Ingrijirea pacientilor cu afectiuni ale cailor biliare

Circumstante de aparitie :
- incidenta maxima la femeile intre 30 – 50 de ani, care prezinta malformatii congenitale, litiaza
biliara
Colecistita
Colecistita reprezintă inflamația vezicii biliare.
Colecistita acuta reprezinta inflamatia acuta a vezicii biliare, ce rezulta frecvent dintr-o
blocare a canalului cistic de catre calculi biliari.
Colecistita cronica reprezinta inflamatia cronica a vezicii biliare, cauzata de atacuri
repetate de inflamatie acuta si se caracterizeaza prin micsorarea si ingrosarea  peretilor vezicii
biliare, cu pierderea capacitatii de a concentra, stoca si elimina in mod eficient bila.Colecistita
cronica poate fi litiazica si nelitiazica.

Cauze.Inflamația vezicii biliare poate fi cauzată de:

 Calculii biliari. Cel mai adesea, colecistita este rezultatul particulelor dure care se
dezvoltă în vezica biliară. Pietrele biliare pot bloca tubul (canalul chistic) prin care curge bilia
când iese din vezica biliară. Se acumulează bile, provocând inflamații.
 Tumori. O tumoră poate împiedica scurgerea bilei din vezica biliară în mod
corespunzător, provocând acumulare biliară care poate duce la colecistită.
 Blocarea conductelor biliare. Ciocnirea sau cicatrizarea canalelor biliare poate provoca
blocaje care duc la colecistită.
 Infecţie. SIDA și anumite infecții virale pot declanșa inflamația vezicii biliare.
 Probleme ale vaselor de sânge. O boală foarte severă poate deteriora vasele de sânge și
poate scădea fluxul de sânge la vezica biliară, ducând la colecistită.
Simptomatologie :
Colecistita acuta :
 Durere intensa in hipocondrul drept cu iradiere in umarul drept sau in spate
 Starea generala alterata
 Sensibilitate peste abdomen la atingere
 Greaţă

1
 Vărsături biliare
 Icter
 Febră 39 – 40 grade C , frison
Semnele și simptomele de colecistită apar adesea după masă, în special după o masă bogată. 
Diagnostic
Testele și procedurile utilizate pentru diagnosticarea colecistitei includ:

 Analize de sange. Medicul poate comanda analize de sânge pentru a căuta semne ale unei
infecții sau semne ale unor probleme ale vezicii biliare.
 Teste imagistice care arată vezica biliară. Ecografia abdominală, ecografia endoscopică
sau o tomografie computerizată pot fi utilizate pentru a genera imagini ale vezicii biliare, care
pot dezvălui semne de colecistită sau pietre în conductele biliare și vezicii biliare.
 O scanare care arată mișcarea bilei prin corp. O scanare a acidului iminodiacetic
hepatobiliare (HIDA) urmărește producerea și fluxul de bilă din ficat către intestinul subțire.
O scanare HIDA implică injectarea unui colorant radioactiv în corp care se atașează de
celulele producătoare de bilă, astfel încât să poată fi văzută în timp ce  aceasta circulă cu
vezica biliară prin conductele biliare.
Tratament
Tratamentul pentru colecistită implică, de obicei, internare în spital pentru a controla inflamația
din vezica biliară. Uneori, este nevoie de o intervenție chirurgicală.Tratamentele pot include:

 Repaus alimentar.
 Lichide printr-o venă în braț. Acest tratament ajută la prevenirea deshidratării.
 Antibiotice pentru combaterea infecției.
 Medicamente pentru durere. Acestea pot ajuta la controlul durerii până la ameliorarea
inflamației din vezica biliară.
 Procedura pentru scoaterea pietrelor. Medicul poate efectua o procedură numită
colangiopancreatografie retrogradă endoscopică (ERCP) pentru a îndepărta pietrele care
blochează canalele biliare sau canalul chistic.
Operația de îndepărtare a vezicii biliare se numește colecistectomie. De obicei, aceasta este o
procedură minim invazivă, care implică câteva incizii minuscule în abdomen (colecistectomie
laparoscopică). O procedură deschisă, în care se face o incizie lungă în abdomen, este rareori
necesară.
Momentul intervenției chirurgicale depinde de gravitatea simptomelor și de riscul general de
probleme în timpul și după operație. Odată ce vezica biliară este îndepărtată, bila curge direct din
ficat în intestinul subțire, în loc să fie depozitată în vezica biliară.
Complicatii :
Colecistita poate duce la o serie de complicații grave, inclusiv:

