumin <FLUMEN

amintare <AUMENTARE hicu FICUM
apirire < APERIRE hivrire 4FEBRIRE
arniti < H I BERNIVUM kipirare PIPULARE
astradzire < EX-TRAGERE lalatoare LABORATORIAM
avra, < AURAM matricare <MATRICARE
barbutg, < BARBUTAM mesti MENSPm
ba*eare < BASIARE murnu ZMORINUM
brMat < BRACH IATUM riéarca NOVERCART
o 6.2.1i < CANINAM "panucre <PANUCULAM
o pr i < C APR I NAM purintare 'POLENTA-RE
ogroare < CALOREM puso. <PUSCAM
06.st inlu < CASTANEUM pu*clfe PUSTULAM
ca*eare < CASEAR1AM ,spesti SPISSUM
cusurin < CONSOBRINUM suifeare ZSUB-ILIARE
dimgxidare <DEMANDARE -Oatire CICEREM
f 6.1care <*FALCARIAM vita 4VITEM
f < FETALIUM

www.dacoromanica.ro
 100

Semantism
§93--.Urmarind lexicul aromin in comparatie Cu
cel din romina vecbe,vom putea constata din cind in
cind identitati ea azi nu mai dainuieso.lata citeva
example:

ar.vi der. alum& "mot de lina";

fricos "ce inspira frioa";
" fumwde,dcr. fameaie "familie,copii" (cf.Ps.
oh. ,236/20,154/38).

§94--.Despart4rea secular a *i totala dintre a-

romina *i dacoromina nu putea sa nu produca diferen-

tieri de eens pentru aceleaqi cuvinte in aceste doua

dialecte.Amintim aci citeva forme, dupa cari dm ime-

diat corespunzatorul dacoromin in parantes& i apoi

sensul lor din aromina:

agiunare (ajunare) "flaminzire";
ascapitare .(scapatare) "inghitire"
baltu (balt) "naframa alba";
dzeana (geana) noolina,cregtet";
giug. (jug) "lant de munti";
largu (larg) "departe";
ngricare (ingrecarel "a starui";
sioare (secare) "a-i fi frig cuiva";
-T:STa77(ara) "pamint";
tear& (ceara) "luminare" etc.

www.dacoromanica.ro
 101

MenionAm cA pentru toate aceste forme am dat numai

sensul ce nu apare in dacorominAtintrucit o parte din

ele au gi sensuri ce apar gi in dacorominA.

§95--.Ca orles alt grai independent,ba chiar ca
'price ramurA a unui graitgi aromina igi are oaracteri-

stici proprii.Multe elemente lexicalepoomune gi daco-

romineitoiroula Cu sensuri variate gi necunoscute a-

cestei din urmA.Ceva mai mult: urmArindu-le in con-

textul lorvin expresiunile lor,s'ar putea extrage
Interesante constatAri de mediu biologic, geografic
etc.Pentru a ne face o ideie gi'in aceastA privi/AA
vom releva numai geapte ouvinte,dintre earl_ numai al

doilea nu e cunoscut dacorominei.

ACATARE:

foclu acMA = fooul incepu (sA ardA);

si.-acAtartt = se incAierarA;
acAtarA cArAule = ocuparA posileie;
acnarM sIda cap = incepurA sA aparA;
A-aca-0. mina = e indeminatec;
albile lu-aca4A = hainele albe it stau bine;
si-ac40. di munti = atines muntrii;
ficIorI acAtat simbAta = copii concept/i simbAta;
poartA = te consider om influent;
-zboarile a tale nu si-acaV. = ouvintele tale nu
se realiseazA0nu prind etc.
www.dacoromanica.ro
 102

ASTEYARE:
1u-astaaI in cale = il intilnii in cale;
astIfear& didinde = au treout dincolo,nu se mal v6d;
cälquri astaéate = drumuri ocupate;
laptile si-astae = laptele s'a inbrinzit;
om astabat = om supSrat etc.

CALE:

omlu a califeI = omul drept-4ei;

u bägä di cale = a indreptat-op. convins-o;
Ye cale si-3a da? = ce solu-Ue dea?;
lä deadirä cale = i-au eliberat;
arucaI doara caiuri = fäcui dota transporturi;
di 'nä cale = dintr'odatä --etc.
(pentru ultima expresie,of.Bibl.na.a Arom.,

DIPUNIRE:
va dipuná. mine = va (vor) cobori mine;
ariurile dipusirä = riurile se unflarl;
cu närile dipuse = supgrat(6),supgrairte;
dipuse minte = se cumin-0.,se agezI --etc.

FRINDZIRE:

merlu s'frindze di meare = mnr supra-incArcAt;

cSldura freadze = c5,1dura a cedat;
foamea =imi amägii foamea;
fi-fregiü inima = 1-am intristat;
l'l-avea frimtI nArIle = 11 umilise;
frindzi-te di-ag = piel de aci;
freadzirA astinga = cirmirA la etinga;
mi freadze cuclu = ml spurc6 cucul;
frindze apal di linä = däräce0e pale de ].in.--etc.

www.dacoromanica.ro
 103

OARA:

bunä-v. oarä = bunä vreme vouä;

oarä bunä = ceas bun,drum bun;
na treale cara = ne trece timpul:
oarl lale = ceas räu;
nu-Yr bAgarA oara = nu 1-au prins de veste;
1u-acII(arä orle = 1-apucará toane1e;
orI-or1 = ou toane;
di oar&-oargt = din oind in eind;
IngoaräpaltäoarApvirnáoarg =odatA.,altädatä,nici-
odatä etc.

SEMNU:

semnul di o = semnul de la urechea oilor;

om cu semnu = om räu;
tradze tu semnu = trage la -Wiltä;
bägarti, tu semnu = au pus rämägeag;
s'hibA semnu = sä fie de pominä;
semnu mare s'feae = minune mare se fäcu;
'ì-10 semnu di pe = igi luä distincie de pap.
§96--.1n afarä de sensurile proprii,unele cuvinte

au gi semnifica-W.i figurate specifice,la cari Aromi-

nul recurge ori de cite ori -0.ne sä nu fie ineles de

un necunoscut present.In arominl aumbrä inseamnä ceea

ce inseamnä dcr.umbrä;dar,prin intrebarea: earl easte

aumbra? vom inelege:poine este streinul (sosit)?"--

Adj.purintut-ä insemneazä "cel ce mänincá de dulce in

zile.de post";alegoric,e1 inseamnä "Turc": An Purin-

www.dacoromanica.ro
 104

tî].--Dnui om in loo sA i se zicrt "mAgar",i 86 dA e-

pitetul de urideat.
§97--.Avem verbe caripspre deosebire de circula-

tia lor semantic& in daCoromin5,,apar ou intelesuri

interesante.IatA patru verbe:

dor "doresoplufer": muma doare "mama sufere do-.

rind";

mor "a muri": circuit% gi ou sens de verb activ

transitiv: Tu26a,cindu cintAll-moare cinti-

clu,adicA "ointA cinteoul prelung gi din ce

In ce mai pierdut";

ntunicare,vb.impersonal "a se intuneca".Circula

nu ca verb ref1exiv.A1Aturi de apirA, iatA

cum apare el in ghicitoarea "brumei" (cf.P.

Papahagi,Din lit.pop.a Arom.,355):

Nu ntunicApapiri;
Apiri,nu ntunic5.--

adicA: a apArut pe jos inainte de a se face

noapte gi a durat pinA ce s'a fArcut ziuA; a

apucat-o ziva,dar a apArut inainte de a inop-

ta.
www.dacoromanica.ro
 105

pot (puteare):oiroulA qi ou sensul din latina ola-

sicA pe caro avea deponentul POTIOR,POTITUS
SUM,POTIRI: Arminlu putu a Greolui "Aro-
minul a invins pe Greo".

Locutliuni
.Inchsind qi aoest capitol qi in direotA le-

gAturA Cu ce s'a expua din lexic pint. aoumovom rele-

va in ordine alfabetioA nouA elemente eari,in aromi-

nA,dau nagtere unor expresiunisunor looutiuni inte-

resante,carippi ele,ne pot desvAlui trAsAturi din me-

diul entitnei aromine:

arumigare : 1i-aroamigAanoastre aumbra? =
col de faVI ounoaqte graiul nostru?;

b u r f o : 1/1-fudzi buriolu = se ingrozi (atit de

mult,incit burioul,mioindu-se,s'a retras in in-

terior);

o Arinte : "dintele oanin": 16 poartA oArinte =

le poartA urA rAzbunAtoare;

www.dacoromanica.ro
 106

d ipinare vaudeapirh pita toatA?=o vei min-

ca-o toatA plAcinta?;

iarbA: nu-a4 larbA di t4ineare=Grecii nu

au curaj;

minear "amnar": vir nu ti da di minear= nimeni

nu te ja in consideraie;
soArminare :scarminA,le di-aria= gterge-o de
aci,fugi;

sindze: vrem s'nA lom sindzile= vrem sl ne rAz-

bunAm;

t Ambare "sarioe: Yu u-aroaI tAmbarea?= unde

ai poposit?--etc.(pentru alte loot4iuni,of.gi

Bibl.na...,I,p.IX gi XV gi II,p.XVII-XVIII).

CONCLUSIUNI CU PRIVIRE LA
Gral

§99--.Cuprinzind retrospectiv intregul material

expus pinA aci,credem câ pentru once minte filolo-

gictu,istoricA etc.--se desprinde ciar cA:

www.dacoromanica.ro
 107

din adincile in spatiu gi invingätoarele in

timp rädäcini de latina vulgar (plus cele autohtone)

a räsärit un singur trunchiu de limbä rominä atit pen-

tru populatia romineascä baloano-carpatinä cit gi pen-

tru cea sud-vest-balcanicä;

Cu timpul,din acest trunchiu s'au näscut douä

ramuri mari,dar totugi inegale: pe de o parte ramura

balcano-carpatinä (cälare pe Dunäre)--adtcl daooromi-

na de azi--,pe de alta,cea sud-vest-balcanicI adi-

cä aromina de azi;

aromina e una gi aceeagi limbI,acelagi grai Cu

dacoromina din toate punctele de vedere in ceea ce

p-ivegte elementul latin,cu singura deosebire cä aro-

mina s'a oprit la o fasä mai veche a evolut/iei isto-

rice prin care a trecut dacorominali toomai in acea-

st5, deosebire residä marea importanyL a dialectului

aromin.

§100--.Ilustrarea acestor trei conclusii s'a e-

videniat sufícient pinä acum.Totugivo revenire de

punere la punct asupra celor patru capitole cu cite

www.dacoromanica.ro
 108

un singur fapt nu ne va fi chiar inutilä.De menUonat

numai o toate aoeste patru fapte de mai jos apartiin

exclusiv Romaniei orientaletadic6 dacorominei gi aro-

minei: ele nu apar in nici una din toate oelelalte

limbi romanice.

1.FONETICI: intunecarea lui A in A sau î (Rum/no

casM,sau trecerea lui -L- intervocalic la
r (soare);

2.MORFOLOGIE: post-punerea articolului (ursul,

cheatramuntilepoaia);
3.SINTAXI: post-punerea verbal& a pronumelui per-

sonal enclitic,ou rol de posesiv (bunI-v5.

oarl.);

4.LEXIC:

*AGNELLIOLUS >miYior mior

*CUCULLIUS >cuoulia cuouiu
*FRAGMENTARE >frimintare fr5mintare
*LAESIONARE >liginare leginare
LIBERTARE >Artare iertare
MAS,MAREM >mare , mare.

In faa unor asemenea dovezi,ne intreb5m: ce al-

t.& interpretare li s'ar putea da decit aceea c. ele

www.dacoromanica.ro
 109

arata oricui perfecta unitate linguistic& dintre aro-

min& qi daccromina?

§101--.S'a putut constata din ce s'a expus cA intre

exemplele date unele apartin aspectului cult al graiu-

lui.De altmintrelipinc& de la inceput am mentionat ca
atit graiul cit qi folklorul vor fi studiate sub aspec-

tele lor popular° §i oulte (cf.pag.n.Iat&pinsApc& na-

qte intrebarea: oarevaspectul graiului cult sgt fie di-
ferentiat de cel popular? Nuante de diferentiere e im-
posibil.s& nu fie.Dar,daciA am avea in vedere conside-

ratiuni ca acelea pe cari le-am schitat in Bibl.

a Arom.,II,pag.V-VI,am vedea c& aceste dou& aspect°

se confund& in totul.Drept ilustrare a acestei reali-
tAti, vom reproduce dou& bucgti: unapin prosa, apar-

tinind graiului popular; altapin versurilapartinind

graiului din literatura oult5.0 qi anume o poesie de

M.Beza.
TRI TE NU PUTRIDZASTE BROASCA
'NA dzutiä StA-Mttria eara multu cEirtitl nu 01.5 di
www.dacoromanica.ro
 110

te dor. pioca cum *idea ning5. upea scuYioluI,Iu nvita

pi lutitlu a fei Hristo,treate 'nä broasol pi u veade.
StA-MAria tinea 'n minä un culacpte lu-avea adusä trä
hifi-su.Cit andzäri 05. viine broascapte mintui nisä?
"Ia s'videm,pti v'eata tutä cä hifi-dIu
Hristolu easte
cama bunlu ficior di pri lume?"
Ahit nisä *i ]!-da culaclu a broascäfei pi YI-dzi-
te s'inträ tu scufIo pi si-1 da a cama mupeatluI fi-
cior te va s'veadä.Aclo nvita pi hifIlua broascäfbI.
Cum intrA nisä nauntru,dupA te mutri 'nä oarA di-
avarligalul la tu t ficlorIfiaI-anpäru cA nu-I virnu
ma mupeat di bruscorillu a Vei pi,trägindalul-si, trä,
ginda agIumse pinä la nis ái fI-lu
deade.
Sti-Märia,cum vidzu aestA faptWpi-agärpi dorlu
si,cu arislu pri budzA,dzise:"nu mapicä nu-rR anpare
arala cä nu-1 deade a hifi-rliuI,ma di-anpare ghine di
te ved: cit urit s'hibä un ficiorptri mi-sa te 'pi-
lu-are easte soare".
Atumtea StA,Maria s'turnA di u vluisi pi 11.dzise:
"Iarba tea cama mupeata p'ma curata s'hibä päpunea a
ta pi oslu virnäoarä s'nu-t putridzascä,cä featipl
Stä-Märia si-aridä *i dorlu si '*I-agärpeasc5P(P,Pa-
pahagi,Din lit.pop.a Arom.1769-770).

LA TXRUSTE
Dol picurari aveagfe
Sun negurl di brumar
Täruptea lor,iu vimtul
Pitrunde ca 'n ilar.

p'ma tac.Di oar5-oarä

Cu jeale cidIA-anganä.
Tac pi-oIle.Corghi-azboarä
Si ntunicä pri dzeanä.
Te nod in cheptu A-tine?
...--"FArtate",greaste unlu,
"Va s'tradzem cale kne!"
www.dacoromanica.ro
 111

§i-alantu 1/1-dzite:--"Stit
Ma nu va li-afl& bunlu'
CupiIle tu arniti!..."
(Antologie arom5neasoI,213).

A stArui asupra perfectei identitni dintre gra-

iul popular pi cel din literatura cu1t6,inseamnA a nu

vedea ins&pi realitatea.De aceea,pentru a incheia in-

tregul capitol al graiuluips& ne amintim pentru o cli-

p i de

§102--.PSIHOLOGIA AROM1NEI. Mai ales la capitolul

lexicului,s'a putut vedea c& pi graiul aromin ne des-

v&luie tr&s&turi psihice proprii populatiei ce-1 vor-

begte.Psihologia'unui grai se poate urm&ri pe diferite

cai pi din variate puncte de vedere.Psihologie residä

In oricare din cele patru capitole ale unui grai.PinA

-pi sunetele au fArimele lor de psihologie.Dar,neputind

depAgi cadrul de schi-Ori al acestui curs,s6 ne

cu lectura a dou& texte in versuri: primul e ,un

cintec popular inéditpal doilea Il formeaz& cele doua

strofe mijlocii dintr'o poesie a lui G.CearA,publicat&

In Antologie aromAneascA,248-249.

www.dacoromanica.ro
 112

Bate cuclu 'pu]!1 tu,

Fug ArminIA 'neus tu munt,
Un-spri-un -- ti fea haratia,
1.11-zilipsesa tut& durleaaa:
Deade Iarba cu libe,
EB fumellle'susu 'n Zmixe.
Deade larba g'tindilina,
Es fumefile StimArina.
Mu*eat munt 41. pasou °Ile,
Es fumenle Pirivole.
Loolu-arnluzea*te caneld,
Es fumeftle 'nsusola-Avdeld.
Deade larbasptirigoadea,
Gioacd iderlle la Buboan6a.

Observatiuni. In acest text e vorba de urcarea Aro-

minilor primdvara in satele din muntii lor.--Cuvinte

neounosoute *i sensul lor: arriluzeagte "miroase",cane-

15, "scortipoard"Idun'eata "lumea",haraüa "bucuria",li-

110E; "flori",tindilina "sundtoarea",zilipseapte "

duiepte".

O lai gione picurar,

Di (And n'earsepi calea-ambar
S'lindzidzird baile
C. nu-i virnu dindpo1.
Putridzi pi-a tna cutar,
Gione picurar!
Plingu fadz1ft pi fintinlle,
S'deapirdps'dirind chirilfi,
Gione picurar!

www.dacoromanica.ro
 113

O lai done picurar,

Di oind nbarsigi calea-ambar
S'lindzidzirA nrealile,
Néalile ca stealile,
CA nu pot tra s'li-angan lar,
Glorie picurar!
0. va s'cheara laile n'eale!
N115. nu-ai,gione di eale,
Glorie picurar?
Daca nu la altoevapsa ne oprim sau macar sa ne
gindim la tot ce ar privi musicalitateavgi inca am
putea desprinde ceva din psihologia arominei din a-

oeste texte.

Incheiem aoeasta rapida filmare a problemelor de

grai menItionate cu urmatoarele douä note.

