Sunteți pe pagina 1din 5

TIPURI DE ECOSISTEME

în functie de mediul în care se afla se pot deosebi trei categorii d ecosisteme:

.      ecosisteme marine (sau oceanice);

.      ecosisteme de ape dulci (continentale);

.      ecosisteme terestre.

Aceasta clasificare a fost reconsiderata în ultimii ani. în functie de noil< realitati,


ecosistemele s-au grupat în urmatoarele trei clase majore:

.      ecosisteme naturale;

.      ecosisteme modificate;

.      ecosisteme amenajate.

Ecosistemele naturale sunt acele ecosisteme în care efectul impactului uman nu este
resimtit (padurile ecuatoriale, adâncurile marilor si oceanelor, zonele polare), în aceste
ecosisteme efectul poluantilor si al activitatilor umane este mai putin resimtit.
Ecosisteme modificate sunt acele ecosisteme în care se face resimtita într-o oarecare
masura efectul indirect al poluantilor si activitatii umane (impactul ant 19119f53t ropomorf
indirect).
Ecosisteme amenajate sunt ecosistemele aflate în atentia omului pentru obtinerea de
hrana si materii prime vegetale si animale. Aceste ecosisteme sunt direct influentate de
activitatile umane prin selectia componentei biocenozei si printr-o interventie permanenta de
reglare a populatiei biocenozei.

Sintetizând toate tipurile si clasele de ecosisteme amintite anterior se ajunge la


urmatoarea schema generala:

. marine . de ape continentale . epigee .


..1 Ecosisteme naturale
terestre hipogee

Ecosisteme
II modificate
. agrosisteme . ecosisteme
silviculturale . spatii verzi
m Ecosisteme amenajate urbane . ecosisteme
pisciculturale
Ecologie si protectia mediului ____________________________________39

2.4.1. Ecosisteme acvatice

Ecosistemele acvatice sunt ecosistemele ale caror biocenoze sunt legate de

mediul acvatic, însusirile fizice si chimice ale mediului acvatic sunt foarte diferite de cele ale
mediului terestru. Astfel, densitatea apei este de 775 ori mai mare decât a aerului; mediul
acvatic este o solutie nutritiva a carei compozitie influenteaza calitatile biocenozei.
Ecosistemele acvatice cuprind: lacurile, baltile, apele curgatoare, apele freatice, apele marine
si oceanice, în functie de particularitatile structurale biochimice si ecologice existente în
ecosistemele acvatice, se deosebesc:

. ecosisteme marine;

.      ecosisteme lacustre;

.      ecosisteme dulcicole.

Ecosisteme marine - sunt ecosisteme care apartin marilor si oceanelor situate în toate
zonele acvatice: literala, pelagiala, batiala, abisala si hadala.
Diferentierea ecosistemului marin se face în functie de substrat (masa apei sau substrat
solid), adâncime, luminozitate etc.

în functie de luminozitate ecosistemele marine se grupeaza în:

. autotrofe (O - 200 m adâncime) - în care predomina plantele;

. heterotrofe (peste 200 m adâncime) - populate de animale


rapitoare si detrivore.

în functie de apropierea sau departarea de tarm ecosistemele marine se grupeaza în:

.     ecosisteme litorale;

.       ecosisteme pelagice (largul marilor si oceanelor) cu plante si


animale de talie mare: balene, casaloti, delfini, rechini etc.

Pe verticala ecosistemele marine se grupeaza în mai multe zone:


. zona enfatica (O - 200 m adâncime);

. zona batiala (200 - 3000 m adâncime), lipsite de lumina si


caracterizate prin omogenitate si stabilitate a temperaturii si
salinitatii;
.    abisala (3000 - 6000 m adâncime);

.       zona hadala (peste 6000 m adâncime), caracterizate prin lipsa


completa de luminozitate si curenti marini, stabilitate relativa a
temperaturii apei (+ 4°C) în tot timpul anului si presiuni mari;
aceste zone sunt populate de: bacterii, viermi, unele specii de
moluste si pesti.
40 Tipuri de ecosisteme si descrierea relatiilor intra si interspecifice ale acestora

Principalii factori abiotici ai biotopului marin sunt:


.      presiunea hidrostatica - aceasta este în crestere cu l atm pentru
fiecare 10 m adâncime;

.      luminozitatea;

.      temperatura - ce se caracterizeaza printr-o stratificare termica


verticala la suprafata apei si relativ constanta în adâncime;

. continutul apei în saruri minerale, oxigen si dioxid de carbon.


.
Dupa locul ocupat în biotop, principalele grupe ecologice de vietuitoare marine sunt:

.      bentosul - care cuprinde organisme fixate pe substrat: alge,


organisme mobile reprezentate de crustacee, pesti etc.

.      planctonul - alcatuit din vietuitoarele care plutesc transportate


de curentii marini: alge unicelulare, meduze etc.

.      nectonul - alcatuit din ansamblul speciilor care traiesc în largul


marii, capabile sa se deplaseze activ, înotând împotriva
curentilor marini: cefalopodele, crustacee decapode, mamifere
etc.

2.4.2. Ecosistem e terestre

Ecosistemele terestre sunt acelea în care comunitatile de organisme ocupa biotopurile


formate pe suprafata uscatului. Acestea sunt alcatuite din sol si substratul pedogenetic,
precum si dintr-o faza gazoasa (aerul) si una lichida (apa din substrat si cea din precipitatii).
Ecosistemul terestru reprezinta componenta principala a mediului nostru de viata, asigurând
permanenta regimului hidrologic al râurilor, procesul de pedogeneza, purificarea aerului
atmosferic, structura peisajului, în tara noastra, principalele ecosisteme terestre naturale
sunt reprezentate de paduri, pajisti, tufarisuri, ceea ce reprezinta 42% din suprafata tarii.
Ecosisteme terestre sunt si ecosistemele urbane, rurale si agroecosistemele.

2.4.3. Ecosisteme urbane

Orasele au aparut în istorie în urma asezarilor rurale, dar sunt si ele destul de vechi,
aparitia lor fiind consemnata istoric în urma cu mai multe mii de ani. Sunt caracterizate chiar
de la început prin constructii mai mari si mai durabile decât la sate, prin împrejmuire cu ziduri
de aparare, prin productie industrial mestesugareasca, schimburi comerciale si prin rol
administrativ. Munca intelectuala, organizarea sociala (inclusiv militara) au constituit atuuri ale
vechilor orase, în Evul Mediu si în perioada Renasterii s-au intensificat mestesugurile,

S-ar putea să vă placă și