 Infecție la nivelul vezicii biliare. Dacă bila se acumulează în vezica biliară, cauzând
colecistită, bila poate fi infectată.
 Moartea țesutului vezicii biliare. Colecistita netratată poate provoca moartea țesutului din
vezica biliară (gangrenă). Este cea mai frecventă complicație, în special în rândul persoanelor
în vârstă, care așteaptă să primească tratament și celor cu diabet. Aceasta poate provoca
ruperea vezicii biliare.
2
 Vezica biliară sfâșiată. O ruptură (perforație) în vezica biliară poate rezulta din umflarea
vezicii biliare, infecție sau moartea țesutului.

Angiocolita ( colangita )

Este o infectie bacteriana a caii biliare principale si a cailor biliare intrahepatice (situate in

interiorul ficatului).

Cauze - Angiocolita este cauzata, in general, de prezenta unui corp strain in caile biliare. Cel mai
des, este vorba de migrarea unui calcul vezicular in canalul coledoc (calea biliara principala), rar
de o tumora si, uneori, de o infectare cu un vierme sau cu galbeaza.

Simptome si diagnostic - Angiocolita se manifesta printr-o febra de 40 de grade Celsius

cu frisoane, asociata uneori cu dureri abdominale si cu  icter.

Tratament - Angiocolita trebuie sa fie tratata rapid cu antibiotice, datorita riscurilor

de septicemie, de insuficienta renala si de colaps cardiovascular. O interventie
chirurgicala sau endoscopica, avand drept scop eliminarea obstacolului in cauza, trebuie sa fie
realizata urgent dupa regresia semnelor infectiei.

Angiocolecistita = inflamatie a colecistului si a cailor biliare manifestata prin febra 39 – 40

grade C, frison, dureri colicative, subincter (termenul de subicter defineste coloratia galbuie a
sclerei neasociata cu colorarea pielii si exprima o crestere de peste 1,8 mg/dl, a bilirubinemiei,
dar mai mica de 2,5 mg/dl.) sau icter (icterul defineste culoarea galbena a mucoaselor si a pielii,
ca urmare a depunerii pigmentilor biliari, fiind expresia clinica a unei hiperbilirubinemii de peste
2,5 mg/dl.) la 1 – 2 zile dupa debut .

Diskineziile biliare

- sunt tulburari functionale ale cailor biliare extrahepatice cu sau fara modificari organice locale.
Se pot manifesta sub forma de hiper sau hipokinezie.
Cauze :
Deşi cauzele principale ale dischineziei biliare sunt obezitatea, consumul anumitor alimente şi
chiar stresul, care poate provoca inflamaţii în organism, aceasta este adesea mai degrabă un
simptom al altor afecţiuni, nu o boală în sine. Dischinezia biliară poate fi şi o consecinţă a
urmatoarelor afectiuni : calculi biliari, pancreatita, gastrita, ulcer duodenal, hepatita A sau B,
anemia hemolitica.

Semne si simptome :

- in diskinezia biliara hipokinetica : greturi, varsaturi biliare, constipatii, depresii, inapetenta,

senzatie de plenitudie in hipocondrul drept

- in diskinezia biliara hiperkinetica : dureri repetate sub forma de colici in hipocondrul drept

3
Diagnostic

Diagnosticul de dischinezie biliară se stabileşte pe baza examenului clinic, dar şi a anumitor teste