1.00nform color stabilite la inceputul acestul

capitol (pag.52),am urmarit numa1 elementul latin,fa-
ra a recurge nici macar la oel autUhton sau la cele
streine dar stravechi,degi unele din aoestea ar fi

putut aduce gi ele oarecari precisan i --of.ar.basca

s.intreaga l'in& tunea de pe o oaie" gi v.r.basca "11-

na"(Ps.sch.,140/14); sau adj.ar.laie-0,1alata "om ne-

T.Papahagi,AROMINII:grai,folklortetnografie. 8

www.dacoromanica.ro
 114

grulrAu-fIcAtorpursuz,om len" qi sb.laiat.4 "negreaM.,

faptA reasnelegiuire",fa-0. de dcr.lAie "Tigan"care ar
putea fi el. 1 a j a "haitA de cini",ori un derivat
din la1t "negru" --etc.Dar,chiar atari simple semna-

lAri ar fi depAqit ou mult cadrul acestui capitol.In-

cheindu-1,trecem la a doua.
2.Chiar.textele de literaturA popularI i cultA ce

le-am reprodus pin6 aci,ca qi cele ce vor urma, conin

material foneticomorfologic,sintactic etc.ce ar fi pu-
Lut amplifica mult tot ce s'a relevat pinA aci.Citeva

exemple,luate numai din anecdota Gumarlu a limnarlul,

data la sub-capitolul folkloric CREATIA LITERARX CUL-

TA.. Chiar in strofa a patra apare forma sumarlu (pen-

tru $Amarlu)--ceea ce ne duce la ce s'a spus sub §6

*i §22.--1n strofa a 16-a:Dumnidz5lu nAireate

--construcie sintacticA ce ne duce la ce s'a men:O.o-
nat sub §81.S.a4m.d.--E,credempinutil a mai aminti

motivele pentru cari concentrAm atit de mult aceastA

schiare de sintesA,
wm.

www.dacoromanica.ro
 115

FOLKLOR

Intrucit dupg acest capitol va urma cel de et-

nografie gi intrucit gi astgzi incg e discu-

tie in jurul acestor doug discipline, o precisare cit

de sumarg se impune.
Discutia ivitg gi care incg nu e solutionatg ca

problemg,e,in citeva cuvinte,urmAtoarea:

unii sustin cA acegti doi termeni trebuie sg

represinte doug discipline,cu un criteriu bine contu-

rat in ceea ce privegte domeniul lor de cercetgri gi

studii;
altii inglobeazg folklorul in et-
nografie,fgoind din eloanexgaacestei din
urmg,sau,ceva mai mult,i1 ignoreazg totalmente,totul

fiind subsumat etnografiei --lucru ce apare,in sens

inverslgi la folklorigti.

Din aceastg enuntare a discutiei; logica impune

www.dacoromanica.ro
 116

sau,mai bine zispar urma sA impunApdaca faptele nu

s'ar opunetuna din urmAtoarele doul
a--ori men-Omem distinoti acegti doi torment, ur-
mind ca fiecare sA represinte cite o disciplinA;

b--ori prin amindot acegti termeni BA intelegem

una qi aceeagi disciplinA de cercetAri qi studii qi,
In casul aeeSta,va trebui BA optAm pentru unul din a-

cogti dot din el.

S. ne 16murim.DupA ounogtintele noastrepnici o

disciplinA nu e representatA prin doi termeni dife-

riti.In conseeinVilfilologia,bunAoarg, nu
poate fi niciodatA confundatIpnici ea terminologie

nici ea domeniu de cereetAri gi studtlou 1 i n -

guistica sau eu dialeetologia,

fiecare din ele avind in ciuda afinitatilor lor

profunde --eriterii bine conturate.DaeA toti acepti

termeni ar fi representat una gi aceeagi gtiinteI, de

sigur °A pentru eapin cele din urmA,s'ar fi admis nu-

mai unul din ei.Dar,din moment ce ei existApe semnu1,

dovada vie cA avem a face ou trei discipline.DacA do.

www.dacoromanica.ro
 117

meniul pi disciplina folkloricA se identificA ou dome-

niul gi disciplina etnografioAtatunoi se impune folo_

sirea unuia din cei doi termeni,dar a unuia singur.A
admitepinatioiroulaia in terminologia ptiinttificA a

cuvintului folklor,oa fiindoanexA sau capi-

tol al etnografiei,fArA BA vrem ne intrebAm: in acea-

stA ultimA ipotesA,de ce n'am rAsturnA rolurile, pen-

truca etnografia sA fieoanexA sau capi-

tol al folkloruluil

S. precisAm.Abstracteie fAcind de -grafie pi

de -loresouvintul englesesc folk - (germ.

Volk)elat.VULGUS,in timp oe etno-egreoe-

soul ETHNOS.Dar ETHNOS insemneazA toomai ce insemnea-

zA pi VULGUS--pi invers:VULGUS=ETHNOS (cf.Images dleth-

nographie rounaine,I,3).Prin urmare,Bub reportul sen-

sului etimologio,dacli am avea dreptul sA subsumft folk-

lorul etnografiei,vom avea col putin tot atita drept

ca sA subsumAm folklorului etnografia.De aceea,de cit

BA le subBumAm intr'un Bens eau altul,mai logic ar fi

sA renunIcAm la unul din acepti doi termeni. qi,oa 135,

www.dacoromanica.ro
 118

fecem p/Acerea "etnografilor",ar urma ca sg, excomuni-

cgm termenul de "folklor".

Dar aga ceva nu s'ar putea intimpla.Amindoi acegti

termeni au o vechime in cercetIrile de pit-a acum. In

decursul vremurt3or,"folkloru1"--fiindc6, lui i se di-

oputä independen-ta existenlei sale-- a conturat din

ce in ce mai mult un criteriu al lui,a delimitat in

general un domeniu propriu de cercetAri.Din totalita-

tea manifestArilor sale ca disciplìri a parte,a ajuns

ca in sarcina lui sA cadA tot ce constituie in gene-

ral abstractul,fluidul spiritual al unui popor,adicA

tot ce se percepe pe calea auzului.Cum insI manife-
stArile unui popor nu se reduc numai la ce e spiritu-

al fluid,ci extrem de multe qi variate iau form& sau

forme concrete,ce se pot percepe pe calea vAzului pi
a pipAitului,--toate aceste manifestAri,depi apartin
aceluiapi VULGUS sau ETHNOS0Aruia apartin pi cele

fluid-spiritualepar urma sA cad& in sarcina unei al-

te discipline,care ar fi --de fapt pi este--e t n o -

g,rafiaOhmn aveapastfel,douA discipline oarecum

www.dacoromanica.ro
 119

bine conturate,fAra a fi nevoie sA recurgem la remor-

cAri intre ele --apapbunAoarApoum a inceroat sA solu-

tioneze problema d.Romul Vuia in recentul studiu al

d-sale Etnografiepetnologie,folklcr (definiia pi do-

meniul),1930.

Din ultimele precisAri,reiese pentru noi cA tre-

buie sA facem o distincie --ca intre ce e

spiritual pi ce e concret.iatApinsA,cA chiar Faculta-

tea noastra are pe tArimul acestor studii un proa cu-

noscut representant --pe d.S.Mehedini. IntrPo recen-

tA lucrare,d.Mehedini considerä civilisaia pi cul-
tura ca fiind douA "cloordonate etnografice"--ceea ce

se poate'constata chiar din titlul luorarei care e:

Coordonate etnografice:oivilisaia pi cultura. Con-

form color formulate mai suslcultura e ceva spiritu-

61,in timp ce civilisaia e ceva concret. E drept cA

amindou5. sint "coordonate".Dar de ce autorul le-a de-

numit "etnografice" gi nu "folklorice"? De sigur pen-

trucA d.Mehedinti subsumä etnografiei totul: pi mani-

restArile spirituale fluideppi cele concrete -- fapt

www.dacoromanica.ro
 120

os reiese *i din alte luorgri ale d-sale,cum ar fi bu-

nAoarA,Caracterisarea etnograficA a unui popor prin

munoa gi uneltele sale,1920 etc. DacA am atribui etno-

grafiei si tot ce pinA aoum a fost si e al folkloru-

lui,atunci oe ar mai rAminea pentru folklor? IatA, d.

Vuiapla pag.44-45 ale luorArei d-sale,preoiseazA cA a-

partin etnografiei tot ce e poesie popularAoughicitcri,

frinturi de 1imbA, proverbeolocu-O.uni,porecle". Va

sA zicA,ia incA gi din ce e al filologiei.Apoi,admi-

tind cA dreptatea e de partea d-lor in ciuda faptelor

inchegate de un intreg trecut,eu unul nu asi sti oum

sA desleg cel pu'Om problema existeneifolklo-

rului la Facultatea noastA,si incA la doun ca-
tedre.Iar ciao& am deslega-ovam vrea BA gtim --impli-

oit-- oe anume Ii rAmine folklorului de ceroetat si

studiat.Ori ne oprim la o hotArire de a nu folosi de-

oit unul din oei doi termeni,ori trebuie BA ne impu-

nem ouvenitul discernAmint intre domeniile acestor

doua discipline. Dar am vrea sA stim rAspicat argu-

mentatA una din aceste aoluii. Si daca ar fi sa ne

www.dacoromanica.ro
 121

oprim la prima soluie,atunci conseovetAa logicei va

trebui 135. impunA *i altoeva. Si anume.

Se gtie o existA un alt temen, os represint6 o

disciplina cel pu-W11 tot apa de InruditA cu etnogra--

fia,cu singura deosebire ca --etimologicete vorbind-

ea are un cero de activitate mai restrins.E d e m o -

grafia (*idemologia),In greacA dimos

(demos) insemneazA "comunA,municipiu";e,deci,o parte

din ETHNOS. Ceva mai mult: existAsociologia

care --iarA*i etimologicegte vorbind-- e sau trebuie

sA fie disciplina care se ocupkou ce e al societnei

(socius) in sens abstractodoctrinar,fArA,deci,
a se ocupa de tot ce ar cAdea in sarcina unei s o _

ciografii.Dar *i socius eoparte din

VULGUS = ETHNOS. A*a fiind,dacAvin fata etnografiei,
folklorul e condamnat sA disparApne-am Wepta cam
la acela*i lucru *i ou ultimele douA discipline. S'ar

obiecta --*i ou drept ouvint-- cA aceste douá disci-

pline sint pentru etnografie cesa ce este filologia

*i dialectología fa-0, de linguisticA.In casul acesta

www.dacoromanica.ro
 122

col pu-tein etimologice*te--,sociologia ar trebui sA

fie o subdivisiune a folklorului,avind a face cu VUL-
GUS gi SOCIUS. IatA,deci,cum *i pe aceastA cale folk-

lorul e pus pe aceeagi treaptA au etnografia.qi lar

ne intrebAm: in ipotesa cA amindou6 aceste domenii gi

discipline se suprapun,*i deci trebuie BA ne oprim la

unul din cei doi termeni,nu cumva e ceva de simpatie

care contribuie ca BA fie preferat termenul de lletno-

grafie"?

DarlsA trecem peste aceastA dialecticA pipconform

convingerilor noastrelsä incercAm un pas mai inainte.

Am vAzut cA d.Mehedintd. considerA .--repetAm,pe drept--

coordonate cultura *i civi1iBaia.Aa fiindlincIlcA-

rile intro folklor *i etnografie se impun.,BunAoarA,

intr'un aspect de magie (farmec,descintec etc.)avem

a face *i ou folklor --pentrucA apare ceva ce e al

cultureipadicA tot ce spune cel oe practicA magia

cu etnografie --pentrucA descintAtorul opereazg,

recurgind la anumite obiecte *i unelte,deoi operaMA

lui se poate fotografialcinematografia sau desena.

www.dacoromanica.ro
 123

S. mergem mai departe. Ghioitoarea,de exemplule

un element folkloric sau etnografic? E folkloric pen-

trua. e ceva care aparine literaturei populare; dar

poate fi gi etnografic,dacA oonine ce e al concretu-

lui.Iatä un exemplu luat din dacorominä:

Un mort intre doi vii trecea printr'un viu intre

doi morti. i zice viul dintre coi doi morti otttre
mortul dintre coi doi vii:"nu te viri aga avan,c1 da-
c& s'or da viii la vii,rAmin numai morUi" (Leca mo_
rariu,Gimilituri (in Biblioteca "Fät-frumos",n-rul 1),
1930,pag.42-43.

Deoipin arará de co e al literatureivaci se reliefea-

zI gi concretul inuprotapul dintre coi doi bol gi ri-

ul dintre cele doug tärmuri".

Pentru a incheia gi aceastä parentesä ce,de fapt,

se impuneapsä räspundem gi intrebärei: ce justificare

s'ar putea da faptului ca filologia --respectiv dia-

lectologia--sä päseascA in domeniul folklorului gi al

etnografiei? Evident,intrebarea gi-ar avea rostul ei

dacä filologia ar cauta sä-gi remoroheze aceste di-

scipline --ceea ce nu e casul. Darsin basa legäturi-

lor dintre ele,mai -ales cä manifestäri etnografice,

www.dacoromanica.ro
 124

ca gi cele folklorice,se exterioriseazA gi prin grai,

incercarea aceasta a cercetAtorului de grai nu e o i-

mixtiune.Si ca s6 se inteleagA gi mai bine acest lu-

cruomai ales raporturile dintre filologie gi etnogra-

fie,reproduc fArá comentarii urm5,toare1e rinduri din

aceeagi lucrare a d.Mehedinti (Coordonate...):

"Cind s'a nAscut graiul?...Vrind,nevrind, etno-

graful pi etnologul trebuie BA se opreascA gi in fata
acestei probleme,care altgdat5. se pArea reservatA psi-
hologiei gi filologiei"(pag.36-3/) "Limba,aga dar,
nu e un fapt fisic gi fisiologiopoi este gi un fapt
psihologic *i etnografic in eel mai plin inteles al
cuvintului"(pag.45).

MAcar aceste ouvinte credem on permit filologiei

sA treac5, pi ea in ce e al folklorului Gi etnografiei.

In limita posibilitMilor,vom incerca s ap1ic5m

gi aci acelagi criteriu pe care 1-am urmArit gi pen-
tru g r a i --cf.pag.52. Dartin materie de folklor,

vom vedea cA --fie din causa elasticitnei sale, fie

din causa stadiului in care se aflA studiile respec-

tive--nu vom putea pAgi au siguranta ce ne insoteqte

www.dacoromanica.ro
 125

In studii de gral.

In consecintApne intreb5m: putem dovedi noi ori-

ginea latinA --cAci de elementul latin ne ooupAm-- a

elementelor folklorice,aga cum am procedat ou privire

la grai? Pentru multe probleme rAspunsul va fi nega-

tiv.Se inte1egetinsA,c5, vom avea gi elemente a cAror

origine latinA va fi indiscutabilApaga cA gi ele vor

putea dooumenta,alAturi de limbA,tot ce ne-ar putea

interesa.CorespunzAtor dcr.vAduv,-Apin arominA avem

veduiloveduriA.In slavA apare vbdova "váduv6".Nimic nu

ne poate,totugivindepArta de lat.VIDUUS. Arominul a-

re urmAtoarea credintA:"la ooada: lupului atirnA un

pIr mio'ce-1 poi ugor recunoa*te,fiindcA se deosebe-

gte de ceilalti peri;e1 are puterea capdac6-1 porti

ou tine,sA-ti atragA iubirea oricArei femei asupra

cgreia-iti vei arunca privirea.PArul acela,dacA vrei

sA-1 capetiotrebuietinainte de a inpugca in lup, sá.

spui:"tine-t perlutlupel",oAci altmintreli il arunoA

indatA ce este inpugoat gi nu-1 poi gAsi" (P.Papaha-

gi,Dln lit.pop.a Arom.,299-500).Chiar dacA aceastl

www.dacoromanica.ro
 126

credintä gugubeatä ar avea-o gi alte popoareporiginea

ei latinA nu poate fi pus& la indoialä de vreme ce ea

e data gi pentru poporul roman de cdtre Plinius:
"Quin et caudae hujus animalisDmpijoreditur vulgo
inesse amatorium virus exiguo in villo:eumque,quum ca-
piaturtabjioi.Nec idem pelleretnisi viventi direptum"
(Historia naturalis,VIII134).
Mai delicatä e a doua intrebare: se poate dovedi

pe oale folkloricl unitatea etnicä dintre Aromini gi

Daooromini?
In privinta aceastapräminem cAl mult in urma graiu-

lui.In materie de folklor precautia trebuie sä fie

chiar excesiv40intrucit minuirea unui atare material

ne scapä ou cea mai mare ugurintdoin tocmai ca gi ar-

gintul viu intre degetepoind e strins in palmä.E drept

o. vom gäsi multe elemente aproape identioe in folklo-

rul aromin gi cel daooromin --gi dintre acestea vom

releva citeva--,dar ele nu pot fi precis concludente.

Citeva exemple.

1.Ghicitoarea Cocogului la Aromini e

formulatä astfel (Din lit.pop....,568):

www.dacoromanica.ro
 1 27

La cicioare-arigcfitoare,
Dinipoi poartA cusoare,
Pri cap cheaptine igi are.

La Dacoromini apare aproape identio& (A.Gorovei,

Cimilituri,93):

La cap pieptene,
La mijloc pepene,
La coadA secere,
La picioare rAgchitoare.

2.E cunoscutA apariWA gi interventia Fecioarei Ma-

ria in descintecele dacoromine.FAcind abstracie de

inchegarea laconic& a oricArui motiv in literatura a-

rominl,iat6 S-ta Marie in rol identic gi in desointe-

cele aromine (Din lit.pop....,249-250):

Chinsi (porni) Alu-Iani gi Al-Tanasi,

Cu't&poarile,
Cu cusoarile,
s'tafe giuneapirii g/chirii,
Sturlu a Hristolui si-adarA
Si poarta a li StA-MArie.
Si s'tAfearA,si spinticarA,
Si zghilea (M.pau) gi plindzea,
CA murrOsJi si nvirinarA,
Apile si nhiurar&
S'pldurile s'cutrimurarA.
Avdzi lutita StA,MArie
Si-u deade alaga vie (fugi lute)
Si li dzise:
"Nu plindzi,ficiori muge4,
Ma alaga acas& s2va u de.-

www.dacoromanica.ro
 128

Peri din cap-vA s2vA tAfea,

Tru untulemnu si-ft
mufea
dorlu va s'neacä
Si va s'treacA.
7

3.Dar aceste apropien i saulcum sint casurile de

faVA,aceste identitni devin uneori *i mai interesante,

cu mult mal ispititoare Ou privire la amintita unitate

etnioA.IatA,de pildApun joc dialogat din folklorul da-.

coromin,apart(inind jud.Argep (din Ion CreangA,V (1912),

184):

--MInupiA frintgoine mi te-a frint?

--Neagu Peagu au toiagu.
Toiagul unde este?
-L-a ars focul.
--Focul unde este?
-L-a stins ploaia.
--Ploaia unde este?
--Au bAut-o boii.
--Boii unde sint?
-Pe valea Cu escii,unde au mincat lupii porcii.

Folklorul aromin ne ofere identic acelapi joc, pe

care,copil flind,l-am jucat pi eu.UrrArindu-1,vom ve-

dea oglindindu-se in el pe °el dacoromin.IatA-1 (dupA

P.Papahagi,Din lit.pop.a Arom.,30):

Mi lo foamea.
Te s,micAm?
pitA di uscate.
Cu -V) va u cutgem?
www.dacoromanica.ro
 129

Cu parlu atel strimbul.

Parlu atel strimbul iu easti-l?
--Lu-arse foclu.
--Foclu ael 1u easti-l?
--Lu-astease ploaia.
--PloaIa aea iu easti-u?
--U biurA boZi.
--Bofi iu suntu-Y5.?
--Fac agru.
--Agrul ae1 iu easti-l?
L-micartt
--PuYi aeTI Iu suntu-A?
--Tu oAciutia-a preftului

In stadiul actual in care se gAsesc studiile folk-

lorice, cArora le lipsepte disciplina de precisare pe

care o au studiile filologiceopi avind in vedere ela-

sticitatea materialului folkloric,momentan e prudent

ca sá relevAm asemenea identitgLti aromino-dacoromine,

insoVendu-le cu temeinice probabilitni in sensul u-

nitAvd etnice de care a fost vorba.Resumindu-ne,apa
dar,la semnalarea acestor simple fapte drept ctrAri

de orientare,sA trecem mai departe,pentru a releva

citeva

ASPECTE FOLKLOR ICE

cari.vor fi luate numai din poesia popu.

