ȚESUTURILE

 Țesutul reprezintă o grupare interdependentă de celule care au aceeași origine, formă, structură și îndeplinesc același rol.
 Știința care studiază țesuturile se numește histologie.

ȚESUTURI VEGETALE ȚESUTURI ANIMALE

 Sunt de două tipuri: Există 4 tipuri de țesuturi animale: Țesutul epiterial; Țesutul conjunctiv; Țesutul muscular
o Embrionare (meristeme) și Țesutul nervos
o Definitive ȚESUTUL EPITERIAL
Clasificare:
1. Țesutul epiterial de acoperire
A. ȚESUTURILE EMBRIONARE (MERISTEMATICE) - Este format din celule așezate pe unul sau mai multe rânduri, separat de țesutul
- Sunt formate din celule care se divid intens, generând, ulterior conjunctiv subadiacent, printr-o membrană bazală.
țesuturile definitive. - Nu sunt vascularizate, hrănirea lor se face prin difuziune, din țesutul conjunctiv
subadiacent.
CLASIFICAREA MERISTEMELOR - După nr. straturilor de celule se clasifică în: Unistratificate (mucoasa
a) Primordiale – intră în structura embrionului intestinului subțire); Pluristratificate (epiderma) și Pseudounistratificate
b) Primare (mucoasa traheală)
– Apicale (localizate în vârful rădăcinii și tulpinii; asigură 2. Țesutul epiterial glandural – format din celule epiteriale, vase de sânge și nervi,
creșterea în lungime a plantei) care alcătuiesc glande. Există 3 tipuri de glande:
– Intercalare (la graminee, situate deasupra nodurilor tulpinii)  Exocrine- își varsă produșii de secreție printr-un canal, la exteriorul
corpului (gl. sudoripare și salivare)
c) Secundare – provin din celulele țesutului definitiv, care și-au  Endocrine – își varsă produșii de secreție, numiți hormoni, direct în
sânge, reglând activitatea unor organe țintă (tiroida)
recăpătat capacitatea de diviziune; asigură creșterea în grosime a
 Mixte – au o componentă exocrină și una endocrină (pancreasul)
plantei. (ex. suberul, felodermul) 3. Țesut epiterial senzorial – format din celule specializate în recepționarea unor
informații din mediu.
B. ȚESUTURILE DEFINITIVE – sunt formate din celule specializate,
care nu se mai divid și care îndeplinesc anumite roluri: de susținere, de ȚESUTUL CONJUNCTIV
hrănire, secretor, etc. Este format din: celule conjunctive, fibre conjunctive (fibre de colagen, seticulină și
elastină) și substanță fundamentală.
CLASIFICARE După consistența subst. fundamentale, pot fi
a. După rolul îndeplinit, pot fi: 1. Țesut conjunctiv moale
1. Țesutul de apărare – este format din celule așezate pe unul sau mai a. Lax – leagă diverse organe sau părți de organe între ele
multe straturi, care acoperă organele plantei cu rol de protecție. b. Fibros – în capsulele unor organe
c. Elastic – în tunica medie a vaselor de sânge
d. Adipos – în hipotermă
Ex. epiderma, exoderma, rizoderma, endoderma.
2. Țesutul fundamental – format din celule care asimilează sau
depozitează diferite substanțe
 Țesut asimilator – în mezopilul frunzei, rol fotosinteză
(țesut lacunar, țesut palisadic)
 Țesutul de depozitare: aerifer (depozitează aer la
plantele acvatice) și acvifer (depozitează apă la plantele
sectoase)
3. Țesutul conducător – format din celule alungite, puse cap la cap, care
alcătuiesc vasele conducătoare:
a. Vase lemoase/xilem – formate din celule moarte
cu pereți îngroșați, prin care circulă seva brută,
ȚESUTUL MUSCULAR  Format din celule alungite, numite fibre musculare.
ascendent. Sunt de 2 tipuri: imperfecte (traheide-
ferigi,etc.) și perfecte (trahee -angiosperme)
b. Vase liberine – formate din celule vii cu
citoplasmă puțină, cu pereți despărțitori, pelforați.
Transportă seva elaborată în ambele sensuri.
4. Țesutul de susținere – format din celule, cu pereți îngroșați, oferă
rezistență plantelor. Este de 2 tipuri:
 Colenchimul – pereți inegali, îngroșați
 Sclerenchimul – pereți egali, îngroșați
5. Țesutul secretor – format din celule care produc și depozitează
diferite substanțe (latex, rășină, ulei).
e. Reticulat – cu rol hematogen (formează globulele sângelui): în epifiza osului
lung, oase scurte și late.
2. Țesut conjunctiv semi-dur = cartilagonos  Celulele conjunctive se numesc
condrocite. Subst. fund. s.n. condrină. Nu sunt vascularizate.
Tipuri: hialin (cartilaje costale, laringeale); elastic (pavilionul urechii) și fibros
(dicurile intervertebrale).
3. Țesutul conjunctiv dur (osos)  Celulele conjunctive se numesc osteocite. Subst.
fundamentală se numește oseină (+săruri minerale de Ca și P).
a) Țesut osos spongios Format din lamele osoase, se întretaie, alcătuind o
rețea în ochiurile căreia se află măduvă roșie hematogenă. Se află în: epifiza
osului lung; în oase scurte și late.
b) Țesut osos compact  format din lamele osoase dispuse concentric, în jurul
unui canal plin cu măduvă galbenă la adult. Se află în: diafiza osului lung.
4. Țesutul conjunctiv fluid = sângele  subst. fund. este reprezentată de plasmă.
1. Țesut muscular neted  Se găsește în pereții unor organe interne. Fibra
musculară are un singur nucleu dispus central, cu contracție involuntară.
2. Țesutul muscular striat  Se găsește în mușchii scheletici. Fibra musculară are
mai mulți nuclei, cu contracție voluntară.
3. Țesutul muscular striat de tip cardiac  Se găsește în structura inimii, in
miocard. Fibra musculară este ramificată la capete, are un singur nucleu, dispus la
înălțimi diferite, cu contracție automată.
ȚESUTUL NERVOS Format din celule nervoase, numite neuroni și celule gliale, numite
nevroglii.
Neuronul  Are capacitatea de a genera și conduce implusuri nervoase. Nu se divid,
deoarece nu au centrozom. Comunică între ei prin sinapse.
Structura neuronului:
- corpul celular (neurilemă, neuroplasmă și nucleu)
- prelungiri (ramificate neobligatorii- dendrite și lungă, obligatorie-axon)
Nevrogriile
- Sunt mai numeroase decât neuronii.
- Iau locul neuronilor distruși.
- Nu conduc impulsul nervos, deoarece nu au neurofibrile.
- Au rol trofic, de susținere și fagocitar.