de sânge sau analize imagistice care pot scoate la iveală probleme la nivelul vezicii biliare.
Medicul va întreba pacientul ce simptome are, în ce context apar şi dacă persistă, apoi, dacă
suspectează o afecţiune a ficatului sau a vezicii biliare, poate solicita efectuarea unei radiografii
de tip HIDA (colescintigrafie) cu substanţă de contrast. Această analiză oferă imagini precise ale
organelor vizate, care pot indica diferite anomalii.
De asemenea, pot fi solicitate teste de sânge pentru măsurarea nivelului enzimelor hepatice sau
al bilirubunei. Ecografia şi CT-ul sunt recomandate doar în cazul în care simptomele pot sugera
prezenţa calculilor biliari.
O altă analiză indicată pentru verificarea funcţionării căilor biliare, a ductului pancreatic şi a
vezicii biliare este colangio pancreatografia retrogradă endoscopică (ECRP).
Tratament
Simptomele dischineziei biliare pot trece adesea de la sine, fără tratament medical, mai ales dacă
se fac schimbări în regimul alimentar şi greutatea atinge limitele normale. În cazul în care
manifestări precum durerile abdominale sau febra persistă, pot fi de folos analgezicele şi
antiinflamatoarele nonsteroidiene, dar numai la recomandarea medicului. Depăşirea dozelor
indicate poate duce la probleme cu ficatul sau cu rinichii, dar şi la hemoragie digestivă.
Colecistectomia laparoscopică, adică eliminarea integrală a veziculei biliare (colecistul), este
tratamentul standard pentru dischinezie biliară. Deşi majoritatea pacienţilor observă o ameliorare
semnificativă a simptomelor după intervenţie, 15-20% vor continua să resimtă manifestări
neplăcute. Dacă dischinezia biliară este cauzată de tulburările de motilitate de la nvielul
sfincterului Oddi, medicul va recomanda sfincterectomia endoscopică, o intervenţie care duce la
dispariţia simptomelor la peste 80% din pacienţi.

Problemele pacientului :
- alterarea confortului
- hipertermie
- risc de deshidratare
- anxietate
Obiective :
- ameliorarea confortului fizic si psihic al pacientului
- echilibrarea hidroelectrolitica
- combaterea hipertermiei ( febrei )
Interventii : asistenta :
- asigura repausul fizic, psihic si alimentar in perioada acuta a bolii
- supravegheaza varsaturile cantitativ si calitativ si le noteaza in foaia de temperatura
- reechilibreaza hidroelectrolitic pacientul cu perfuzii intravenoase cu ser fiziologic, glucoza 5%,
bicarbonat de sodiu, dupa datele ionogramei ( analiza mineralelor - sodiu, clor, calciu, fosfor,
potasiu, fier, magneziu, plumb, iod) 
- asigura alimentatia : in perioadele dureroase – regim hidric imbogatit cu fainoase, supe de
zarzavat, apoi branza de vaci, carne fiarta de pui sau de vita. ; in perioadele de liniste sunt
contraindicate alimentele grase : carnea, sunca, mezelurile, prajelile, conservele;

4
- pregateste pacientul pentru examenele radiologice si ecografice in vederea stabilirii
diagnosticului ; examenul radiologic si tubajul duodenal se fac dup ace au cedat fenomenele
acute ;
- recolteaza sange pentru examene de laborator : VSH, hemograma, bilirubina ;
- administreaza tratamentul antispastic ( papaverina, scobutil, atropina ), antiemetic si
antiinfectios neopiaceu ( ampicilina, gentamicina ) prescris de catre medic ;
- supravegheaza durerea, notand caracteristicile ei si mijloacele nefarmacologice ( punga cu
gheata ) folosite pentru diminuarea ei ;
- monitorizeaza temperatura corporala, pulsul si tensiunea
- instruieste pacientul privind regimul de viata dupa externarea din spital, il invata sa-si prepare
alimentele numai prin tehnici simple ( fierbere, frigere, inabusire ) si sa evite excesele
alimentare;
- pregateste psihic pacientul in vederea actului chirurgical , atunci cand medicul hotaraste aceasta
conduita terapeutica.

Ingrijirea pacientului cu litiaza biliara

- cu plan de ingrijire –

Litiaza biliară reprezintă prezenţa calculilor (popular: “pietre”) la nivelul veziculei

biliare sau în căile biliare, traducându-se clinic prin sindromul dispeptic (dispepsia inseamna
digestie dureroasa, dificila sau tulburari de digestie ) biliar şi prin colicile biliare.
Această boala este frecventa la toate varstele si anume la 10-15% din populatia adulta,
dar cu predilectie apare la sexul feminin, datorita diferentei de compozitie a bilei.

Calculii sunt formati din bilirubinat de calciu, colesterol, carbonat de calciu, acid
palmitic, proteine, cupru, fier magneziu si mai contin o materie proteică (celule, sfaramituri
celulare, mucus, bacterii) peste care se depune colesterol sau saruri.