T.PapahagilAROMINII:graitfolklor,etnografie. 9

www.dacoromanica.ro
 130

1 a r A --timpul nepermitindu-ne a ne opri mai mult

asupra folklorului.

Schiarea poesiei populare aromine in trAsAturile

ei generale am fAcut-o Cu altA ocasie ro-

min comparat,178-236.Cele ce vor urma vor fi citeva

note in plus la schiarea aci menionata.
Amintind °A Arominul zice,ou privire la genesa

creatiunei poetice populare:cinticlu nu-

are domnu(Din lit.pop...,822) adicA "poesia
sau cintecul nu are stApin",gi cercetindu-i apoi in-

treaga lui poesie popularA --liricA gi epicA,-, vom

putea cunoagte ce e specific sufletului sAu.Specifi-

cul sufletesc al unui popor residA,in adevAr, masiv

gi bine conturat in folklorul sAu,dar nu in toate a-

spectele acestui folklor.Cercetind,bunAoarM,o super-
sti"teie sau credin-tiA,nu vom putea extrage aproape ni-

mic din ea cu privire la eufletul acelui popor, pen-

trucA acea supersti-0.e apare sau poate aplrea iden-

ticA la multe popoare --inrudite eau chiar cu totul

streine gi necunoscute.Intr'un cinteclinsA, circulA

www.dacoromanica.ro
 131

propriul sAu suflet care 1-a oreat.Acest cintec ii a-

parine exclusiv gi nu trace frontier° de popoare

streine decit in mAsura in care purtAtorul su origi-
nar se ageazA intre popoare streine.In doina dacoro-
minA nu -se poate oglindi nici un alt suflet decit eel

dacoromin,pentrucA de acesta e oreeatA gi numai lui

Ii place,numai pe el il hrAnegte.IatA de ce acordAm

Atita precAdere,atita insemnAtate poesiei populare.

Am vAzut in Introducerea acestui curs cA pinA mai

ieri viaa arominA se caracterisa printr'un profund

gi pitoresc patriarhalism.Din el nu puteau rAsAri de-

cit flori de cele mai curate more.vuri,de col mai cu-

rat suflet.Acest suflet pulseazA din insAqi poesia

popularA,din fondul ei ea gi din forma

ei (of.§102 din capitolul graiului).Pentru a ne face

o ideie-gi in aceaetAprivint,s. reproducem numai

douA texte,douI cintece populare,din cari BA vedem

cum apare,bunAoarA,caBtitatea la si.

IatA primuloin care e vorba de un sArut asouns

ce a-devenit cintec_in eat,pentrucA 1-a vAzut Aurora,

www.dacoromanica.ro
 132

care 1-a comunicat pasarilor cintAtoare,de la cari a

aflat tot satul:

Lea featA,lea muqeata,

Cindu nl-te-am beata
Di cintic nA sculara
Si 1-cint6 ntreaga hoarA?
=-Aieri-searA,lai gione,
Aleri-searA,lai bune.
--Aieri-searA 'Si-era noapte,
Di nu-avea earl s'n6 veada.
Lai gione,tivichele,
NA vidzu hArria.
HArria-aspuse-a purilor
Si pufi nA cintarA
13i si-avdzi *i 'n hoara,
CM nrica /*I-u bageara.
(Din lit.pop..,863).

Al doilea text ce urmeazA cuprinde urmAtoarele:

flacauloneinindu-qi cuvintul dat,prilejuie*te re-

volta naturei inconjuratoare.L-am cules in mu:Aii su-

dici ai Albaniei in vara anului 1927 de la Farperoii
oieri.I1 reproduo in graiul lor,dind apoi transpune-

rea lui in limba literara:

"Ai,feata,s'rildzem tu munte,
AIde dofi".
--"Nu viin,gione,ca ni-u frica,
Singuri dolq".
s'n/idzemu,o moi feata,
Nu-ai fricA cA him nol
Ti bagu chifile munWI,

www.dacoromanica.ro
 133

Tufechea s'u-aven tu mese,

CoarSa cApitArin bAgnm,
s'veaghe BUB pi oheatrA,
Calu cu gatia pi nAs",
Yeada-noapte zboru oade.
Calu s'arujascAl
Tu-0, oAdift ca s'alatra,
Coarga °AO, s's'aruqutA,
Tufechea tu mun eaminA,
Mun-0,21. Qatar& s'aurA,
RAmAnimea tut& eavd6.
In transpunere:

--"Hai,fatA,s6 mergem la munte,

Hai amindoi".
"Nu vinlmindresol. mi-i
Singuri amindoi".
"Hai sa mergemphei fatA,
Nu ai fric& oA sintem noi doi.
Iti pun garan-0.e
Pugca srl, o avem la mijloc (intro noi),
Sabia o punem c5pAtii,
Cinil sA vegheze sus pe piatrA,
Calul ou geaua pe dinsul".
MiazA-noaptea ouvintul cade.
Calul incepe sA nechezeascA,
Doti cinii ca sA latre,
Sabia incepu sA se invirteascI,
Fugca sA detune 'n munti,
Muntii incepur5, sA urle,
Rominimea toat6, sA audA.

In ceea ce privegte interpretarea acestui extrem de

interesant cintec,cf.Originea Mulovigtenilor gi Gope-

genilor...,unde am dat gi o alt5. variant& (textul 1).

O alt5, variantA e vi in P.Papahagi,Din lit.pop.a Aro-

www.dacoromanica.ro
 134

minilor1831-832.

Timpul nu ne permite a stArui cu explicAri sau a

releva alto aspecte.De aceea va trebui s ne oprim o

clip& gi asupra formei --ca ritm gi rimI --

sub care se presint6 poesia popular. aroming.

In acelagi curs de Folklor romin comparat am re-

levat aceste doun, probleme (cf.pag.205,207,212 etc.).

Ca o revenire asupra lor,vom mai reproduce aci alte

dou6 texte --unul pentru ritm gi altul pentru rimA.Le

vom reproduce pentru a eviden'teia c6,in trecut, gi la

Aromini ritmul era trohaic in versuri de 7 alternind

cu cele de 8 silabe gi cA rima era respectat6--spre

deosebire de multe alte poesii unde ele nu apar. Re-

producindu-le,nu ne vom opri cu nici o interpretare

asupra fondului.

Pentru ritm (Din lit.pop...,854):

Namisa di doI lea munV.,
Npliia di arburr firA frundzi,
Sunt gi doal15. fintineale--
Fir6 apá sun pi eale.
Angnneagte-un lai gruneale,
Un giuneale vitt6mat,
VAtAmat gi agudit,
www.dacoromanica.ro
 135

Agudit gi lAvuit.
0.-un lea pu2i5 varliga,
Avarliga,di-avarliga.
--Lai gain,laI punt:. marat,
Tutu truplu lu mili,
Caplu p'inima s'rii-alagl,
Vmina-andreapta si nl-u-ala:
mima s'A-u-alagi si batA,
C'am si scria la laIa dad,
Lala dad. - mi-agteaptA.
31

Pentru rimA (ibid.,894):

Tine puZia asburAtor

Pi tu vimtu g'pit nior,
Du-te-acasA tu ubor,
La-a mea dadA gi la sor,
Ca sini plingA cA va s'mor.
Si la nveasta mea ea bunA
fste sboare s'nu-TI li-aspun5-

Prin reproducerea acestor douA texte socotim cu-

noscutA gi forma poesiei populare.

Vom recunoagte dreptatea unei eventuale observa-

-0.uni cA am relevat prea Min din ce e al folkloru-

lui.Intrucit,insA,asemenea probleme pot fi ugor ur-

mArite in lucrAri ca Basme aromine gismai ales, in

Din literatura popularA a Arominilor de Per.Papahagi,

gi intrucit din cele trei lec'W.uni ce ne mai rAmin

ultimele douá trebuie consacrate etnografi-

www.dacoromanica.ro
 136

e i gi unui ansamblu de incheiere a cursuluitcredem

cA, e util BA ounoaptem sufletul aromin 9i din manife-

stärile de literaturg oultA.

Ne-am fAcut apArAtor al folklorului

In contra tendinei ca el BA fie subsumat etnografiei.
Dar am gregi dacI am considera literatura cult& ca

fiind eminamente ceva de folklor.Daropentru motive ce

vor fi schiteate mai jos,gi intrucit am mentionat din

timp cA in capitolul folklorului vom urmAri pi migoa-

rea cultura16 arominA,adicA creatfiunea literarA cul-

tA (cf.pag.7),elcredemputil gi in acord ou sintesa

sumarA ce vrem sA dm despre Aromini dacA vom schita

citeva trAsAturi generale ale manifestArilor lor cul-

turale.Deci,citeva ouvinte despre

LITERATURA CULTX

In primul rind,citeva cuvinte introductive.

E cunoscutA comparatia fAcutA intro popor gi in-

divid.Dar ea rAmine justa pinA la un punct.Individul
www.dacoromanica.ro
 137

moare fisicepte;poporul dispare sufletepte.Fisiologi-

ceptepun popor nu moare niciodatgoitoel mult se tran-

sforma prin evolutie normal& sau prin forta Inpreju-

rgrilor;prin urmarepfaptul ca el nu rgmine acelapita-

ceasta se datoregte sufletului.DacI,bungoarapsufletul

vi-a schimbat indiferent de ceocumpoind etc.--hrana,

poporul in care bate acest suflet continua sa trasa-

scapdar nu mai e acelapi gub raportul etno-linguistic.

Pierzindu-gi hrana ea originara --pi prin aceastg.ithra-

nW noi intelegem tot ce e al folklorului--,e1 e aMe-

nintat piardá gi aiul.i iat disparitia sa.

Ca popor eminamente patriarhal,avind o viata in

ale carol multiple manifestari dicta mai mult ratiu-

nea in timp ce sufletul nu risca,in disoiplinarea sa,

mai cu nimio in contra acestei ratiuni,Arominii s'au

vazut condamnati pieirei in viltoarea ametitoare a

inprejurgrilor moderne gi oontemporane in care s)au

angajat pe viata gi moarte nationalitatile.Hrana su-

fleteasca proprieporiginara,fiindu-i insuficienta,

existenta sa etnica a apuoat pe povirnigul asimilg,

www.dacoromanica.ro
 138

rilor etnice.

In acord cu nota timpurilorodin sinul acestei po-

pulaWA a rásIrit ideea scApnrei sale de pe acest po-

virnig.Apare migoarea na-0.ona15.,in fruntea onreia a

luptatocu forte profund inegale din toate punctele de

vedere,marele Apostol Margarit in

contra intregei puteri culturale,religioasespolitice

gi inarmate a Grecilor.Se organiseazn, pecan, rominea-

scA.Apare biserica na-0.onaln.Manifestarea cultural-

litrarn,,avind ca W.nta intnrirea sufletulul poporu-

luilnu intirzie gi ea.In cursul a trei decenii (1880-

1912),aceastn. populaW,e,prea mic6, la numnr (aproxima-

tiv 200.000 suflete),face sfor'Ori dispropor-O_onate

chiar ou puterile sale,gi totugi minunat st6pinite.0

mul-Ome de publicaWini periodice--unele oarecum e-

femerepaltele de durat6 destul de lungn-- apar, mai

toate in dialectul aromin.IatApin ordinea apariW.ei

lor oronologioe,cite o listä din aceste pub1ica"0.uni:

REVISTE:

intru dreptate. . . 1880

Macedonia 1888-1889
www.dacoromanica.ro
 139

Revista Pindul. . . . 1898-1899

FrittiYia 1901-1902
Lumina 1903-1908
Revista Macedoniei. . . . 1905-1906
Graia bun 1906-1907
Vis4t, albano-rominA . . 1909-1910
Lilicea PinduluI 1910-1911
Flambura 1912-1914

ZIARE:

Peninsula balcanicti . . . 1893,1894,1900...

Gazeta Macedoniei . 1897-1898,1901
Ecoul Macedoniei 1903-1906
Rominul de la Pind. . . . 1903-1911
Le courrier des Balkans . 1904-1911
Macedonia 1908
Degteptarea 1908-1909
Arominul 1910-1911
Dreptatea 1912

Cele nai multe din aceste reviste gi ziare au a-

pArut in Bucuregti gi numai citeva in oragele din Ma-

cedonia.Mai in toate s'a publicat gi in dialect, fie

literaturA,fie istorie,fie indrumAri de naturA varia-

tApfie polemici etc,

In afar& de aceste pub1icaiuni,în aceeagi peri-

oadA --1880-1912-- au apArut gi calendare gi almana-

huripcum ar fi Almanahul macedo-romin pentru anii

1900,1902,1903 (troj numere),sau Calendarul "Gran

bun" din 1909 etc.S'au publicat gi mici broguri de
www.dacoromanica.ro
 140

popularisare, cum ar fi cele apnrute in co1ec-0.a "Bi-

blioteca popular I arom5meascA Lumina" etc.

In toatA aceasta manifestare se remarc5, nume ce

formeaz6,in tras5.turi generale,doua categorii: scri-

itori gi publicigti. Sint unele nume ce apar cam rar

pi nu cu coya de valoare rea15.; sint a1teletins5.2cari

se impun nu numai prin fecunditatea lor in ale conde-

iului,ci pi prin varietatea color publicate,ca gi prin

mnsi importana pi valoarea lor.In ordine alfabeti-

c5.,vom da pi aci cite o list& a color ce --unii mai

mult,altii mai puin-- s'au afirmat,degi intre ace-

ptia apar pi di1etan"0..Evident,vom aminti numai pe a-

cei afirmai pinA in 1910-1912.

SORIITORI:
Araia Zicu Ceara George
Baravache Petro Ciomu Tagcu
Batzaria Nicolae Cosmescu I.C.
Belimace C-tin Iliescu Tapcu
Beza Marcu Licea Ion
Boga Leon Murnu George
Cadena Tache Papa-Ianugi Vasile
Carafole Apostol Tulliu Nugi
Caragea Nicolae Velo Nicolae.

www.dacoromanica.ro
 141

PUBLICISTI:

Abeleanu D. Furca N.
Arginteanu D.I. Margarit Apostol
Bagav Andrei MihAileanu St.
Civica Pericle Noe C.
Coe Adam Papahagi Nicolae
Constante S.C. Petrescu V.
Dalametra I. Pinetta Ahile
Diamandi Vasile Shunda (Dr.)
Foti I Zuca George.

Incheind aceastA listAte locul sA amintim gi pe

inaintagii acestora:

Boiagi Mihail Daniil

Cavalioti Teodor Ucuta C-tin.

Si pentru a ne apropia de ce ar putea fi complet,

e locul 13á mentionAm gi trei nume de SPECIALIFI: Ca-

pidan Teodor,Caragiani I. 7i Papahagi Pericle.

Evident cA aceastA clasare a color amintiti mai

sus nu e absolut riguroasA,intrucit sint scrlitcri ce

s'au afirmat çi ca publicigti de mare valoare cum

ar fi,de exemplu,Nupi Tulliu--IdupA cum sint, altii ce

s'au afirmat pi in alte directii.In rubrica publicipti-

lor am trecut nume ca Dalametra pi MihAileanulintrucit

ei,chiar prin dictionarele ce ni le-au lAsat,nu pot

fi socotiti drept specialipti.Dar nu clasarea lor ne-

www.dacoromanica.ro
 142

ar interesa atit,ci faptul cA in aceste liste figurea-

zI talente ce ar fi rAmas glorioase dacA s'ar fi afir-

mat in aceleagi domenii, dar aparinind unor popoare

marl gi puternice.Aga,bunAoarA,dintre soriitori,in

farA de proa productivul N.Batzariapputem releva pe

prosatorul de realA valoare M.Eeza,dupA cum dintre
publicigti putem reliefa sublimul condei caw:3Jc al

lui Nicolae Papahagi,care,minuind perfect francesa gi

elenapa condus Cu atita strAlucire modestA Le courri-

er des Balkans.

To.i acegti minuitori ai condeiului au daterminat

gi au alimentat redegteptarea neqionalA a Arominilor.

In aceastA privintA,contribuia scriitorilor este dem-

nA de a fi luat6 in seamA. Si tocmai aceasta fiind la-

turea ce ne intereseazA,vom cAuta 135, evideniem cite-

va interesante caracteristici ce se desprind din

CREATIA LITERARÀ CULTÁ

Cunoscind,acumpinprejurArile in eari gi pentru cari

a luat nagtere intreaga aceastA manifestare literarA.,

www.dacoromanica.ro
 143

nu vom putea fi surprinpi atunci cind vom constata cA,

In general,"cretqiunea scriitorilor aromini se confun-

dA,se identificrt atit ca fond cit *i ca formA Cu insu-

pi graiul pi sufletul aromin.Lipsindu-le pi o traditie

literarA pi trebuind sA Borle aproape exclusiv pentru

sufletul poporului pi prea p44n --ciao& nu de loc--pen-

tru considera-0.uni de subiectivism artistic,scriitorii

aromini nici nu se puteau deroga acestui imperativ ca-

tegpric al timpurilor.IatA,prin urmare,de ce creatdiu-

nea lor trebuie consideratA --cu mult mai mult decit

dacI am proceda la fel gi pentru cre4iunea literar6

cultA. dacoromin&--drept documente reale de suflet pi

grai aromin; iar acolo unde sint descrieri sau motive

epice,vitqa Arominilor apare in propriul ei colorit --

ca gi cum ar aparea in insApi literatura lor popular"

(Bibl.na.a Arom.,II0pg.V-VI).Reiesodeci,clar motivele

pentru cari atit pentru grai cit pi pentrufo 1-

klor ca pi pentru etnografie --am re-
curs pi vom recurge pi la literatura cultI,Intrucit for-

ma ei e insupi graiul popular,iar rondul e insupi su-

www.dacoromanica.ro
 144

fletul Arominului.

UrmArind-o ou atenie in pros& ca pi in poesie--,

o mare parte,am putea zice chiar covirgitoare,din li-

teratura cult& aromin6 ne infnipeaz5. un specific co-

lorit etnicoalimentat crescind de puternice pi legiti-

me sentiments de aversiune,de urg, de rasA pi de inpre-

jurari contra Grecilor (cf.pag.34-36 pi 138),In ciuda

infr0.rei aromino-grecepti pe care au prilejuit-o in-

prejur6.rile religioase amintite (cf.pag.27-28),atunci

cind Grecii au incercat 135. innupe manifestarea oonpti-

Ont.& a individualitei arominegti in cuprinsul impe-

riului ctoman,atunci mocninda ur5. de ras5,,ce.pururi a

existat --gi existA-- intre neamul 'eceso pi poporul

romin in genere,a izbucnit.Documentarea istoricI a exi-

stenei acestei un i o putem g5.si buntloara in cronicarii

b1zantin1.Iat,de exemplu,ce citim in Nichita Acomina-

tcs Honiatul (traducere de G.Murnuoin Anal.Acad. rom.,

XXVIII (1906):

"Un nou biciupizvor nesecat de suspinuri pi neno-

rociri,a fulgerat in aprille 1205 asupra Romeilor EGre-

www.dacoromanica.ro
 145

cilorj;cAci loan Vlahul dugman totodatA gi rAzbunAtor

arAtindu-se Romeilor,dA Cumanilor s. prade toate tir-
gurile din apropierea Bizantului,cari erau birnice La-
tini1or"(p.79).--"Cumanii invnaserA de la Vlahi sA
aibA cAtre noi[omeil]vrAjmAgie färA, oarte pi mo*teni-
tA de-apururea din tatA in fiu"(p.88).--"Dar mulimea
de rele ce au fAcut Romeilor acegti blestemati gi
legiuii Vlahi cu ce cuvint s'ar putea spune? Au ce
fel de povestire ar putea cuprinde atite Iliade de
amaruri?"(p.22).

Nu ne vom opri e& documentAm acest secular proces

etno-psihologic dintre Greci gi Aromini,proces ce a-

pare identic aproape gi intre Greci gi Dacoromini (li-

teratura popularA cagi scriitori ca Neculce cronica-

rul ni-1 atestA).Dar nici din scriitorii aromini nu.

vom putea reproduce pasagii --gi sint atit de dese!--

cu privire la acest proces.Ne vom multumi s'A amintim

citeva din ce e dat in Antologie aromAneascA,gi anume

vom cita autorii-gi titlul bucnilor: N.Batzaria, Kir

dimarhul di Armiro (186-189),G.CearAIE1 meare (249-

251);pentru poesia popu1arA,cf.pag.373-374. Din prosa

eminamente umoristicA,in aceeagi privintA, se poate

meniona Apl egg,ap' ekf de N.Batzaria (in Calenda-

ii.Papahagi,AROANII:grailfolklorsetnografie 10

www.dacoromanica.ro
 146

rul "Gran bun",18-23) etc.

FArA a Be aminti direct de Greci Bau de a1ii, a-
cest colorit etnictin care intrA toate nuan-Vole unui

antagonism dintre popoare,caracteriseaz fundamental

literatura arominM.Ceva mai mult: el apare °Mar in

buc%i de artA purA,fArApinsA, a fi na-0.ona1ist. E un

colorit in care apar caracteristici din tot ce consti-

tuie via aromineascA --deci,din tot ce poate fi folk-

lor i,in acelapi timp,pi etnografie.Drept ilustrare a

acestei afirmAri,vom reproduce mai jos o frumoaBA po-

esie de G.Murnu,asupra cAreia nu ne vom opri cu nici

un comentarpnici au privire la fond qi nici in legAtu-

rA Cu ciselata formA in care e turnatA.DupA cuvintele

ou Bens necunoscut de cei ce nu s'au familiarisat cu

aromina voi da in parentes6 inIfelesul lor.

Sirma
Cind s'duea la poput Sirma
Cu bucfita-ft (urcioru-i) incArcatA,
U videai canda (paro) scriatA,
Di-u mutrea (privea) cu ociri patru
Lumea toatA.

www.dacoromanica.ro
 147
LigAnare di fidane (vlAstar),
HarismA (bar) ca di zimbil--
'SI-Aplica un. mindilA (nAframA)
Pisti fata-fI di-arugine
TrandafilA.

Si li-avea ea toate hArIle (calitAtile)

di trup *i di iriloarA;
Minte --pirA (flacArA)--g' lucrAtoargt.
Nu-*I eara ca Sirma altA
Feat& 'n hoarlt (sat).

FurcA gi-arAzboIti gi scamnu,

Leamne s'tale,s'batA male:
Ti-alte mîri sunt multu greale,
Ma ti (pentru) bratAle-a li SirmA
AgIoc di beale (pietricele).

Si nplritea _pin' n'eadzA,-noplei

611sutata-11 di surate
pi-aruca deadun brAate;
Cripa toate cA
Nu 11-u poate (nu o intrece).
Tu-apiritA eara nbroastA (in picioare),
Flambur6. de ban& (viatA)
Mina-a eara vlurie (binecuvintare):
Videal casa-ft gi uborlu
Ca Nilie (oglindA).

HrAnea pul'i,muldzea cApri;

S'dutea ntr'apA,v'inea tr'oarA.
Cind imna (unbla),s'pArea c'asboarA.
Nu-gl eara ca Sirma alt6
FeatA 'n hoarA.

UnA g'toatA la pArin-Os..

Si di-aumbra-a 2(31 di hare
Loclu tot '9I-avea hAbare (gtire);
MumA-sa s'inea nbugatA
yi naT (mai) mare.
www.dacoromanica.ro
 148
soarIle-avea tu fa-0.. Budza-Y1
Nu zbura (vorbea),cinta milie (voluptate);
Boaliea-]!1 --coard6 di valulie (vioar6).
Nu puteaI s'u-acumplrI c' un.
(impArie).
Tine SirmA,namea (fala) noastr5.,
Prota stean tu-Armaname,
Nu gtiri ea cu e micame (artM
Si-rii ti scriia cu-a mea clame (condeiu),
Tra si-armirli tu et6 (pururi) cintic
Cu-a ta name.

Tablourile zugr6vite ce se perindeazn in sufletul

nostru mal din fiecare strofM ne dau tot atitea icoa-

ne din insAgi viaa arom6neascI,deci din insu*i colo-

ritul etnic arominesc --firegte,farA nuane de anta-

gonism etnic etc.E,prin urmare,inutil a ad6uga 05, li-

teratura cultA e,alaturi de cea popular6po a doua o-

glindA a sufletului arominesc.

Dar,adesea,insAgi literatura popular5, ne ofere a-

specte ce apar in adevAr in viaa Arominuluipdar care

nu-i sint specifice,proprii luipintrucit ele sint co-

mune gi altor popoare.Astfel ar fi de amintit super-

stiiipanecdote,snoave etc.Se gtie,insgL,c5, literatu-

ra cult6 arominA s'a inspirat din ce e al poporului

gi s'a cristalisat pentru insugi acest popor. Ca at

www.dacoromanica.ro
 149

se vadá,aga dar,gi din acest punct de vedere cum apa-

re literatura cult& arominá,vom reproduce o anecdotii

de N.Batzaria (Párávu1ii,1901,pag.28-33,in Mica bibl.

arom.,n-rul 1),intitulatá

GUMARLU (M'AGARUL) A LIMNARLUY

Un lea (biet) oarfán in pádure

Leamne verdzi disica (spárgea);
S'cama nclo di nis yumarlu
larbá ma 'i-págtea.
Doi cA1ugári trec in cale,
DoT tu 16i1e (negrele) invápsi;
Grasi tu zvercA (ceafá)015,I tu suflit,
Magi (numai) tr'arale fitrusit (násouti).

Ved rumarlu g/dzie unlu:

--"UrincYeatlu cum s'adrám
Tu minuta (clip6) está doh.
Fárá pradz (bani) squ-acumpárám?"
--"Nu fu zore"(greu),A-u-are-alantu;
"Tine fá-te ca rumarlu:
Sedz pi mini qi pi cicIoare,
Lea prisuprá gi sumarlu.

atunO.,atia fac
Fug diparte au tut tar (mAgar).
Ti bánám (tráim),ma s'nu putearim
Ca s'aridem (inelám) un limnar?"

Fac agie blástimatji:

Unlu fudze, unlu peade.
lar limnarlu taje leamne--
Tiva (nimic),corbul (bietul),nis nu-gl veade.

www.dacoromanica.ro
 150

Viné oara tra s'1i ncarcä.

Tot täVb 'nä dzu1.5.5. ntreagä.
omlu,cum 'gi *tie,
S/fea rumarlu,si-1 disleagä.

Cindu veade sä-t( veadä?

Ti s5- veadä? Ti cIudie? (minune)
Iu-I jumarlu? Ti-T aestu?
Care /01-easte? Ti urghie? (blestem)

e*ti? Naca (nu cumva) drac1u?

Satana,Ia fudzI
Ptiu, s'mi-ascapA Dumnidzälu
Si s/&-agIutä St&-Märia".

--"Nu ti-aspare",elu J!1-dzie;

"S'nu tì parä cä him (sunt) drac.
Hu fric5,,v'inu-aproapea;
Virnu-arät1 eta nu tî fac".

"Ghine,frate,ii (once) s'egti;

Ma NI caftu e6 Tumarlu.
Iu si s'duse? Ti si slfea-0?"
Ma /0.-1u ntrebá nis limnarlu.

"Ere crigtineja mutrea-me (privegte):

Cu undzescu (seamän)?
rumarlu nu-n'
Ti s'aladzilti tot si-1
Cindu eti Tumarlu rit-escu?

"Ia,s'V. spun -W. pätitä--

Easte lucru tri ciudie.
Pinä tora (acum) di mumä
Istä eamä (minune) nu 'pi-u gtie:

www.dacoromanica.ro
 151

"Dza'te arft, gi cama (mai mult) poate,

AU tricutn --nu -0".n minte.
Eram om,eram oniuglr,
Cum mi vedz tora dininte.
"S' -V3 eini bagn. NaOimatlu (diavolul)?
Otihisi (se 'ntimp16) snhate (ceas)-araUn.
Ti fecin,frate,f5r/ di vreare,
'NA-amnrtie (pAcat) multu greatin.
"Dumnidznlu 'e-si nntreagte (se supArn).
Dzi-V3:"fn.te un Turnar;
S'pin' arnlu sl-tei si 2eartn,
Dzutn. noapte s'ai sumar".
"Ia vedz,tora,virie oara;
Amnrtia n'-si firtn.
S'Dumnidzn urucirille (urMiunile)--
Iarn om irii mi-adAr5.".
(adicA),frEite,cum dzis.I tine",
Greagte corbul di limnar,
"Tine egti urincleatlu?
EU ti-aveam ea tri rumar.
"Ma i-agie,aide,du-te;
Oará-buná, 1mná-t cala.
Ira fu tihea (soarta) ca s'ti cherdu.
Va-ni mutrescu g'mine calea".
S'dAe-acasn, lipisitlu (nenorocitul),
fea di-anumirea (pe um6r) sumarlu.
--"Ti p6:0.'e?" lu ntreabn nveasta;
"Ti nu egti es CU rUMarlU?"

www.dacoromanica.ro
 152

Spune omlu gi-iara spune

Cumu
S'cIudiseagte (Be mira) ntreaga hoara:
De,gi-aesta nu si-avdzi.

Plans° omlu,oitu 1-plimse,

CA 'gi-armase Para tar.
Ma 'n pazare s'duIe mine:
Vrea s'acumpra alt timar.

Ia-21 gi furIA di ou seara,

Te2I calugari aTiB1t (BfinW.W:
h-amindofi cu furatlu
In pazare (tirg) sun viril-te.

Vrea si-1 vinda cit ma tr'oara,

Citu s'hiba,citu s'poata;
Ii s'easa,cit Ba scoata--
Vedz ca furtul nu ti doare.

Ved limnarlu cama s'gu-0, (da tircoale).

fartat;
Va -0:-1 vindem cama eftin;
Si-al tra s'vedz i urincfeat".

mi-ascapa Dumnidzalu
S'am cu vol e5 dare-loare!
i"eau iumarlu gi-op!--calugar,
Si ¿í-mi-alasa-apoI tu soare".

Dupa cum am spus,subiectul anecdotei nu poate a-

par-O.nea exclusiv folklorului aromin.Dovada in pri-

vina aceasta ne da,bunaoarapfolklorul italian.Si

sa eviden-teiem valoarea folklorioa a literaturei cul-

te arominegti,reproducem aceeagi anecdota cum oirou-

www.dacoromanica.ro
 153

15, in Italia:

L'ASINO RIDIVENTATO MONACO

Un contadino andó in fiera a comprare un asino.

Mentre tornava a casa,tirandosi dietro la bestia,due
monaci,che facevano la stessa strada,concertarono di
prendergli quell'asino.Uno de' due levó la cavezza
all'asino,se la mise lui,e seguitb a camminare ap-
presso al contadino;l'altro,chiappato
voltata e si dilegua.
Quando il contadino si svoltó e invece dell'asino
vide che tirava un monaco,fece:"oh,povero a me! E l'a-
sino?"Gli rispose il monaco:"fratel mio,non ti angu-
stiare.Avevo per penitenza dal guardiano di essere a-
sino per uno anno.Giusto in questo momento ho finita
la penitenza e sono ridiventato monaco.Ora,tu,col no-
me di Dio,rivattene a casa tua ed io me ne rivado al
convento".
Il povero contadino restó balordo epcon la cavez-
za sotto il bracciottornó a casa.La scena tra lui e
la moglie si pub immaginare.Quella fini da ultimo co-
sl:"sai che ti dico io? Finchb siamo vivi noi,non si
possa comprare pl asini.Chi pub sapere quanti asini
siano in mezzo a questi monaci?" (din Archivio per
lo studio delle tradizioni popolari,V (1886),pg.205-
206).

Once text.de literaturgL popular6 sau cultA re-

produs pinA aci,ca gi cele ce vom reproduce de acum

inainte,dacg ar fi fost sA-1 supunem unei amanunite

analise,evident cá chiar unul singar ar fi necesitat

timpul gi spa-Oml unei 1eoluni intregi.Sintesa ce

ne-am propus-o ne determing. sá schi-Oim numai tr5,

www.dacoromanica.ro
 154

sAturi fundamentale.Prin urmare,in legAturA cu anec-

dota reprodus6 mai Bustin afarA de ce ne ofere apa-

riia ei identicA in folklorul italian,ne intrebAm:

degi,ca fondonu e un produs specific arominesc,putem,

oare,intrevedeattotupi,nuantA de colorit etnic intr'

insa7 RAspunsul e afirmativ pi iatA de ce.DacA ar fi
BM inbrAW.gem problema bisericei,a religiei la Aro-

minipugor ne-am putea da seama 05. Arominii nu au a-

vut cAlugAri.Dar atmosfera din aceastA anecdotA a-

tinge direct pe cAlugAri.Si cum cAlugArii ce-i pu-

teau intilni in drumuri1e lor Arominii erau greci,a-

tunci nuana de colorit etnic persiflant la adresa

cAlugArilor greci e evidentA,De remarcat cA asemenea

nuane nu sint subiectiv-personale ale autorului a-

necdoteisci ele aparin insupi sufletului popular;

autorul doar le-a folosit spre a alimenta pe cale

de arta literarA existena etnicA gi cimentarea ei.

Pentru a incheia pi cu literatura cultA, s ne

oprim o clip6 pi asupra unei alte probleme,a cArei

importarM, rAmine sA se vadA din insepi faptele ce

www.dacoromanica.ro
 155
vor urma. E verba de

FONDUL DE INSPIRATIE
al scriitorilor aromiri i

Si astAzi incA o bunA parte din populaia aromin5,

se caracteriseaz6,sub raportul social,prin pAstorit

gi cArvAnArit,practicind pi transhumana,intrucit
stcritul e in funcie de existena turmelor de oi.Dar
altn, parte,in special cea originar6 din regiunea Mo-

scopolei gi stabilit4 in regiunea Bitoliei *i in di-

ferite alto orage,a devenit sedentar6,0u aspecto de

orAgenisare,dedindu-se unor ocupwtiuni economice orA-

*enegti.Cum era gi firesclramura sedentarA, totalmen-

te instreinatA de ce e al pAstoritului pi cArvAnAri-

tului,ironiseazA pe Arominii ce trAiesc din aceste

douA ocupaiuni.Unul care s'ar interesa de aceastA

problemA,dar care nu ar cunoagte trecutul etno-social

al Arominilor (cf.pag.30 gi urm.),ar putea credo cA

se gAsegte in fatda unui antagonism social istoric,ou

rAdAcini vechi.Vom cAuta s dovedim contrariul numai

www.dacoromanica.ro
 156

pe cale de literaturA cultA.

Ne gAsim in fa-ta unui proces ce ar avea destule

apropien i cu ce sint sentimentele de ...renegatli a-

tari procese taint explioabile gi firegti. UrmAriti,

bungoarA,pe aga numi-0.1 "MArgineni"din jud.Sibiu: a-

cei ce,actualmente,practicA de citeva genera-WA ocu-

pa-W.uni eminamente orAgenegtilduoind viat. ce nu mai

seamAnA cu cea de oieriporicind vor fi nefavorabili

vieei lar anterioare,pe care ar oompAtimi-o sau

chiar ar persifla-o.Aga se gi explicA sensul pejora-

tiv al ouvintului "mocan" sau chiar rpAourar" etc.--

Se inelege cA popula-0.a munteanA nu-gi simte cu ni-

mio atinsA impasibilitatea ei de asemenea atitudini,

pe cari le ignoreazA.

PopulaW.a arominA sedentarA,gi anume cea din re-

giunea Bitoliei,pinA mai ieri Be identifica in totul

cu ceea ce incA aparine munilor. DovadA? Atavismul
ce apare in literaturA.

SA ne explicAm. Din sinul acestei ramuri, astAzi

sedentarA,au iegit gi scriitori.Mai to10. acegti scri-

www.dacoromanica.ro
 157

itori --daca nu chiar totti--s'au inspirat tocmai din

ce caracteriseaza populaia munteneasca pi ce e ironi-

sat de cea sedentara;niciodata,insa,nu vom gasi la a-

cegti scriitori ceva care 85. fie de acord ou atitudi-

nea ramurei carei apar-O.n.Toi,ziopau cintat pastori-

tul gi carvanaritul,adioa viatia munW.lor.Sa exempli-

ficam aceasta afirmarelpentru fiecare din aceste ocu-

pateiuni.

Pentru PISTORIT.

L.Boga s'a nascut giacrescut in oragelul

Veles de pe Vardar,la sud de Scopiaporagel in care

populateia aromineasca a ramas de la un timp streina

de aceasta ocupateiune.Si totugi,in schia sa frumpa-

sa Nipoata avigfitorlut (in Antol.arom.,333-340) ne

inMigeaza scene din viaa Arominilor munteni oieri,
ce in tirziul de fiecare toamna parasesc satele de

munte,pornind spre pesuri iernatioe.

0.I.Cosmesou este originar din Gopepi

(vest de Bitolia).Si totupipprima poesie ou care In-

-cepo volumul sau de Poesii arumanepti din 1893 e in-

www.dacoromanica.ro
 158

titulata Picurarlu.
C.Belimace aparine satului Mulovigte
(vest de Bitolia).Si aciode multe deoenii pastoritul
nu mai apare.Aceasta nu 1-a inpiedecat ca in mai toa-

te poesiile sale sa cinte pastoritul.Amintim doar Pi-

curarlu catra vruta lui (Antol.arom.,201-202)sau Toam-

na tu-arnn (ibid.,199-200).
N.Velo este tot din Mulovigte.Cu toate ace-

stea,gi pe el atavismul 1-a inspirat la fel: cf. cin-

tecul nona (in Cintie junegti,1905,42-45).

M.Beza este al minunatului oragel de munte

Clisura.De mult Cilsura nu a mai practicat pastoritul.

Dar macar poesia sa Loara valea (Anto1.arom.,211-212),

daca nu altele *i daca nici nuvela sa Gardani,tot in

plin mediu pastores° ne transporta.

Oare ce explica-0.e s'ar putea da acestor rapte?

Pentru ClaVÁNÀRIT.
Ce-1 va fi determinat pe acelagiBe1imace
sa cinte Auglu carvanar (Antol.arom.,200-201), oind

Mulovigtea lui astazi satiriseaza pe Arominii carva-

www.dacoromanica.ro
 159

nari munteni?