Printre factorii de risc care cresc riscul apariţiei litiazei biliare se numară:

 Varsta
 Sexul şi estrogenii (femeile au de doua ori mai frecvent litiază biliară decât bărbaţii);
 Dieta (cantitate scăzută de fibre din alimentaţie, prelungirea timpului de tranzit,
prelungirea perioadelor de post prezintă un risc crescut pentru apariţia litiazei biliare, în
timp ce dieta bazată pe vegetale are un efect benefic) ;
 Obezitatea (din cauza producţiei crescute de colesterol biliar, iar dietele şi rezecţiile
intestinale cresc și mai mult riscul litiazic);
 Sarcina (multiparele au mai des litiază biliară decât cele nulipare);
 Rezecţia ileonului terminal (ultima parte a interstinului subţire);
 Boala Crohn;
 Intervenţii chirurgicale gastrice;
 Afecţiuni care determină hemoliză crescută.
Simptomatologie
Litiaza biliara nu se manifesta clinic in marea majoritate a cazurilor si nu determina complicatii.
Calculii pot traversa canalul cistic fara a provoca simptome. Totusi, obstructia temporara a
canalului cistic provoaca durere intensa, cunoscuta sub denumirea de colica biliara.
5
Colica biliara dureaza in general intre 30 minute si 4 ore. Este o durere intensa resimtita in
partea superioara dreapta a abdomenului, ce poate iradia inspre umar si omoplatul drept. Durerea
survine brusc, devine intensa, apoi dispare treptat. Este de obicei insotita de greturi, varsaturi si
rar de febra si frisoane.
De obicei, durerea apare postprandial (la 1 ora dupa masa) si este cauzata de contractia vezicii
biliare, drept raspuns la o masa bogata in lipide, in conditiile in care canalul cistic este obstruat
de un calcul biliar. Durerea se estompeaza odata ce calculul este eliminat, permitand bilei sa
curga normal.
O persoana care a suferit o criza de colica biliara prezinta 70% riscuri de a suferi alta. La
inceput, crizele sunt usoare, dar au tendinta de a se agrava in absenta unui tratament.
Majoritatea crizelor survin fara legatura cu masa. Ele se pot declara in orice moment, dar cel mai
des nu exista un eveniment declansator. Criza survine dupa ce vezica s-a contractat si a eliminat
un calcul susceptibil de a obstrua caile biliare. Luarea mesei provoaca intotdeauna contractia
vezicii, stimulata de prezenta alimentelor in intestinul subtire, dar vezica se poate contracta si in
mod spontan in orice moment.

Semne ce indica o complicatie

In prezenta acestor simptome, consultarea de urgenta a unui medic este obligatorie:
 icter
 durere foarte intensa si subita in partea dreapta a abdomenului, ce persista mai multe de 6
ore
 varsaturi persistente
Diagnostic
Ecografia abdominala este metoda de electie pentru diagnosticul litiazei biliare. Examenul CT, 
RMN sau colecistografia orala sunt alte posibilitati de a diagnostica litiaza biliara. Ecografia
endoscopica poate detecta calculi biliari de mici dimensiuni (< 3 mm) si este uneori utilizata
cand rezultatele celorlalte examene nu sunt concludente.

Calculii biliari asimptomatici sunt deseori depistati in mod accidental, in timpul analizelor de
rutina, sau efectuate pentru alte afectiuni.

Tratament
Pentru calculii biliari asimptomatici, tratamentul medical este rareori indicat deoarece prezinta
reactii adverse sau complicatii, iar recurenta calculilor este relativ frecventa (25% in 5 ani).
Totusi, la pacientii cu diabet, calculii biliari asimptomatici trebuie indepartati.

La pacientii cu crize acute de colica biliara, durerea poate fi controlata cu ajutorul

medicamentelor antispastice, antiinflamatorii nesteroidiene sau opioide, in functie de intensitatea
ei.
Desi majoritatea crizelor de colici biliare se rezolva spontan, recurenta simptomelor se observa la
20-40% din pacienti/ an, iar complicatiile precum colecistita, coledocolitiaza, colangita si
pancreatita survin la 1-2% din pacienti /an. Astfel, indepartarea veziculei biliare
(colecistectomie) este indicata.
In general, colecistectomia este efectuata pe cale laparoscopica, constituind o interventie minim
invaziva ce necesita doar trei incizii abdominale. Vindecarea dureaza cateva zile. In aproximativ