Cum rAmine acelagiVelo fat . de aceeagi Mulo-

vigte atunci cind ointA cArvAnAritul in MuscopUlea lui

(Antol.arom.,324-329)?

Ce am zice de expresivele,de minunatele schie a-

le lui Beza, in cari apare via-V1 cArvAnarilor in
intregul ei colorit (cf.Antol.arom.,216-218 etc.),cind

am gti o. aceeagi CAsur5, de mult a renunteat la cArvI-

nArit?

Reiese clar,prin urmare0cA fondul de inspirateie al

scriitorilor aromini e insugi fondul originar etnic al

vietei aromAnegti.Si dacA acest fond il vedem la Boni-

itorii mai sus amintiM.,cu atit mai mult e natural ca

el sA aparA la scriitorii ce apar-Wa Arominilor mun-

teni cien i gi cArvAnári.Aga fiind,credem cA pe basa a-

cestor constatAri putem cunoagte sau macar deduce ca-

re va fi fost in trecut aspectul etno-sooial chiar al

popula-0.ei arominegti din jurul Bitoliei.

Din cele expuse pina aci se reliefeazA incA o

www.dacoromanica.ro
 160

conclusielgi anume cá literatura cult& arominii e emi-

namente o LITERATURA ETNOGRAFICX in sensul larg al cu-
vintului,ir4elegind prin aoeasta cA e gi literaturA
SOCIOGRAFICX etc.Si
7
cum etnografia nu se reduce numai
la aceste clout', aspecto urmArite mai suspinsemneazA cA
aceastA literaturA ne presintA gi altele. Alegind pe
cele fundamentale,sA incercAm a le inso-i Cu cite una
sau douA exemplificAri luate din mai mu1-0. scriitori,
degi aceste exemplificAri s'ar putea inmul-W_ in mod
surprinzator.
P Astoritul in afarg de ce am vAzut
mai sus--,iatA-1 oglindit in balada lui C.Belimace
Curnicea (Antol.arom.,204-207),sau in Plingul Aromi-
nulul (Bibl.na.a Arom.,I,8-10) al lui Nugi Tulliu etc.
Haiducia (cf.pag.32),apArind mereu a16-
turi de viatea pAstoreasca,o vedem reflectatA plastic
In micul poem al lui G.Murnu Chita gi Burl (Antol. a-
rom.,275-282),ori in vioaia nuvelA a lui Nugi Tulliu
Una noapte Cu furIA (ibid.,305-316) etc.
C ArvAnAritul--in afar& de amintitul
www.dacoromanica.ro
 161

buchet de sch1y5 al lui M.Beza--le luminos pi viu ci.i-

stalisat in poesia Di Cu noapte a lùi T.Caciona (Bibl.

na.a Arom.,II,110-114),sau in mAiastra schit(M-Bugcul

a lui Vasile Papa-Ianugi (Antol.arom.,340-345) etc

Transhumana de primAvarIt pi toamng

e inchegat5. in tablouri grAitoare de Z.Araia in poe-

sil cum ar fi Calea (Bibl.na.a Arom.,11,44-46),

cunache al HagigogA (ibid.148-50),ori in Fuga tu arniü

a lui G.Murnu (Antol.arom1,269-270), sau in Graiü dl

jeale a lui Nugi Tulliu (Bibl.na.a Arom.,1,20-22).

Trecutul istoric gi-a g&sit cintlre in

N.Velo,care no-a dat,bunaoar5.,Sana gi ardirea a Gra-

mustiYel (Antol.arom,319-324).

Familia, ca moravuri gi viaV.,stA zugrAvi-

tA in snoave ca Tri tinlia a ta,Doamne de N.Batzaria

(Calendarul "Gran bun",109-114),sau in pagini subli-

me ca cele din nuvela Nivigteana a lui M.Beza (Lumi-

na,II,348-355) etc.

Instreinarea sexului bArb5tesc pen-

T.Papahagi,AROMINII:grai,folklor,etnografie. 11

www.dacoromanica.ro
 162

tru exister4a zilnicA pi un trai lipsit de griji se

reliefeazA gi ea din poesii ca Dit xeane sau Miha pi

furlu ale lui G.Murnu (Ant.arom.,267-268 *i 271-272),

ori in expresiva ?NA carte a lui T.Caciona (Bibl.na.

a Arom.,I1,102-104) etc.

Magia, care pi la Aromini exist5, dar care e

atit de rar6 in exteriorisarea ei laoonicA,iatä-o in
schia Teta Boaca a lui V.Papa-Ianupi (Lumina, VI,

n-rul 4,pag.20-23).
Erotismul nu pi-a vAzut instreinatA pro-
funda sa discre-0.e nici in ManifestArile poetiilor

NI-pitricu mu*eata-rii dor a lui G.CearA (Anto-

logie arom.,248-249) e cea mai caracteristicA dovadA.

Naionalismul--adicA lupta crunt6

dusA pentru apArarea patrimoniului naional-- e bogat,

variat *i sguluitor inchegat in paginile oricArui

scriitor,in pros& ca pi in poesie.IatA,bunnoarA, pa-

ginile in pros& ale lui N.Batzaria din Tr' unA noap-

te di iarnn (Lumina,II,80-82),sau induiopetoarele

DimAndAri in versuri ale lui M.Beza (Revista arom6-

www.dacoromanica.ro
 163

neascA,I,186-192),sau singerindul lirism al lui Nupi

Tulliu din ale sale Cintite pi Cintite di jeale (Bibl.

nat.a Arom.,I,22-34),ori,in fine,mult grAitoarea poe-

sie Di-acasA a lui T.Caciona (ibid.,II,98-100) etc.

Resumindu-ne numai la aceste citeva exemplifioAri,

credem cA din ele a reiegit limpede care e fondul de

inspiratie al scriitorilor aromini.Si mai credem °A

pi literatura cultA arominA constituie,alAturi de cea

popularA,o real oglindA a individualitAtei aromine--

fapt care ne-a determinat sá ne oprim ceva mai mult

asupra celei culte deoit asupra celei populareprai a-

les cá, literatura oultA,pinA nu o vom inchega-o in

intregime in volumele din Biblioteca nationalA a A-

rominilor,rAmine mai puin accesibilA cercetAtorului

decit cea popularA.

Dar,pentruainobeia gi ou literatura
oultApciteva ouvinte ou privire la estetica pi
valoarea literarA a ei nu pot fi ohiar streine de

www.dacoromanica.ro
 164

sintesa ce o incercm in acest curs.

Scriind intrlun grai fAr& tradi-W.e literar& sau

artistic& in generalsevident a& frumusetile literare

ale scriitorilor aromini vor fi relative. Ceva mai

mult: ele vor fi regionalevintrucit acum cunoaptem
care e fondul de inspiratie al lor.Si totupi,frumu-

seti exista..DacAsins&,nu le va putea simti pi un ne-

Aromin,causa va trebui cAutatA in faptul de a ounoa-

pte ori nu dialectul aromin pi sufletul pi viata a_

romineascA.Dac& sufletul unui Italian:--musicant prin

excelent-- nu s'ar simti impresionat de cintecul-d0J-

n& popular al Dacorominuluipar putea,oare,insemna a-
ceasta c& doina-musicA romineascA nu e p1in5. de sim-

tire,de farmec?

A exemplifica prin citate frumusetile literare

arominegti--iat& ce timpul iar nu ne permite. Este-

tul se poate convinge recurgind,bun&oar&01a Vurcola-

clu de G.Murnu (Antol.arom.,272-275),sau la nuvela

Cu chirAgiadzfi a lui M.Beza (Gran bun,I,25-32) da-

c& nu la neintrecuta bucatAliterarì. Gardanl (Antol.

www.dacoromanica.ro
 165

arom.,223-233),ori la minunatul poem Marugea a lui

Nugi Tulliu (Bibl.na.a Arom.,I,120-136) etc.Mai pre-
tutindeni pulseaz5. o inspira-Wia fericitA,neafectatA,
naturan,ca gi cum ar fi aparinind oricArui suflet
arominesc gi,foarte des,plasticA pina la insAgi rea-
litatea vie.Nu pot fi trecute cu vederea imagini ca
aceleapecari ni le d6, T.Caciona in strofele urmg.tca-
re:
Di c' dzu6A-adun ficIoriYi
Tra s' ni ncTidem in cas5.,
C6-1 fric& c' 1ume-arati6:
Noi agtiptAm ca s' eas6.
Dit munV.,s' v'inA furl;
Di nigi vizesc limerili,
AU c&ifiurile-acAatA
Si-avdzim cA g' dispuYea-Oi
Cu efi dadun sutdat5.
Ligará prit p6durl.
Nviscu ael1 e suntu
Cu sArW albe 'n hoarA
Si ntreab5. dipriun5.
5' mea nu gtiia e si-adunl....
(Bibl.na.a Arom.,II,116).
Pentru modesta literaturA arominA,imagini,iarAgi,
ca acele pe cari ni le d5, Nugi Tulliu in Marugea sa
egaleazil sublimul:
www.dacoromanica.ro
 166

La BudagI,pri chioge acasA,

S'tindu doadzess'tinde measA,
0A-acAmWi cinta
Vln Armini ditmun-Olri Pindu,
Si tufechile ma si-aprindu
Prit pAdurile lAI di chin.
Vin augI ou sAritei albs,
Feate zvelte,canda s-nalbe,
FicIurati si-YI tretil prit riel;
To 9i toate cAvalA
S' clntA --murrOji di si scoall--,
ftn di Bala g' Supu-Vol.
(Bibl:na.a Arom.,I,124).
CercetAtorul pregAtit va putea constata la scriito-
rii aromini cA,fArA a fora cu nimio sufletul gi gra-
iul popular,au reugit sA ne dea o literaturA intere-

santA gi frumoasA prin forma pi fondul ei.

aim 1

www.dacoromanica.ro
 167

ETNOGRAFIE

In arma color relevate la inceputul capitolului

precedent (cf.pag.115 pi urm.),oredem cA s'a lgmurit

pi ceea ce trebuie sA inelegem pi prin "etnografie.
Evident cA nu putem face confusie intro e t n o -

grafie pi etnologie,intrucit prima

e o discipling descriptivA,in timp ce a doug urmgre-

gte interpretarea dcctrinará a materialului datorit

etnografiei.AceastA difereniere se impune; pi numai

In sensul acesta,fgrA a ne gindi la vre-o altg, ana-

loagA celei ce existA,de pildA,intre g e o -grafie

pi g e o - logiP.E o diferen'W.ere identicg Cu ceea

ce ar trebui sA se facA pi intre sociologi-

e pi sociografie etc.

Am vAzut atitudinea etnografilor pi etnologilor

fa-á de folklor.Ceva identic incepe sA se

www.dacoromanica.ro
 168

constate din partea sociografilor *i sociologilor t'a-

ta de etnografie.In acest din urmá, casoresultatul va

fi gi mai sc6zut,ca sA nu zicem c5, va fi inexistent;

gi aceasta,mAcar din urm6toarea consideratiiune:

timp va tr6i ouvintul p o p o r ca notfiune gi e-

lement lexical ,nu vedem cum sooietatea

gi 1-ar putea remorcappentrucatastfelotnografia
devinA o anex5, a sociografiei sau etnologia o anex6

a sociologiei.De aceeale mai bine ca fiecare s. ac-

tiveze,daca e posibi1,f6r5. imixtiuni,f5rA "anexan"

etc.

Dar --ar putea obiecta cineva--,toat& aceast5.

dialecticA rAmine,de fapt,inuti15,,intrucit se cer

faptelnu sigur,faptele sint preferate

dialecticei.Ins6 credem,la rindul nostrupcA e9ade-

sea,de preferat un mAnunchiu de fapte datorit unui

specialist,decit un morman adunat de vre-un nespeci-

alist in -ale etnografiei.

E,prin urmare,vorba de "imixtiunin.p ele ar

deveni gi mai delicate,dacA ar porni de la coi ce

www.dacoromanica.ro
 169

vor fi ratat in propria lor specialitate.Aga fiind,ne

intrebAm: are drept sau,mai bine zis,e indicat un fi-

lolog sA pAgeascA in domeniul etnografiei? DicW.ona-

rul,care e suma a tot ce privegte cultura gi civili-

satia unui popor exprimate prin grailcade in Barcina

filologului.Lui,decili se impune a cunoagte gi dome-

niul etnografic.

ne lAmurim.Filologul are cAderea sA insereze

In dicV.onarul sAu gi cuvinte vechi gi nouA, gi pro-

vinciale gi centrale etc.Va inregistra,deci ca sA

luAm douA exemple din dacoromin--,gi formele,bunAoa-

rA,pog gi sam(6),pe cari le va scormoni in literatu-

ra popular --adicA in folklor-- in contexte ca:

Pinzele sA se cerneascA,
Stii,ca pogul de la git
(Materialuri folkloristice,80-84);

"Sam(A)":un fel de briu turcesc pe care mai de de:-

malII purtau Bucovinenii gi Bucovinencele (S.Mari-
anO/rAji,Farmece gi desfaceri,1893,195).

Dar,dupA cum Be vedelaceste douA cuvinte represintA

pAr4 din portul rominesc,deci elemento etnografice.

Te asemenea c5dIfilologul aduce pe de o parte con-

www.dacoromanica.ro
 170

tribuia sa etnografiei,fiind datorlpe de altrt parte,

sA cunoascA aspectele etnografiei ce au reflex in grai.

Evidentpleetturile dintre filologie gi etnografie sint

gi ele clare; dar amindouA rnminitotugi,discipline in-

dependente.Aga fiind,nu e imposibil °a filologul BA nu

gregeasc6 in ale etnografiei,dup5, cum gi etnografii

Cu atit mai mult-- vor putea gregi in ale filologiei.

Ca atare,asemenea gregeli nu vor putea prilejui acusa-

tii grave,intrucit nici filologia nu inelege s. in-

terpreteze altfel unele mici scr.pAri din-vedere ale

etnografilor,cum ar fi urmUoarele:
"Arominii au o zicAtoare...: glasul lui asiru nu
s'aude in cer (ei zic asiru in loo de asinu)"(S.Mehe-
din-0.,Vechimea poporului romin gi leg6tura cu elemen-
tele alogene,36);

"Il est d'autre part significatif que le mot codru

est un des rares vocables daces qui se soit conserve
dans la langue roumaine..."(S.Mehedini,Le pays et le
peuple roumains,1927,19,nota),

scrtp6ri ce trebuie srt fie rectificate astfel: prover-

bul,ca gi forma asiru,aparine Istrorominilorpnu Aro-

minilor; iar cuvintul codru nu e de origine dacipA,ci

e lat .Q,U0DRUM < QUADRUM.

www.dacoromanica.ro
 171

Ca *i pentru grai gi folklor,gi aci ne intreb&m:

1.Putem precisa elemente de origine latina?

2.Putem documenta pe cale etnograficA unitatea et-

nio& aromino-dacorominA?

In tr6s&turi generale,gi etnografia rAmine pe ace-

lagi plan ca gi folklorul,dacA nu chiar mai pro Jos.

Pentru folklor tot se mai poate extrage cite coya de

exemplu din scriitorii latini;pentru etnografie,prea

pt43n,dacA nu chiar de loo.Vom procedapaga darope ca-

le identic6,fArM a pune un temeiu solidocum ar fi cel

ce-1 acordAm filologiei.Ne vom mu1umi momontan ou

simple BemnalAri,apropieri sau ohiar identitni aro-
mino-dacoromine,fAr& a le putea considera conoluden-

te pentru nici una din cele dou& intrebAri formulate

mai Bus.

Poesia popular & arominA oint& partioiparea vite-

lor in general la moartea stApinului lor:

Belu (cinele) aurlA trigl in dzean&

Nioa tra squ-angan& (BA-1 cheme);
SIdusir& oile la sAride --
Gri-Yi-al Nioa sIli mArginie;

www.dacoromanica.ro
 172

Igi -Vtplu tu carare

Nica da sare....
(Antol.arom.,37).

Aceeagi imagine -- firegte,mai direct expresiva

iata-o gi la Dacoromini,unde e curenta gi generala:

Scoala,bAdicua,scoala
iepire pin7 afara
SA vezi oile cum sbiara
Toate din salag afara.
iegire pina /n prag
S. vezi vacile cum rag:
Ca nu rag de dor do fin,
Numai dup/ al lor stapin.
(S.F1.Marian,Inmormintarea la Rom.,522 pi 577).

0 buna apropiere ne o ofere gi urmatorul joc copi-

laresc,care la Dacoromini e numit "De-a luna" pi care

e cunoscut gi de alte popoare.

La Aromini:
Doi copii,stind spate in spate,se apuca de ante-
bra-O.Unul ridica in spate pe celalt,care,astfelo ou
fa-0, spre cerogi-1 intreaba:
__Te easte 7n sus?
-Dumnidzalu.
--Neaos?
-Loolu.
--Tu mese (la mijloc)?
-Clogca cu pula.
Dupa acest dialog rolurile se schimba.
La Dacoromini (in Sezatoarea,IX (1905)171):

"Doi se apuca spate la spate pi unul ridica pe ce-

www.dacoromanica.ro
 173

lalt in sus,pe spinarea luisastfel cá. acesta vine ou

faM, in sus.Cel de desubt strigA cAtre celalt gi ace-
la ii r6spunde:
Ce-i in sus?
-Luna.
--Dar jos?
--Chiva.
-Dar dincoace?
--Hai,te 'ntoarce.
Si ticind astfel,cel de sus e scoborit in jos prin
Ldicarea celui de desubt in picioare gi apoi el in-
sugi ridicat".

Fiind col pu-Om la noi,in Rominia-- chiar in

fasa inceputurilor,e firesc gi prudent ca etnografia,

ca gi etnologia,s5. nu poat6 formula nimio precia

chiar cind se gUegte in faa unor asenenea motive.

Pentru aceasta,pinn se va faca sau s'ar face un at-

las sau un fel de atlas etnografic cel pu-Om romino-

balcanicle natural ca etnografia s5. se muluneascA.

cu inregistrarea gi relevarea faptelor,c6utind, cel

mult,s6 sublinieze interesul gi insemnätatea lor.in

aceastA ordine de idei,von recurge la douA jocuri

copilIregti sau gi tineregti ce incrl, mai dainuiesc

la Aronini gi cari nu gtin dac6 gi Dacorominul le-a

ounoscut0Ins,pentruc5, e vorba s. remarc5n intaresul

gi importan-0, lorole vom urmAri gi in etnografia

www.dacoromanica.ro
 174

talianA.

La Aromini existA jocul numit Di U) ocAu easte a-

estu?,carelpentru a fi mai bine urmArit pi ineles,se

poate vedea apa cum e reprodus in Images d'ethnogra-

phie roumaine,I,164 b:

Muma (conducAtorul,capul) stA jos pipcu ajutorul

unei sfori sau fir de iarbA,face un ceroule,un ochiu.
Unul din grupul de bAiwtei participar44 la joc se anga-
jeazA sA ghiceascA de ce vie-Witoare sau fiin-á e o-
chiul format.In acest timp acesta W.ne --cu dreapta
sau ou stinga,dupA cum e dreptaciu sau stingaciu--un
fel de biciu,pe care,de celalt capAttil -0.ne peful jo-
cului.DacA cel angajat ghice*te de ce anume e ochiul,
atunci peful Li sloboade biciul,autorizindu-1 sA a-
tingA --pi incá bine-- pe oricare din grupul de IDA-
ie-i ce stA in spatele ghicitorului *i care nu ar pu-
tea fugi iute.

IatA-1 identic la Italieni,numit fiind in gene-

ral A rumé:

Il maggiore di eta della piccola brigata fa da

capo.Gli altri si contano,e,colui sul quale cacle il
conto prende in mano il rume.Gli altri stanno tutti
dietro a.lui pronti a battersela.
Il rumé,fazzoleto contorto e poi addoppiato a
guisa di fune....La estremiea sottile la prende in
mano chi 11 stato favorito dalla sorte; l'altra
grossa il capo-giuocosche la stringe tra le ginoc-
chia.
Egli con le mani e con le parole descrive un og-
getto ben noto,che l'altro deve indovinare alla pre-
senza dei compagni Chi tiene il rumé,o non arri-

www.dacoromanica.ro
 175

va a indovinarele allora chiede schiarimenti e circo-

stanze o indovina infra tre risposte.I1 capo
;

risponde subito:"Forza ad iddil"(dagli forte addosso!)

e slarga le gambe lasciando il rumé E qui i gioca-
tori a fuggire,ad appiattarsi per non farsi raggiun-
gere e picchiare senza diritto di poter reagire
(Giuseppe Pitré,Giuochi fanciulleschi siciliani,1683,
pag.276-279,in Biblioteca delle tradizioni popolari
siciliane,vol.XIII).
Identitatea acestui joc la Aromini gi Italieni

reiese nu numai din descrierea lui,oi gi din tavola

pe care Pitré o reproduce pentru acest joc,imagine

care se suprapune perfect celei pe care am reprodus-

o in Images...gi pe care am citat-o mai sus.

Din multele jocuri copilAregti ale Arominilor

(cf.Per.Papahagi,Din lit.pop.a Arom.,73-186),dintre

cari unele sint extrem de interesante --cum ar fi,de

exemplu,Cu dintre ca-

ri multe apar identice pi la Italieni (cf. aceeagi

lucrare a lui G.Pitré),vom mai aminti inca unul, ca-

re la Aromini se numegte Cu-ans.a,rirea,iar la Itali-

eni A Quartucciu.
Intrucit descrierea acestui joc de la Aromini e

quprins5. in cea italianA pe care o vom reproduce,re-

www.dacoromanica.ro
 176

nun-Vm la reproducerea celei aromine.In schimb,vom in-

cerca sI schi-Om pe cale de desen acest joc,pentru a

ne atrage aten-0.a cAla face etnografie fär5. ffácar ima-

gini (desene,fotografii etc.) e tot una ea *i cum ai

face filologie Ma...A, a da example de grai,e ceea ce ar

fi un dictionnaire sane citation.Firegte,ou mult mai

complet ar fi ca sA se precinte obiectul sau elemen-

tul etnografic in original.Dar aga cevappentru multe

casuri,rAmine pentru ceea ce constituie idealul. Nea-

junsul acesta incA s'ar fi putut u*ura mult dac6 ar

fi la disposi0.8 o presentare pe cale cinematografic5..

Cum,insA,noi nu putem dispune niel de simple proiec-

tdiuni bun6oar5. cu ajutorul unui epidiascoplincercam

gi noi tot ce e mai rudimentar.Prin urmare,pentru jo-

cul aromin cf.schia la pag.177.

La Italieni:

Chiamasi quartucciu l'altezza d'un piede o d'una

mano aperta dalla punta del mignolo a quella del pol-
lice; a chiamasi menzu quartucciu il pugno chiuso
sormontato dal pollice teso in alto.
Vari fanciulli si contano due volte;e coloro sui
quali cadono i due numeri del conto siedono a terra
uno di fronte all'altro colle gambe aperte.Gli altri

www.dacoromanica.ro
 177

Jocul Cu-ansArirea (v.pag.175-178)

(prima fas6 a jocului)

frs)

tr
Din Colecia etnograficA originan * Tache PAPAHAGI *

rimasti in piedi si mettono in fila a far quello che

ordina il capo.--Un quartucoiul dice il capo; ed in
quello che s'avanza per passare seguito dai oompagni,
uno dei due seduti pianta un piede ritto a segnare
l'altezza della misura del quartucciu.Indi dall'altro
lato il mastro ordina e indica con le mani: Un quar-
tucciu e menzu! ed uno de' due seduti posa sul piede
ii pugno,come sopra.--Du' quartuocia! e quello tira
la mano e il compagno di fronte posa il suo sul pie-
de del compagno.I giocatori passano.I1 capo prosegue:
Du' quarticcia e menzu! e il primo de' seduti torna
a piantare il pligno sui due piedi ecc.I1 giuoco pro-
-

T.PapahagilAROMINII:grai,folklorpetnograrie. 12
www.dacoromanica.ro
 178

gredisce finché si sia formata un' alta colonna di ma-

ni e di piedi,sulla quale non giágpassano ma saltanto
senza toccarla i compagni.Allorche uno di essi tocca
o sfiora appena un dito o una mano de' due appuzzati,
il giuoco si sospende,ed il reo va a prendere po-
sto del toccato.Cosi ricomincia la partita (G.Pitré,
ibid.,pag.218).

Marele folklorist pi etnograf

produce gi una tavola a acestui joc,imagine ce se stl-

prapune in toomdi fotografiei aceluiapi joc la Aro-

mini,pe care o am in a mea Colec-0.e etnograficA ori-

--fotografie dupa care am schiat desenul de

la pag.177.

Din alaturarea jocurilor reproduse mai sus ceea

ce am putea desprinde astAzi ar fi numai constatarea

cA ele trebuie sa fie vechi,ba chiar straveohl. A le

urmari,insapapa cum putem urmari un cuvint din punct

de vedere foneticotimologic,semantic etc.--iata ce

inca nu poate fi abordat.

Dar, daca din material de etnografie purA

nu putem desprinde de cele mal multe ori decit eem-

nalari sugestive,vom vedea ca din celelalte aspecte

etnouafice vom putea trage adesea chiar conclusii

www.dacoromanica.ro
 179

precise.SA urmArim,apa darociteva probleme care sA fie

luate din materialul de

Etnografie linguisticá --.In

capitolul folkloric Fondul de inspiraIcie al scriitori-

lor aromini (v.pag1155 pi cele urm.),urmArind o pro-

blemA ce privea direct folklorulsam relevat pi aspec-

te ce cad integral in sarcina etnografiei.IatIpacum,

citeva din ele reliefindu-se din materialul lingui-

stic arominesc.
PÁSTORITUL.

Elementul lexical latinoe ar putea documenta ou

prisosirM, existena acestei ocupaW.uni latino-autoh-
tone la Arominipe tot apa de bogat ca pi cel dacoro-

min --cf.,bunAoarA,pi ce am spus in cursul de Etno-

grafie linguisticA romin& in februarie 1927,suplinind

pe d.Ovid Densusianu.Vom reduce bogAtia pi varietatea

acestui- material lexical la minimum posibilorelevind

.citeva ouvinte ce apar in loouiuni,proverbe etc. pi

eari ne transport& in plin mediu pttatoreso.Toate sint

www.dacoromanica.ro
 180

luate din aceeagi operA documentarA a d.Per.Papahagi,

Din lit.pop.a Aron. Le vom ingira dind gi transpune-

rea,insotindu-le cu mici explicaWA:

Di lup veclfiu '1-arid cinit -

Ili (536) "de lup bAtrin Ginn igi bat joc". Oare,
proverbul acesta ne poate duce,de pilda, intr'un
mediu viticol sau minier etc.?

Coada cap easte la not g'lu p-

lu picurar la oi(682)--proverb ca-
re e ciar ca lumina zilei pi caro ne poate spune

gi el multe.

U -angAnA cA aaa (461) "(o) chemA cnea-

ua",adicA "fugi,o gterse": cind pAstorul igi chea-

mg cneaua (sau cinele),insemneazA cA el e gata de

ducA.

Lit -vin'irA cAprile(446) "ii venirä ca-

prele",adicA "s'a inseninat la sufletpla fat(Au:

cind caprele rItAcite,socotite pierdute,ae intorc

singure acasA,mihnirea dispare.Dar caprele nu ne

duc,bunAoarA,intr'un mediu de pescan.

S'cu cirliglu- s'ti ntreght
www.dacoromanica.ro
 181

(681) "Si au ciqa ta sä te consfätuiegti".Dar "cir_

liglu" e eminamente un obiect pästoresc gi mi-1 fo-

loses° decit pästorii (cf.Images d'ethn.roumaine,I,

166-167,11,184 etc.).Nici nu se poate o mai expre-

sivä gi mai ooncisä inchegare a vi(qei pästorestf,

arätind cä pentru once hotärire sä, te sfätuiesti

gi cuncirligul".

S. mai adáugän la aceste cinci proverbe gi dou6 ci-

tate din poesia popularä,extrase din aceeagi operä, (Din

lit.pop.a Arom.):

CA nä, him ca vai di noil

Npärtite ca risen di oI (936).

Cä, nri-armasu singur6,

Ca oile fär' picurar
Ca mule (catiri) fär' cärvAnar (834).

In amindou6 aceste citata comparaiile sint prileju-

ite de aceeagi viatá pästoreascA.

Iatä,insälc6 ultimul citat,gi anume ultimul vers,ne

presintä un alt mediu de ocupa-0.une etnicä,; ne face cu-

noscut

CIRVÁNÁRITUL.
In afarä de ce s'a spus pinä aci (cf.pag.30-32,168
www.dacoromanica.ro
 182

*i 160), pi pentru aceastA ocupa-Oxne vom proceda *i

mai sumar,urmind ca prea p4inu1 ce am dat in Images

d'ethn.rounaine,11,209-212 Ea fie analisat tot in ul-

timul volum al acestei lucrAri. Reproducem,deci, ci-

teva loct44uni:

agA- i1 tasturlu "pune-i traista", a-

dicA: "inpea1A-1",aga cum clrvAnarul aromin poate
inqela pe col mai nAräva* catir arAtindu-i trai-

sta in care acesta crede ca e orz pi pentru care

se apropie de stApin.

L'i -triou tasturlu (Din lit.pop..,638)

"1-a inpelat,l-a domolit".

agA - sAmarlu "pune-i samarn1",adicA

"socotegte-1 drept catir sau cal,trage-1 pe sfoa-

rA".

u-arcA sAmarlU "(il) trinti samarul",

adicA "s'a supArat":in enervarea luipprimul lucru

ce-1 face un catir e sA trinteascA de pe el samarul.

281-mAcarA sAmarile "i*i mincara sa-
marele",adicA "se incAierarA,se bAturA rAu": cind

www.dacoromanica.ro
 183

doi catiri,cai sau mAgari vor sA se scarpine unul

pa altul ou dinii qi nu pot pentrucA sint insAmA-

ra-W.,atunci el mu*cA reciproc din sainare pinA le

distrug.Acela*i lucru se intimplA *i din alte mo-

tive,in afarA de cel al scArpinatului: bunAoarA

vor sA minince paiele cu cari sint unplute sama-

rele in interiorul lor.

Pentru ca atitea ac-O.uni qi stAri sufletegti sA

fie exprimate figurat prin locu-W.uni ce,prin sensul

lor propriu,ne duo in plinA via-á de cArvAnArit, con-

duela se eviden-0.azA singurA.

Ca sA incheiem *i ou etnografia linguisticA, vom

mai men.O.ona inc6 trei cuvinte.

BRUTA.

E un ouvint ce ca gi alte elemente de grai,folk-

lor gi etnografie-- a rAmas necunoscut culegAtorilor *i

cercetAtorilor de grai aromin.InsemneazA "bundA de iar-

nApfArA mineci (cum e cea cAzAceascA0sau cum e buboul

dacoromin --cf.Images d'ethn.roumaine I,19),de coloare

neagrA,lungA *i largA".Aoest cuvint,care represint6 un

www.dacoromanica.ro
 184

element etnografic gi anume ceva din portul Aromini-

lor,vine --dupg pgrerea noastrg-- sg explice porecla

etnicg pe care Grecii o dau Arominilor: Bru-V-vlahi

sau Brudzo-vlahi.In explicarea acestei porecle a

intervenit cindva romantismul etnic,in sensul cg ea

era derivatg din ABRUZZI:"Vlahi din muntii Abruzzi

ai Italiei".De faptorin ea trebuie sA intelegem

"Vlahi cu brutg,inbrgcati sau infggurati in brute".--

In directg leggturg cu portul relevgm cuvintul

TÁMBARE.

Insemneazg tot un fel de "brutA",insg cu mineci

(cf.images..,I,166-167),In leggturg cu porecla de

Mai sus,amintim cg aceeagi Greci adreseazg Aromini-

lor gi porecla Tambaró-vlahi,adicg "Vlahi cu tgmba-

re".--Arominul intrebuinteazg urmgtoarea locutiune:

va- 1 fac minicg di tgmbare

(Din lit.pop...,553),"il voi face minecg de tgmba-

riu",adicg voi da atentie,consideratiune".De a-

mintit ogoin tocmai ca 0. la Dacorominippgstorul a-

romin poartg in mineca de tgmbariu obiecte necesare

www.dacoromanica.ro
 185

lui.

cucu!

E o interjec-0.e,care reproduce insugi glasul cucu-

luJ,adicA chiar numele pasArei.AceastA exclama-t?ie o

folosesc Arominii in inprejurAri ca acestea:"cineva ca-

re e mai in virsta,un pArinte,o rudA etc,W.ne in minA

un mAr,de exemplu,sau o bomboanA gi zice copiilor cari
sint stringi in jurul sAu: acela dintre voi care vazice

cel dintii cucu! va primi mArul.La un semn dat to-i

strigg. cucu! Primul "cucu" rostit aduce dupA sine gi

mArul ca o recompensA.--Sau: cind mai mul-O_ ingi --de

obicei copii-- cari stau jos2pe pAmint,vreau la un mo-

ment-dat BA se scoalelcel care se ridicA col dintii

striga. cucu!--adioM un fel de "bravo mie"--, pe cind

rAmin.cu ruginea.Aceasta se obignuiegte mai

mutt la Arominii pindeni,toamna *i primAvara, cind ei

coboara. sau urcA la munW(Din folklorul romanic *i

cel latin,120).

Ca sA se vadA gi mai bine ce importaniO. presintA

acest aspect etnografic,ce conine coya gi din folklor

www.dacoromanica.ro
 186

gi care e prilejuit de o formA exclamativA,reproducem

ce ne ofere literatura popular. italianA:

"Facimmo a nasconne! Un ragazzo si corve gli occhi

con le palme delle mani,stando in un cantuccio, o si
benda con un fazzoletto,mentre gli altri cercano un
nascondiglio,dove giunti gridano: cucA! Allora comin-
cia ad inseguirli; ma chi di essi giunge a toccare
posto dove quello si bendato,gode dell' immunith.."
(Gaetano Amalfi,Tradizioni ed usi nella penisola So-
vientina,20--in Curiosita popolari tradizionali, vol.
VIII).

Ceva mai mult; gi Romanii au ounoscut acest joc.

IatA ce ne relateazA Pliniu in a sa Historia natura-

lis,XVIII,66 (in traducere):

"In acest timp (primAvara4in primele 15 zile a-,

gricultorul va trebui 85, termine cele ce nu a putut

isprAvi inainte de echinociu,intrucit cunoagte bat-
jocura ruginoasA la care se expun acei care curnA
tirziu viile --batjocurA co nagte din imitarea cin-
tecului unei pasAri cAlAtoare care se numegte cuc
(quem cuculum vocant)".

IatA,prin urmarelcumppe cale linguisticA, putem

desprinde,chiar din cuvinte isolate,interesante a-

specte etnografice.

Etnografie folkloric& --.Cum

e gi naturallin literatura popularA,adicA in folklor,

www.dacoromanica.ro
 187

vom gAsi mult mai mult material etnografic decit in

dicionarul unei limbi.Pentru"foarte multe elemente *i

fapte etnografice,cari astAzi sint ori uitate ori a-

dine transformate,folklorul rAmine depositarul lor in

mAsura in care e posibil.Un exemplu din domeniul daco-
romin,*i anume Plugu*orul.

Plugu*orul repreeintä o ac'giune ce se poate iceno-

grafia,la basa cAreia residä un element fisic--plugul

Cu boj gi,care e inso-WAA de o expunere oralä, de o

urAturA --deci,de un element folkloric.Inainte de 1912,

chiar in Bucuregti apAreau in ziva de anul nou numeroa-

se pluguvaresdind un pitoresc pi interesant aspect et-

nic strAvechiu.AstAzi ele apar din ce in ce mai rar,lä,

sind impresia cá in curind vor dispArea.In ipotesa di-

spariM.ei lor ca aspect etnografic --*i odatrt ou ea BA

va resim-i mult qi literatura plugu*orului--, iatä cA

folklorul cules pinA acum,ca *i cel ce incA mai cirou-

1A,va perpetua ce a fost acest obioei.Vor lipsi, evi-

dent,caracteristici din succesiunea momentelor act(iu-

-nei in aceastA literaturA,dar ceva tot va räminea

www.dacoromanica.ro
 188

gi aceastalfaptului cA ac-O.unea e insotiitA de cintec.

Dureros va fi ou alto aspecte,ce nu sint inso-0.te de

ce e al literaturei,cum ar fi,de exemplu,CAluparii (CA-

lugeii) etc.

Revenind,acum,la literatura popular. a Arominilor,

vom putea desprinde gi de aci aceleagi aspecto etnogra-

fice pe cari le-am constatat in graiul propriu zis (cf.

pag.179 pi urm,),ca pi in literatura arominA culta (cf.

pag.160 gi urm.) etc. Citeva exemplificAri,f5rA a le

însoi cu conentarii acolo unde ele sint eloquente.

Instreinarea:
ToannA,laie (nenorocitA) toamnA,
Cara dai di - -v/ini,lea (hei) toannA,
N. fug gionilq pi nu s' toarnA,
NA si duo tu xeana (streinAtatea) lale,
Cama (mai) nclo di Marea-laTe.
Si duc glonT,si duo mupea (frumogi)
Si nA augl mAra (ntrini sarmani);
NA si duo ca trandafirT,
NA s' toarnA ca nigte schinl.
(Din lit.pop.a Arom.,894).