6
5% din cazuri (in special in cazul unei inflamatii importante), se recurge la ablatia vezicii biliare
prin chirurgie clasica.
Ablatia vezicii nu determina probleme pe termen lung. Dupa operatie, ficatul continua sa
produca bila, dar aceasta trece in canalul coledoc si se varsa direct in intestinul subtire. Pacientul
continua sa se alimenteze normal. Bila este secretata mai frecvent, ceea ce poate duce la aparitia
unor scaune lichide, la unele persoane. Daca problema persista, unele modificari ale dietei –
evitarea alimentelor grase si aporturile suplimentare de fibre alimentare – pot fi benefice. In
plus, colestiramina (de exemplu, Questran), un medicament care absoarbe bila in intestin,
contribuie la reducerea simptomelor neplacute.
Litotripsia este o metoda ce consta in fragmentarea calculilor cu ajutorul ultrasunetelor de inalta
frecventa. Apoi, medicamentul ursodiol (acid ursodeoxicolic) este prescris pentru dizolvarea
fragmentelor de calculi biliari. Tratamentul este indicat doar in cazul unui calcul unic, de
dimensiuni mici. Alti calculi se pot forma in urmatorii ani.
Plan de ingrijire a pacientei cu litiaza biliara
Culegerea datelor
Date personale :
Nume și prenume: B. A.
Sex: F
Data nașterii: 25. 03. 1967
Varsta: 52 ani
Stare civila: casatorita, 1 copil, un avort, menarha – 13 ani, menopauza – 49 ani
Domiciliu: Ploiesti, Prahova
Ocupatia: invatatoare
Nationalitate: romana
Religie: ortodoxa
Bolnava se interneaza in sectia Chirurgie a Spitalului Judetean Ploiesti in data de 23
aprilie 2019 cu diagnosticul de litiaza biliara.
Motivele internarii :
- durere cu debut brusc , cu localizare in epigastru, iradiere de-a lungul rebordului costal
drept, spre umarul drept
- durerea a aparut in urma cu aproximativ o zi
- este insotita de greturi, varsaturi alimentare, cefalee, agitatie
Antecedente personale – bolnava a suferit o interventie chirurgicala la nasterea copilului –
cezariana la varsta de 24 ani, iar in prezent este diagnosticata cu HTA gradul II pentru care
urmeaza tratament medical.
Obisnuințe de viața si munca: locuieste la bloc,3 camere, impreuna cu sotul si fiica lor ; se
intretine din salariul ei si al sotului; nu are un regim de viata corect (mese neregulate, fumeaza,
consuma doua cafele pe zi).
Istoricul bolii: Pacienta in varsta de 52 de ani se prezinta la sectia Upu a Spitalului Judetean
Ploiesti prezentand durere intensa in epigasttru cu iradiere in umarul drept , cefalee, greata,
varsaturi de aproximativ o zi ; din discuțiile purtate cu pacienta reiese ca in ultimele 48 de ore, a
consumat alimente prajite cu continut ridicat de grasimi.
Bolnava a fost internata in spital pentru investigatii si tratament fiind externata in stare
ameliorata.

7
 Recomandări: regim alimentar fara grasimi, dulciuri, mai ales ciocolata, tutun, prezentare
periodica la control medical in vederea unei eventuale interventii chirurgicale.

Plan de ingrijire a nevoilor afectate

1. Nevoia de a bea si a manca
Problema : dificultate de a urma dieta datorata lipsei de cunostinte manifestata prin greseli in
alegerea si prepararea alimentelor
Obiective : pacienta sa aiba un regim alimentar sanatos
Interventii autonome : asistenta medicala invata bolnava cum sa prepare alimente sanatoase, intr-
un mod in care sa-i placa, sa respecte orarul meselor, sa consume cereale integrale si fibre, sa
limiteze consumul de grasimi animale saturate, cu un continut ridicat de colesterol, sa se
hidrateze corespunzator.
Interventii delegate : asistenta medicala alimenteaza pacienta parenteral, la indicatia medicului,
cu solutii perfuzabile.
Evaluare : pacienta respecta indicatiile oferite.
2. Nevoia de a elimina
Problema : varsaturi datorate afectarii colectistului manifestate prin greturi regurgitari
Obiective : pacienta sa prezinte o stare ameliorata, fara greturi si varsaturi
Interventii autonome : asistenta medicala ajuta bolnava in timpul varsaturilor, o invata sa respire
profund pentru a reduce greata, ofera lichide reci, in cantitati mici, cu lingurita
Interventii delegate : alimentare parenterala pana la oprirea varsaturilor, reechilibrare
hidroelectrolitica, administrarea tratamentului medicamentos indicat de medic
Evaluare : pacienta nu mai prezinta greturi si varsaturi.
3. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Problema : postura inadecvata datorata durerii manifestata prin adoptarea pozitiei antalgice
Obiective : pacienta sa nu mai prezinte durere, sa aiba o pozitie normala in pat, sa se poata
deplasa, sa nu mai prezinte anxietate
Interventii autonome : asistenta medicala linisteste pacienta, asigura un climat de liniste, ajuta
bolnava sa obtina o pozitie cat mai confortabila, fara durere, sa se deplaseze pe distante mici
Interventii delegate : administrarea tratamentului prescris de catre medic
Evaluare : bolnava nu mai prezinta anxietate, pozitia antalgica nu mai este o necesitate, se
deplaseaza fara ajutor.
4. Nevoia de a dormi si a se odihni
Problema : oboseala datorata durerii, greturilor, varsaturilor manifestata prin somnolenta, iritatie
Obiective : bolnava sa prezinte un somn linistit, fara dureri
Interventii autonome : asigurarea unui climat linistit, in salon aerisit, invatarea unor tehnici de
relaxare
Interventii delegate : administrarea de sedative, la indicatia medicului
Evaluare : pacienta reuseste sa se odihneasca, nu mai prezinta stare de oboseala.
5. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea
Problema : ignoranta datorata lipsei cunostintelor manifestata prin aparitia simptomelor de boala
Obiective : pacienta sa acumuleze cunostinte noi
Interventii autonome : stimularea dorintei de cunostere, motivarea importantei acumularii de noi
cunostinte, educatie pentru sanatate

8
Evaluare : pacienta se arata dornica sa acumuleze informatii despre boala sa si este dispusa sa
urmeze un regim alimentar adecvat precum si un program de exercitii regulate.
Alimente permise :
- lactate : lapte dulce, iaurt ;
- paine : alba sau intermediara, mai veche sau prajita ;
- supe de zarzavat cu gris, orez sau paste fainoase ;
- carne slaba de vaca, vitel, gaina, pui ; rasol simplu, perisoare fierte, peste slab, rasol fiert;
- branzeturi : branza de vaci, cas slab, urda, telemea ;
- grasimi : unt proaspat si untdelemn neprajit, adaugat la fiert ;
- oua, albus, omleta dietetica ;
- legume si zarzavaturi fierte, soteuri, piureuri, budinci, salate, fructe dulci, coapte, compoturi
fara coji si samburi ;
- dulciuri : prajituri din aluat uscat ( cu branza de vaci, fructe, tarte cu zeama de fructe, gelatina,
miere, dulceata ) ;
- condimente : sare normala ( daca nu este contraindicata ), marar, patrunjel,, cimbru, telina,
zeama si coaja de lamaie.
Alimente interzise :
- carne grasa de porc, oaie, gasca, rata, mezeluri, peste gras, sarat sau afumat ;
- branzeturi grase, fermentate ;
- oua in cantitate mare, prajite sau galbenusuri ;
- paine neagra sau fainoase nerafinate ;
- untura, slanina, seu, grasime prajita ;
- legume bogate in celuloza grosolana, ridichi, ceapa, usturoi, varza, legume uscate ;
- fructe : alune, nuci, migdale ;
- dulciuri : din aluat dospit, foietaje, prajituri cu nuci, alune, aluat cu unt, inghetata ;
- bauturi : alcool, cafea, cacao, ape minerale, clorurosodice.

Pancreatita acuta
Pancreatita acuta este o inflamatie acuta a pancreasului intilnita cel mai adesea peste 40
de ani, ceva mai frecvent la barbati, dar diagnosticata si la varste tinere, chiar si la copii.
Pancreasul este o glanda responsabila de producerea de insulina si secretia si sinteza de enzime
digestive necesare metabolismului grasimilor, proteinelor si carbohidratilor.
Aproximativ 80% din pancreas este exocrin, 20% fiind endocrin.
Pancreatita acuta este o afectiune a pancreasului exocrin-producator de enzime digestive.
Cauzele cele mai frecvente ale pancreatitei acute sunt:
- litiaza biliara, trauma pancreatica
- alcoolul, drogurile
- virusul Coxachie, bacterii
- by-pass coronarian
- fibroza chistica
- ulcer duodenal
Circumstante de aparitie :
- persoane cu afectiuni ale cailor biliare, in special calculi biliari
- alcoolici
- persoane care prezinta infectii ( parotidita epidemica = oreion , hepatita virala )