De retginut de aci cA instreinarea Arominilor apa-

re des strins legatA de Marea-neagrA,respectiv de V1A-

hia sau RumAnia (pentru o mai completA cunoagtere a a-

cestui aspect,cf.Per.Papahagi,Poesia instreinlirei la

www.dacoromanica.ro
 189

Aromini).
In legltur6 Cu instreinarea,de reinut urnAtoarele
dou6 versurisin cari so-0.a se roag5, de cArvnnar ca sI-i
aduc5. so-teul instreinat in plinA zi,nu seara,pentruca
rudenialprietenele ei etc.s5. o poat5, felicita de so-
airea Mrbatului in aceeagi zi --intrucit duprt amurg
nu se fac visite la Aromini:
Si-ni lu-aduti dzurla cu soare,
S'vfin5. soa-Ole si-riI oar6 (ureze).
(Din lit.pop...,901).
Inmormintarea:
2NA dzura,un prIndzu mari
S'v5.t6m5, (au ucis) un Fetu-mare-.
Tut'd veara g'nbadzä-veara
Si-1 plindzem nol cu fluiara...
(ibid.,995-996).
Nu gtim dac6, astAzi la Aromini mai dIinuiegte o-
biceiul de a cinta din fluier la o inmormintare, aga
cum constatAm incA la Dacoromini gi cum poesia lor
popular5, ni-1 infWgeazA ca fiind curent gi popular
(D.Furtun6,0intece bItrinegti din pririle Prutului,
1927,61):
lar cind ziul, se fAcea,
Seapte olopote trkgeau,
www.dacoromanica.ro
 190

§eapte popi Il prohodeau,

papte feciori trimbiau,
Seapte din fluier cintau.
(Din Bucovina).

P gstoritul:
--Ung vearg mareppare,
Nu- picurare,
Ta (ca) si da/ pin' di mdeare,
Si dal semnu cg ti doare.
--Cum si v'in,nveastg ()urbane (dragh)?
Cu carl s'las one nu are:
luplu di tafé.
--Las' s'li taVe,las' s'li micg,
Pin' di ung. s'li didic. (dumice),
§9tine s'dai pinh di casa,
J'ai fumealfe,c'ai niveastg.
(Din lit.pop...,937).
De notat aci cg. in alte variante ale acestui cin-

tec apar cArvgnarlu in locul pgstorului (cf. in Gral

gi suflet,IV,218 etc.).

C grvgngritul:
Naparte di Marea-lale
'SI-treate cgrvane
N6Arcatá di sare,
0.-un gione ma mare,
Ncglar pi mulare (catir),
Cu gamia (batista)-arcatg,
Percea (pletele) chiptinatg,
Mustaca-asudatg,
05.1gmar1u 'n brgn (briu)
cartea (hirtia) pri dzinuefiu.
"Iu hite,soti gi fra-0!1-a mel?

www.dacoromanica.ro
 191

Stat si scria,s2vA data 'n5, carte,

Si-u-adue tu vilaete (departament):
Furifi mine mi cAlcarA,
MulArile nicarA
Si paradzfi (banii) nri filoarA."
(Din lit.pop...,867).

Ca pi pentru celelalte aspecte,pi aci am reprodus

un singur text. AlAturi de acest text,meritl, sA amin-

tim mAcar unul,pi anume textul al XLVII-lea din Ori-

ginea Muloviptenilor pi Gopepenilor...pentru care of.

pi ce s'a spus sub §41 din acelapi studiu (pag.59).--

In parentesA men-W.onAm cA pi acest text --ca toate

celelalte-- ne ofere particu1arit4i ca dialect ce au

fost semnalate in capitolul graiului.IatA,bunAoarA,un

singur exemplu,gi anume versul al 3-lea de la urmA:fu-

rifi-mine mi c5lcar6 "ho-0.i pe mine m5. prädarA", unde

nu apare prep.pe --cf.pag.38 gi §88 Direct,insA, ne

intereseazA ultimele trei versurilintrucit ele ne pun

In fa-0, unui alt aspect,de care a Post vorba in acest

curs (cf.pag.32),anume:

Haiducia:
"Furii pe mine mA jefuirA,
Catirii mi-i inecarA
§i banii mi-i luarA."
www.dacoromanica.ro
 192

Faiducia,in inelesul nvitejie de arme pentru un

ideal gi glorie",a jucat un rol de cápetenie in vialo.

Arominilor (cf.atitea cintece in P.Papahagi,Din lit.

pop...,993-1033,unde sint date in traducere gi pagini

din Ch.Fauriel (v.pag.30 a acestui curs),in le0.turá

cu eroul Caciandoni).Cu timpul,ea a degenerat in bri-

gandaj --ceea ce nu prea a oadrat cu temperamentul A-

rominilor.Luatá,insá,in seneul larg al ouvintului,hai-

ducia vitejeasc a armonisat pururi ou sufletul Aro-

minului --spre deosebire de sufletul daooromin in care

ea nu s'a putut aclimatisa.Pentru Dacoromin,haiducia

a fost ceva transplantat din sudul DunArei,fárá a se

putea inrádácina.De aci pi versuri cum sint cele ce

urmeazá,in cari haiducul apare temindu-se de o frunzá

sau se dA prins,fiindu-i teamá de moarte:

Opsáracu pribagu,
Cind aude-o frundzulea:
"Iatá,o1,mortica mea!"
(Graiul pi fo1k.Maramuregului,11/23)

De legat tot oi sopa,

Dar arma--ti curma viaa.
(T.Pamfile,Cintece de "tiará,68).

www.dacoromanica.ro
 193

DupA cum am relevat gi in alt rind --cf.Folklor

romin comparat,374-378 gi 425)--,Arominul are au to-

tul altA manifestare: e aceea pe care o gAsim.concre-
tisatA in proverbul sAu (Grajo aromine,74):

GIonile nu moare acas6.

Cu alte cuvinte,viteazul moare in mijlocul naturei,in

mun-W.,cari sint atit de dragi Arominilor:

Scre-0: (dragi) suntu

Nt ti primnt (plimbi) ca doamnile
(Din lit.pop...01019).

IatA gi in acest capitol atitea probleme,ce, din

aceleagi motive,nu au putut fi analisate.Ceva mai de

luat-in seamA: multe alte probleme nici nu au fost a-

mintite mAcar.Nu s'a amintit,bunAoarApnimic cu privi-

re la sArbatori --pentru caripcf.o micA notA in Bibl.

nat.a Arom.III,pag.VII--,nimic Cu privire la bore eau

dansuri etc.Si acelagi lucru s'a petrecut gi Cu folk-
)

lorul,unde nu am amintit nimio despre musicA

Dar nu vom putea trece cu vederea un ultim aspectocu

T.Papahagi,AROMINII:grailfolklor,etnografie. 13

www.dacoromanica.ro
 194

care vrem sA incheiem acest curs de grai,folklor

etnografie,urmind ca,dup6 acest aspect0A presentAm

un epilog tot aga de sumar.

MEDIUL GEOGRAFIC AL AROMINILOR

Cunoscindu-i acum de cindounde gi cum apar ei in

cuprinsul peninsulei balcanice (cf.pag.8 gi urm.),gi

dupA ce am incercat credemobiruitori-- sfor-Orile

urcugului in mun-0.i lor spre a-i cunoagte pi mai de

aproapelsA ne oprim incA o clipA in mijlocul lor, ca

sA aflAm pi mai bine ce sint munWA pentru ei pi de

ce au ales,ca apezAri ale lor,acepti

Am vAzut (pag.36) cA Arominul zice: casa noastrA

i-muntil e cuvinte ce ne spun mult, dacA nu

tot,

In iunie 1919 am visitat pe Rominii din Albania,

insoind pe,un general romin.In drum de mun-tii,ne o-

prim la un popas de FArgero-i oieri.Convorbind ou

ei,la un moment dat generalul le promite ce le dorea

www.dacoromanica.ro
 19 5

inima.Atunci unul dintre ei rAspunde:"MacA (dao) va

n1 dai di tute cite nA dzW,atumy9a no i va ti-avem
ca un munte"(La Rominii din Albania,50).-- E,
credem,inutil a reproduce interpretarea datA (ibid.)
acestei atit de expresive comparaW.i.

Dar ceea ce e muntele pentru Aromini o aratA pro-

verbul lor:

Arminlu tu munt4 easte ca amarea arihAtipsitA

(Arominul in mun'i este ca marea linigtitA).

Nici nu se poate un mai eloquent document in aceastA

privint(6.0u alte ouvinte: daca pe Aromin 1-al mulo

din mun-WA lui gi 1-ai b6gat in cimpii,sufletul lui

devine o mare infuriatA.

IatApprin urmarepoum troj cugetAri documenteazA

gi limpezesc problema mai repede gi mai complet de-

cit zeoi de pagini teoretice.Aoum gtim ce sint mun-

tii pentru Aromini.SA vedem de ce gi-au ales ei,pen-

tru agezArile lorotoomai

De fapt,problema e cunoscutA,mai ales cA pinA

www.dacoromanica.ro
 19 6

acum a fost proa des vorba de pIstoritul lor.Dar ca

un supliment folkloriclvom reproduce in dialect o le-

gendA ineditA,pe care am cules-o in 1927 in Pind.

Dup6 te DumnidzAlu adrA (fAcu) loclu tut --cu mun-

ti,cu vArlurIscu cimpu,cu api,cu-amare--,acliimg la el
miletle (popoarele) tute ca si-1 aleagA caGi-un.
(fiecare) te fi-va (vrea) inima.
AcAtarA miletle gi s'dusirA tute la Dumnidzlu tr'
alidzearea a 1°010
Greclu cAftA (ceru) amarea.--"A ta s'hibA",Y1-dzi-
se DumnidzAlu.S' 11-u deade.
VurTarlu cAft loo tri agru (tarinA).--"Va lu-ai"
(11 vei avea),11-dzise gi-a luI.
Arbineslu vru si-11 da arichIle (ripile)
li deade.
DupA te npirti loolu,tut fudzirApIar Dumnidzlu
s'trapse tu amirArlYea (impAr6tia) a luI.
Tu oara aestA aglundze un altu.Eara Arminlu. ,

-"Te-amAnagl (intirziagi),ore (hei) Armine?",II-

u-are Dumnidz5.1u.
-"Doamne Dumnidzaleplo nu puteam s'vtin cu mint-
le goale aria (aici),la Tine. VruI s't'aduc un sugar
friptu.Ghine ma,cupia (turma) di dell si-avea dipgr-
tat& cu pAptearea a fei tu plaiurile di naparte (din-
colo),agi cA,pinA si-u-agIunguspinA si-acrq sugarlu
atel graslulpinA s'lu bilescu,pinA s'lu frig -- cara
tricu.Ia tri te amAnaI.Agi ghine '11eartA-mi".
Dumnidzlu gtia trA carI lucru amin6 Arminlu. Cu
tute aeste,il-dzise:
--"Tute bune '3.firtat s'hiI di mine.Ghine ma,loc-
lu lu npArtii tut la lumea te vinfl"
--"Doamne,Io nu gti5 te npAr-VqI,oum npAr-V.pI,te
qi-a cuI deadigI.Dicitival adari (vei face) cum vai
adari i a dia si-n1 dai munilil ".
"Cum? Tamarnmun&ill aleapsigl? Nu vedz s'eafti

www.dacoromanica.ro
 197

q'tine un loo bun,cum cUtargt lumea tutga"

--"Da-ra,Dumnidzale,munteillocA tu mun-î ari cAdzu-
t6 tut V:$ Tine featie cama (mai) bun: p6gune tri oi,
vimtu gi-ap&-arae tri no I qi-aproapea totna (totdea-
una) dolfi-nA no i".
"A t511 (ai t5d) s'hibA",1/I-dzise DumnidzAlu,"pi
totna 'n sus,ca pri munte,s'ti ved".

Epoarepnevoie de a insoi cu vre-o explicaIiie a-

ceast& nepretduit& oomoar6 fo1k1or1c5. ce 1umineaz6 a-

tit de bine intreaga prob1em6?

IM.. MM. =1.

www.dacoromanica.ro
 198

EPILOG
Ieripast.Azi,mine

Ne d'Am gi noi seama de lipsurile acestui curs,lip-

suri pe cari nu gtim cine gi cum le-ar fi putut birui

intr'un numAr de zece

Am amintit gi noi,bunAoarrl,de culturA gi

tie (cf.pag.119 pi urm.),dar nu ne-am oprit asupra lor

anume,degi aceste douA "coordonate etnografice" le-am

fi putut desprinde ugor din grai,folklor pi etnografie.

Si am fi desprins,firegte,cultura gi civilisa-0.a mai

veche,cAci cea modernA gi contemporanA o putem gAsi

redatA gi in paginile de cercetAri gi studii ale spe-

cialigtilor.

In altA ordine de idei,am tot relevat diferenieri

de grai,folklor etc.intre Aromini gi Dacoromini. Dar

nu am extins cercetArile in Bens mai variat pi mai a-

www.dacoromanica.ro
 199

adinc,degi aici ar fi fost multe de precisat. Un sin-

gur i mArunt exemplu.UrmArind oirculaWA cuvintelor

frumos gi bine la Dacoromini,vom vedea cA primul are

mai mare gi mai expresivA ciroulat1ie,în timp ce la A-

romini vom constata inversul: ghine apare des,pe oind

mugeat e circumscris.Dacorominul,la intrebarea "oum e
la voi?",rAspunde ourent:"frumos"--dar pi "frumos pi

bine",precum gi "bine".Arominul,la aceeagi intrebare,

rAspunde numai intr'un singur fel:"ghine".--S.a.m.d.

Dar, sA ne reintoarcem la culturA gi

pentru ca,oprindu-ne o clipA asupra lor,s6 gi intre-

zArim ce au fost Arominii cel pu'Om i e r i pen-

trucA nu e vorba de ceva rAu pentru ei,voi renuna la

tot ce ar putea veni din partea mea,16sind BA grAia-

so& citeva --foarte puteine-- citate din paginile eru-

dite ale marelui etnograf sirb,de curind decedatul

profesor al Belgradului Jovan OvijiC,gi anume din o-

pera sa La péninsule balkanique 1918.

In direct& legAturA gi au ce s'a spus la pagina

-32-34,reproducem:

www.dacoromanica.ro
 200

Les Grecsoles "Romains" byzantins du Moyen-age,

etaient et sont restés les vrais repr6sentants de
l'ancienne oivilisatin balkanique.Viennent ensuite
les Aromounes ou Koutzovalaques qui furent pénét.rés
de cette civilisation Les Grecs et les Aro-
mounes Fécisés devinrent les premiers commergants
de la peninsule,en particulier dans les régions cen-
trales.Dans les villes ou le long des routes princi-
palespils s'installárent come artisans, mercantia,
handZi(aubergistes),bakals(4piciers).A-
vec les émigrante serbesoils passbrent le Danube et
la Save et se dispersárent dans les villes et dans
les grands villages de la Syrmie,du Banat,de la 13a6-
ka etc.0oU chaque bakal était enoore appelé
récemment le "Gree(pag.102-103).
Iat6.0acum,aspectul agez6rilor aromine (v.pg.36-37):

En Epire,dane le Sud-Ouest de la Macédoine et dans

l'Albanie méridionale,on rencontre des a g g 1 o -
m érations urbaines aromou-
n e e. Les villages deviennent de plus en plus ra-
ree dans toutes ces régions.Les Aromounes transfor-
ment toutes lours agglomérations en véritablee peti-
tes villes,dont la population vit,comme on l'a vu,
des revenue gagnés hors de chez elle.Les Aromounes
sont lespeCalbari typiques de la péninsule
balkanique.La plupart reviennent au pays natal aprás
une ou plusieurs années de travail,le gousset géné-
ralement bien garni.Ils vivent alors de lours rentes
dans ces villes typiquessles plus saines, peut-être,
de toutes °oilers de l'intérieur de la p6ninsdle.
Ces villes aromounes sont toujours situées á de
grandes altitudes.En généralpelles sont batiste sur
les pentes abruptes des montagnes ou des collines;
leurs rues sont parfois droites,mais le plus BOU-
vent escarpéee et pavées de pierres grossiáres.Qui-
oonque n'en a pas l'habitude éprouve de la peine á
les gravir.Les maisons et les boutiques,trás serrées
les unes contre les autres,sont construites en pier-

www.dacoromanica.ro
 201

res et souvent couvertes d'ardoises. On y trouve par-

fois des commodités que les Aromounes, vivant a,124-
trangerlont empruntées á des civilisations differen-
tes.Tout ceci ne se rapporte qu'aux villas purement
aromounes (pag..202-203).

tot in 1eg5.tur6 °u aspectul fiel.° al vieei a-

rominepti:

Mais ce sont les Greca et les Aromounes qui ont

souvent exercé sur eux Eles Jougoslavee3 l'influence
d4cisive,d'autant plus qu'ils appartenaient á la ma-
me religion orthodoxe et avaient subi le contact de
la civilisation byzantine. Disséminés dans toutes les
villes,même qa et lá dans la campagne,les Aromounes
et les Grecs ont constitué au cours des siécles la
Glasee des commer9ants.L'église et le clergé étaient
grecs; la langue grecque était la langue de l'église
et des commergants....Mais au milieu du XIX-e sibele
commenqa une transformation en sens inverse, et les
Jougoslaves grécisés retournérent au slavisme en as-
similant de nombreux Aromounes (383).

Din ultimele ouvinte ale acestui oitat se desprin-

de tragedia Arominilor,care dateazA cu mult inaintea

acestui secol. 9i pentru a avea o icoan5, in plus, cu

privire la acest proces de destrAmare etnicI,reprodu-

cem un ultim pasaj din aceeapi lucrare:

La population de la Macedoine occidentale est de-

meurée tres fieele aux anciennes moeurs slaves
La variété occidentale est en général pénétrée et mo-
-difiée par les influences de l'ancienne civilisation
balkanique; et cela d'autant plus que les Aromounes,
qui ont oto les agents prinoipaux de cette civilisa-
www.dacoromanica.ro
 202

tion,y on vécu en grand nombre.D'autre part,ces Aro-.

mounes ont 6t6 en nombre considerable assimil4s par
les Slaves (426).

Aceste patru citatesdatorite unui erudit specia-

listIne pot scuti de tot ce am fi putut reproduce din

alti cercetAtori streini ce au percurs peninsula bal-

canicA: englesilfrancesi,italieni,germani etc.Ele ne-

au inf4igeat starea de ieri --intru citva gi cea de

astAzi-- a Arominilor.Folosindu-le,deci,ca punct de

plecarelsA incercAm a schia,cit mai rapid posibil,

In acest sumbru epilog starea Arominilor deieri,

de astAzi gi de mine.

I e r .

Minunata gi surprinzAtoarea inflorire a acestui

popor eminamente pastoral pi-a vAzut individualita-

tea sa etnicA adinc gi iremediabil subminatA in trel

directeii.Existena lui naionalA incepe sA se °lati-

no prin:

1.GRECISARE,graie stabilit4ei infloritoare gi

dominante a cultural gi oivilIsa1eI grecegti in in-

www.dacoromanica.ro
 203
treaga peninsu154

2.SLAVISARE,datorit5. masivitAtei brute gi inerte a

populatiei slave;

3.ALBANISARE,manifestat5, prin patriarhalismul rudi-

mentar dar stabil gi refractar al populatiei albanese.