9
- persoane cu traumatisme pancreatice
- persoane care au efectuat colangiu pancreatografie endoscopica ERCP
- pacientii tratati cu glucocorticoizi
Semne si simptome ( manifestari de dependenta ):
- debut brusc, cu dureri violente, constante, in abdomenul superior, deseori in centura ( durerea
in bara ) , iradiind in spate ;
- greturi, varsaturi, meteorism abdominal
- retentie de fecale si gaze
- febra, tahicardie
- rareori ascita, revarsat pleural
Diagnostic
- teste de sange si urina :
- hematocritul creste de citeva ori prin deshidratare sau poate scadea prin hemoragie
- leucocitoza moderata: 12.000/mmc, care creste in complicatiile infectioase
- probele hepatice ramin nemodificate, uneori o usoara crestere a bilirubinei
- cresterea lipazelor serice se mentine citeva zile
- amilazele sanguine cresc de 2,5 ori, valori > 1000 UI% sunt specifice pancreatitelor biliare
- in hiperlipidemii amilazele sunt normale
- amilazele urinare > 500 UI/24 ore
- hipocalcemie plasmatica - prognostic nefavorabil
- teste inflamatorii: VSH si proteina C crescuta indica agravarea
- nivelul seric al IgG4 este necesar pentru a exclude pancreatita autoimuna
- nivelul de tripsina si tripsinogen urinar si fluidul peritoneal
- teste genetice pentru a evidentia mutatia genei PRSS1 sau CFTR.

Studii imagistice
Radiografia abdominala pe gol este in 2/3 din cazuri normala, fara a se inregistra nivele
hidroaerice sau pneumoperitoneu. Cel mai adesea se intilneste o dilatare a unei anse jejunale
adiacente pancreasului – ansa santinela. Se mai pot evidentia calcificari glandulare, fapt ce
semnifica afectiunea cronica preexistenta.
Examenul baritat al tubului digestiv poate arata o desfacere a potcoavei duodenale.
Toracic poate descrie pleurezie stinga.
Ecografia poate vizualiza litiaza biliara sau alta etiologie a pancreatitei. Examenul poate fi dificil
de realizat datorita meteorismului.
Computer tomograful este indicat la pacientii suspecti de cancer de corp de pancreas si pentru a
evalua complicatiile unei pancreatite acute neglijate.
Metoda prin contrast se recomanda la toti pacientii la care nu se observa o remisiune dupa 48-72
de ore. Se pot intilni urmatoarele aspecte:
- pancreas cu aspect normal
- abces pancreatic
- flegmon pancreatic
- extinderea inflamatiei extrapancreatic
- necroza pancreatica
- pseudochist pancreatic.
Ultrasonografia endoscopica este o procedura endoscopica care permite unor unde sonore de

10
inalta frecventa sa penetreze tesuturile pancreatice si biliare, prin insertie in tractul digestiv.
Astfel se obtin imagini mult mai detaliate fata de ecografia transcutanata. Tehnica este utila in
evidentierea: noroiului biliar, microlitiazei si leziunile periampulare.
La citeva saptamini de la remiterea fenomenelor acute se poate face o colangiopancreatografie
endoscopica retrograda pentru a detecta originea unei pancreatite idiopatice. Indicatiile ERCP
sunt:
- pancreatita acuta severa secundara coledocolitiazei
- pacient cu pancreatita biliara si icter sever sau deteriorare clinica in ciuda terapiei.

Examenul histologic
Arata una din cele doua forme anatomo-patologice ale pancreatitei acute: pancreatita hemoragica
si cea edematoasa.
Pancreatita hemoragica este caracterizata prin singerare in parenchim si in structurile
retroperitoneale adiacente, insotita de necroza parenchimatoasa extensiva.
Pancreatita edematoasa prezinta tesutul glandular si cel retroperitoneal adiacent infiltrate cu
celule inflamatorii ce inconjoara focarele de necroza.
Tratament
Se descriu trei tipuri de terapie in pancreatita acuta: medical, endoscopic si chirurgical.

Terapia medicala

Calmarea durerilor prin antalgice neopioide, procaina este cea mai folosita deoarece scade
secretia pancreatica, relaxeaza sfincterul Oddi si se poate administra in perfuzie.
Daca durerea nu se remite se recurge la infiltatii nervoase.
Alte analgezice sunt: tramadol, meperidine.
Echilibrarea volemica si electrolitica se face prin administrare de ser glucozat cu clorura de sodiu
in functie de cantitatile pierdute prin urina si sechestrarea lichidiana; daca sechestrarea este mare
se asociaza si albumina
Aspiratia gastrica, desi nu are efecte specifice terapeutice este bine de instalat, odata cu ea
intrerupindu-se si alimentarea gastrica.
Antibioticele nu sunt utile in tratarea bolii fiind rezervate cazurilor complicate cu infectie:
imipenem si cilastatin.
Ca si Mg sunt importante in evolutia favorabila a bolii, de aceea necesita echilibrare.
Oxigenoterapia poate fi necesara la 30% dintre pacienti. Sindromul de detresa respiratorie nu
este bine explicat dar se pare ca unele eliminari pancreatice duc la aparitia radicalilor liberi de
oxigen care distrug membrana alveolo-capilara.
Diureticele pot scadea incarcarea lichidiana pulmonara si imbunatatesc astfel hematoza
Lavajul peritoneal indeparteaza produsii toxici din cavitate si poate imbunatati starea generala a
pacientului dupa 24-48 de ore de terapie corecta. Se face cu solutie Ringer lactat printrun cateter
de dializa la fiecare ora, 2-3 zile.
Nutritia pacientului se va face exclusiv pe cale parenterala, timp de minimum o saptamina pina
la revenirea la normal a amilazelor.

Terapia chirurgicala
In cazul in care pancreatita este prin inclavarea unui calcul biliar in ampula lui
Vater, sfincterotomia cu eliberarea caii biliare principale si eliminarea calcului in intestin poate

11
 stopa evolutia bolii daca se face in primele 72 de ore de la debut.
Terapia chirurgicala este contraindicata in general in pancreatita acuta. Colecistectomia este
indicata doar in prezenta calculilor biliari.
Laparotomia se recomanda pacientilor cu pancreatita necrotica la care starea clinica se
deterioreaza. Tesutul necrotic se va indeparta, calea biliara principala se va explora si drena cu
tub in T, daca este obstruata, loja se va drena la exterior-laparostomie.
Pancreatotomia totala sau cefalica este urmata de o mortalitate crescuta si este contraindicata.
Interventia chirurgicala tardiva se indica in cazurile aparitiei complicatiilor tardive:
pseudochist, fistula pancreatica.
Complicatiile pancreatitei acute pot fi:
 aparitia unui abces sau pseudochist pancreatic
 fistulizarea in alt organ vecin
 hemoragia intraperitoneala prin tromboza venei splenice
 hemoragii digestive date de iritatia gastrica sau duoenala, de ruptura unui chist
 ocluzii, necroza prin implicarea colonului sau duodenului.
Problemele pacientului :
- disconfort abdominal
- alterarea eliminarii intestinale
- risc de deshidratare
- hipertermie
- risc de soc hipovolemic
Obiective :
- sa se amelioreze durerile abdominale
- pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic
- pacientul sa prezinte eliminari intestinale normale
Interventii : asistenta :
- asigura repaus la pat , post alimentar si de lichide
- aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica
- aplica ,la indicatia medicului, substitutia volemica parenterala ( glucoza 5% , solutie Ringer -
clorură de sodiu, clorură de potasiu, clorură de calciu )
- reia alimentarea pe cale naturala dupa 3 – 10 zile de la incetarea durerilor, cu 400 – 500 ml
ceai/24 ore, supa de zarzavat strecurata, biscuit, apoi regimul se imbogateste treptat, cafeaua,
alcoolul , grasimile fiind interzise.
- administreaza tratamentul prescris : antialgic, antiinflamator, antihemoragic, antienzimatic
- urmareste raportul ingestia/ excreta
- monitorizeaza semnele vitale, presiunea venoasa centrala
- instaleaza sonda vezicala permanenta si urmareste diureza
- introduce sonda gastrica pentru aspiratie continua
- recolteaza produse ( sange, urina ) pentru cercetarea glicemiei, amilazemiei, ureei, creatininei,
testelor de coagulare si amilazuriei
- pregateste pacientul pentru ecografie, radioscopie toracica
- pregateste pacientul pentru interventie chirurgicala, daca medicul decide aceasta
- educa pacientul sa evite pranzurile copioase, alcoolismul, sa combata obezitatea si sa faca
tratamentul corect in cazul tuturor infectiilor.

12
13