Pentru toate aceste pierden i in cele trei directil

a existat un mediu foarte favorabil,pe carel-am putea

resuma In urm5.toarele consideratiuni de viat5, arominea-

B05A

a--.Instabilitatea de geografie umanA a Arominilor

in decursul timpurilor nu putea prilejui decit un

nomadism sufletescpce decurgea per-

fect din viata lor de perpetua transhumantn Ostoreascli;

b--.Vremuirile istorice veneau gi ele s6 intAreascA

gi mai multperegrin&rile geogra-

fice ale ArOminilor col putin in cuprinsul penin-
sulei balcanice;
.0oalitia cregtineascA in contra Semi-lunei a

provocat zguduiri in insegi nucleiele retrase in cre-

ierii muntilor arominegti c-eea ce a prioinuit adinci

destr5.mári etnice;
www.dacoromanica.ro
 204

d--.Supleea intelectual i caracteristica de po-

liglotaArominului au slAbit gi mai multinche-
garea sa etnicA;
e--.Sufletul su geometricIlipsit de suficientA
hranA etnionsa alunecat ugor pe pantadesnai-
onalisArei.
O exemplificare a acestor consideraiuni o credem
inutilA.Vrea cineva s5, se conving6 cum un Aromin a
putut deveni slay? SA se gindeascA mAcar la faptul
urmAtor: Slavul suflet masiv gi brut--,fiind in im-
posibilitate de a invAa un grai strein,adicgt graiul
oomerciantului etc.care era Aromin,urma ea acesta din
urmA sA invee graiul slavospre a-gi putea exersa pro-
fesia lui aga cum ii cereau iriteresele.In felul ace-
sta,Arominul dispArea cu timpul in masa slavA,in too-
mai cum dispare apa unui izvorag de munte in cuprin-
13121 unei bAltoace.

AstAzi.
GRAI .PinA in 1912,oind am OrAsit gi comuna mea

www.dacoromanica.ro
 205

natal& din PindocorespunzItor proposiM.unei dacoromine

"am cumpgrat o parte de pAdure" oriunde in grai aromin

am fi auzit numai urmAtoarea exprimare: acumpral un6
parte di Odure.In 1927 mi-a fost dat s& aud in comu-

na mea urmAtoarea exprimare: acumpAraI un meros di

srapin care vedem inlocuirea rapid& a dou& cuvinte la-

tine prin alte dougl. grecegti.

FOLKLOR--.Iainte de 1912,cel mai tirziu dup6 ora 9

de sear& in timp de varA,viaM, de familie intra in a-

devAratul ei fIgag sub propriul acoperig.Satul se o-

dihnea in linigtea de noapte.Ast&zi,incepind ou al

doilea deceniu al aoestui secolopoti auzi gi in Bate-

le pindene de Aromini serenada eroticevointate in 2-3

vooi de tineri gi tinereochiar la ore tirzii de noap-
te (10-1)--ceea-cepinainte de 1912,ar fi fost un ana-

cronism revolt&tor.

ETNOGRAFIE .Ne vom scuti de a da aci vre-un exem-

pluldegi,gi acipele ar fi nenumArate.Cel ce poate

ti gi interpreta pagini etnografice,ugor va desprinde

ce a fost ieri gi ce e ast&zi recurgind la pagina 225

www.dacoromanica.ro
 206

din Images d'ethnographie roumaine,vol.II.

M n e .

Nu vom recurge la fapte de graitfolklor qi etnogra-

fie,nici la filosofia ce se desprinde din ele (cf.pag.

4-5).Vom recurge la ceva subiectiv,adio5. la literatu-

ra cult6.

In general,scriitorii-poetipfAcindu-se exponentii

presimtirilor din popor,prevestesc evenimentetin toc-

mai acelor fiinte sau plante ce anuntá, din timp anu-

mite evenimente.Mai toti poetii aromini apar adinc

ingrijorati de soarta de mine a poporului lor.Aceastá.

ingrijorare devine cel putin semnificativ6.116car pen-

tru aceastA consideratiune vom reproduce cite un sin-

gur fapt din citiva dintre scriitorii aromini, dind

duptt fiecare ouvint mai greu de inteles sensul lui in

parentes5..

Z.A r a i a

Fudzi haratia (bucuria) di la-Armirii,

O gionelo xinite (instreinate),
S'pri fata-a lor curA
www.dacoromanica.ro
 207

Di lAcrAril upArite.
CA 'ì-ati,mAratA,'n cheptlu-a lor
Un dor te treacAt (leac) nu-are.
Vchirire-agteaptI un popor
Gind dultea-1'i limb& cbeare
(Bibl.nat.a Arom.,II,4).

0.Belimace, suspinind adinc dup. trecutul

glorios al Arominilor srli,exclamA intrebind:

Iu (unde) hit,bre cu-aname (renume),

FumefI di FArgerot?
Iu egtipArmAname,
Si GrAmusteariI,cu tot?
OOOOOO
Di la algeri (stini) fluIara
Ma nu si-avde prit munt,
Ni pravdA (vitA) ca s'asghear6--
.Di jale him (sintem) pitrumt (pAtrungi).
(Antol.arom.,199).

T.Caciona no dA indemnul desperat ce gi-1

fac Arominii in lupta incinsA pe viatA gi moarte in-

tre ei i inimicii lor (Grecii):

Di tr'atea vA scrisem carte

Ca s'nu stat aclo diparte,
LaI (hei) ficiori,o virie cara
Cu dugmanTi en& bgttem:
RoI au grailuovoI cu-apala (sabia)
Si-apArAm az (azi) limba g'fara (neamul)!
(Bibl.nat.a Arom.,II,100).

G.Murnu ne infAtigeazA sfirgitul acestor

crunte incAierAri ale Arominilor astfel:

www.dacoromanica.ro
 208

Si-avdza cum huhutea (vuia) diparte

'NA boa-V) (voce),ca un zghic ("teipAt)di moarte.
VAzea (rAsunau)pAdurile di cripare (indurerare)
CA horile (satele)-a noastrepalbile cuibare,
Sunt asparte
Si fara (neamul)-a noastrA moare!
(Tribuna Rominilor de peste hotare, III
(1926),n-rul 20pg.5 pi in Peninsula bal-
canicA IV (1926)921).

Nusi Tulliu ne presintA acelasi tablou

sumbru,singerind:

Tu plaiurile dit Pindu

fumlu 'n sus,
CA arde vatra noastrA
grailu ni e dus.

Tu plaiurile dit Pindu

PAdurile magl (numai) armin,
CA ardu-a noastre case
moare lailu (nefericitul)-Armin.
(Bibl.nate.a Arom0,I,30).

M.B e z a ne da un tablou de o pi mai zguduitoare

prevestire cu privire la ziva de mine,la viitorul Aro-

minilor:

....Nu -01 si parepfArtate,cA vide aspardzirea ti

(pentru) noi?....Fintina din dzeanA (de pe creptet,de
sus),veac'Yea fintinA di unA etA (secolvo via-teA) si-a-
strAchi (secA) dinAcale (dintr'odatA).Doaale cimbAdi
(clopote) di la bAseri'V arAsunarA singure,fArA s'li
suflA vimtul,nop-tî ntredzi arlsunara cA tiva
(oarecari) suflite alag6 (aleargA) pri nise (dinsele)..
...Asculta-me: nu-s ti bun aeste seamne.Cari-pti VI)
www.dacoromanica.ro
 209

va s'cadA pri noI,e sfulgu (trAznet) va nA agudeascA

(lovi),di nu va si-arminA -0.va (nimio) ni di limbasni
di vatra,ni di casile a noastre...Va s' guirA dirinlu
(prApAdul) piste nise,piste horIle (satele) a noastre
gi-unr1 jalepte va s'treacA plingindaluI disuprAvva srt
spunA a cAlAtorIlor loclu Iu (unde) fum (furAm) noI,
Iu bAnAm (vieylirám) noi gi-Iu dormu oasile a strA-
ugIlor (strAbunilor) a nogtri (Gran bun,I(1906),92).

Vrind a ne invinge pesimismul insAgi-rea-

litatea crudA a faptelor--,ne intrebAn:ce interpreta-

re s'ar putea da acestor semnificative ca sA nu zi-

cem 1ugubre--presil44ri ale poeilor nogtri aromini?

*
Pe umerii mna1i1or muni olagi i pietrogi ai

Pindului se profileazA in zAri,ca nigte sentinele so-

litarelarbori coniferi de o resiste/1-W. impresionantA:

sint aga numiii (cf.Images d'etbnographie

roumaine,I,173 a). Expugi perpetuu color mai nApras-

nice intemperii mai ales de toamn6 gl iarnA, a-

cegti singuraticilce par cá. igi propun cucerirea ore-

gtetelor de mun-W.,igi v1.4 din ce in ce mai mult pui-

nele crAci ce le mai rAmin rAsuoindu-se mereu pentru

T.PapahagioAROMINII:grai,folklor,etnografie. 14

www.dacoromanica.ro
 210

ultime resistentde,pin ce,in cele din urmA, cad rA-

pugi,integral sau partialpfie de fulgereprie de vin-

turi.Doar cite unul mai apare infruntAtor al vremui-

rilor.Impresia pe care -0.-o lasA aceastA priveligte

impregnatA de sublim gi indurare e cA te gAsegti in

urma unei lupte orincene.--AstAzi,aceasta e pi pri-

voligtea pe care -4-o resturile furtunatului po-

por al Arominului.

OdatA ou primAvaralstrAluoitoarea zApadA, oricit

de mult s'ar intari in oursul nop'tilor gi de vinturi,

gi oricit s'ar tot retrage in creierii mun-Wdor, in

cele din urmA ea se va da total invins6 in fata ra-

zelor soarelui.AstAzi mai mult ca orioind, cultura

gi civilisatia statelor dominante in care trAiesc A-

rominii,sur4inute de o sistematicA administraie po-

liticA,militarA,economicálsocialA etc.,proiecteazA
biruitor razele lor asupra mereu descrescindelorfor-

-V3 de resistentA etnicA aromIneasoA.RAmAgie isolate

poate vor indica aoest iminent naufragiu.

www.dacoromanica.ro
 211

CUPRINSUL

INTRODUCERE 3
Cunoapterea geografica a Arominilor . . 8
Cunoapterea istorica a Arominilor . . . 12
ORIGINEA AROMINILOR 21
MANIFESTKRI AROMINE in trecutul istoric:
Manifestari politice 26
Manifestari etno-sociale 30
Manifest'ari economice pi culturale . . . 32
Manifestari nationale 34
CUNOASTEREA AROMINILOR prin:
Grai,folklor pi etnografie 37

GRAI 52
FONETICI 54
Vocalism:
A accentuat 54
A neaccentuat 56
g accentuat 59
neaccentuat 60
I inchis accentuat 61
I neaccentuat 61
62
62
Diftongi 63
Hiat secundar 63
Consonantism:
P,B,F,V0M 64
65
66
C1G 66
www.dacoromanica.ro
 212

68
-LL 68
LBR-,LBT- 68
CL,GL 69
rl,rn 69
Conclusiuni 70
MORFOLOGIE 71
Articolul 71
Casurile 74
Adjectivul . 76
Numeralul 77
Pronumele 77
Verbul 78
Adverbul 84
Preposiiunea 84
Interjeciunea 85
Deriva-4unsa 85
SINTAXI 86
Articolul 87
Pronumele personal enclitic 87
Dativul pronominal etic 89
Pronumele reflexiv 89
Pronumele posesiv 90
Pronumele relativ 92
Pronumele interogativ 93
Infinitivul lung 93
Participiul trecut 94
Preposi-O.unea 95
Con juncia 96
LEXIC 97
Semantism 100
Locu-O.uni 105
Conclusiuni cu priVire lagrai 106
Psihologia arominei .111

FOLKLOR 115
"Folklor","etnografien,"demografie-demo-
logie","sociografie-sociologie" 115
Apropien i aromino-dacoromine 126
www.dacoromanica.ro
 213

ASPECTE FOLKLORICE (poesie popular) . . 129

. .

LITERATURA CULTA 136

OREATIA LITERAR1 CULTA 142 .

FONDtIL DE INSPIRATIE al scriitorilor aromini 155

PAstoritul 157,160
CArvAnAritul 158,160
Transhumana 161
Trecutul 161
Familia 161
Instreinarea 161
Magia . . 162
Erotismul 162
Nationalismul 162
Estetica literarl . . . 163

ETN OGRAFIE 167

Terminologia 167
Filologia pi etnografia 169
Apropien i aromino-dacoromine 171
Apropien i aromino-italiane 173
Etnografi lingu isticA 179
PAstoritul 179
CArvAnAritul 181
"BruVe 183
"TAmbare" 184
"Cdcu", 185
Etnografi folkl oricA 186
Instreiharea 188
Inmormintarea 189
PAstoritul 190
CArvAngritul 190
Haiducia 191
MEDIUL GEOGRAFIC AL AROMINILOR:
194

EPILOG 198
Ieri 202
AstAzi 209
Mine _ _ -
206

www.dacoromanica.ro
 Acest ours a fost oopiat la maqinl de

D. Sandru
liceriiat in litere

Rug5.m a trece cu vederea unele scApAri re-

dacteionale gi de transcriere cum ar fi,

bungtoar5.2despAriri de ouvinte etc.,ele

fiind impuse gi de aranjamentul tehnio al
maginei de scris.

www.dacoromanica.ro
 De TACHE PAPAHAGI
L AROMYNII DIN MINOT DE VEDERE ISTORIC, CULTURAL I PO-
LITIC, conferentd; Bucure*ti, 1915; 36 pag., Cu 6 gravuri.
LA BOMiNII DIN ALBANIA [impresii, de calatoriej; Bu-
cure§ti, 1920; vi-72 pag., Cu 9 gravuri
ANTOLOGIE AROMANEASCA; Bucure0d (ed. Casei .$coalelor),
1022; xLvn-519 pag., Cu 30 veden i etnografice, 12 arii
musicale i glosar in limba francesä.
DIN FOLKLORUL ROMANIC SI CEL LATIN, studiu comparat; Bu-
cureti (ed. Casei $coalelor), 1923; n-174 pag., Cu 2
nTavuri.
0 PROBLEMA DE ROMANITATE SUD-ILIRICA (extras din Gral
su fiel, I, 1); Bucureti, 1923; 30 pag., Cu 2 plane
DIN EPOCA DE FORMATIUNE A LIMBEI ROMINE, probleme etno-
linguistice (extras din Gral suflet, I, 2); Bucure§ti,
1924; 34 pag.
rERCETARI IN MUNTII-APUSENI (extras din Gral $ti suflet,
II, 1); Bucureti, 1925; 72 pag., cu o hartä i 8 plan§e.
GRAIUL I FOLKLORUL MARAMUREWLUI; BUCUPD§U (ed. Aca-
demiei romtne), 1925; Lxxxm-240 pag., cu o hartä §i
22 plame.
CREATIUNEA POETICA. popuLARA. (extras din Gral su fiel,
II, 2); Bucure;ti, 1926; 47 pag.
BIBLIOTECA NATIONALA A AROMYNILOR, VOL 1 (Nu§i Tulliu,
Poesii, original §i transpunere in limba literarä);
Bucure0I, 1926; xvi-144 pag.
DISPARITII I SUPRAPUNERI LEXICALE, I (extras din Gral
suflet, III, 1); Bucure§ti 1927; 24 pag.
19. MACEDO-ROMYNII Sall AROMINII (Seria C, n-rul 30 din pu-
blicatiunea Cunogin(e folositoare, ed. «Cartea romi-
neascd»); Bucureti, 1927; 29 pag.

www.dacoromanica.ro
ETNOGRAPIE LINGUISTICA ROMINI [curs universitar litogra-
fiat]; BucurWi, 1927; 118 pag.
BASILICA-ECOLESIA [in Romania orientald], apdrut in Onia-
giu lui I. Bianu; Bucureti, 1927, pag. 285-288.
IMAGES D'ETHNOGRAPHIE ROUMAINE (daco-roumaine el arou-
maine), tome I (318 photographies originales, avec
texte français et roumain); Bucureti, 1928; 176 pag.
DISPARITII $1 SUPRAPUNERI LEXICALE, H (extras din Grai
$i suflet, IV, 1); Bucure0, 1929; 15 pag.
FOLKLOR ROMIN COMPARAT [curs universitar litografiat,
tratind despre proverbe, ghicitori, jocuri de cuvinte, stri-
gdturi i, mai ales, despre poesia liricd populard];
Bucure§ti, 1929; 427 pag.
INTRODUCERE IN F1LOLOGIA ROMANIC. A, cu privire speciald
asupra ISTORIEI UMBEL ROMINE: Fonetica [curs univer-
sitar litografiat]; Bucureti, 1930; 285 pag.
ORIGINEA MULOVI$TENILOR I GOPE$ENILOR IN LUMINA UNOR
TEXTE (extras din Grai $i suflet, IV, 2); Bucure0i, 1930;
64 pag.
IMAGES D'ETHNOGRAPHIE ROUMAINE (daco-roumaine et arou-
maine), tome deuxième (431 photographies originales,
avec texte français et roumain); Bucure01, 1930;
232 pag.
BIBLIOTECA NATIONALÀ A AROMINILOR, VOL II (POeti1 Z. A.
Araia §i T. Caciona original i transpunere in limba
literara); Bucure§ti, 1932; xx1-137 pag.
AROMINII: grai, folldor, etnografie, cu o introducere istoricd
[curs universitar litografiat]; Bucure§ti, 1932; 213 pag.
Snmn miRuNTE: note, etimologii, recensii, precum §i arti-
cole cultural-nationale in diferite publicatiuni, dar mai
ales in revista Grai $i suflet.
1932, 1 martie

www.dacoromanica.ro
 Din Colectia etnografic5 original& * Tache Papa hagi *
au apkut:

IMAGES D'ETHNOGRAPHIE ROUMAINE

(DACO-ROUMAINE et AROUMAINE)

Tome premier: 318 photographies originales, avec texte fran-

cais et roumain, 1928.
Tome deuxième: 431 photographies originales, avec texte
frangais et roumain, 1930.

Publicatii in cari au apdrut recensii despre aceste douà

volume §i numele autorilor acestor recensii:

Pentru vol. I:
R. Corso in 11 folklore italiano, III (1928), 317-318;
Ov. Densusianu in Grai si suflet, III (1928), 467;
P. Muché in Revue des langues romanes, LXV (1927), 138;
Friedwagner in Literaturblatt far germanische und ronzanische Philo-
logie, L (1929), 364-365;
Iorga in Revue historique du sud-ed européen, V (1928), 274;
F., Kriiger in Volkstum und Kultur der Romanen, II ( 1929),
111-112;
St. Mladenov in lzvestia na narodnia ethnografski muzei vä Sofia,
VIIIIX (1929), 303-306;
Rohlfs in Archiv far das Studium der neueren Sprachen, Band
159 (1931), 320;
St. Romansky in Makedonsky pregled, IV (1928), 165-167;
M Roques in Romania, LIV (1928), 615;
C. Tagliavini in Studi rumeni, IV (1929-1930), 211.
B. Cecropide in Llniversul din 13 iunie 1928;
$dineanu In Adev5rul din 21 iunie 1928.

Pentru vol. II:

Em. Bucutà in Boabe de grail, 1'(1930), 246-247;
R. Corso in II folklore italiano, V (1930), 238-239;
Ov. Densusianu in Grai si suflet, IV (1930), 411;
N. Iorga in Revue historique du sud-est européen, VII (1930),
122-123;
F. Kriiger In Volkstum und Kultur der Romanen, IV (1931).
194-196.
B. Cecropide in Universul din 10 aprilie 1930;
in Adevàrul din 20 aprilie 1930;
1. Dimitrescu in Curentul din 5 maiu 1930;
I. Simionescu in Universul din 21 ianuarie 1932.

www.dacoromanica.ro