Pagina/paginile

Nr Răspuns din referința

Crt Intrebare (cele tip complement simplu marcate corect bibliografică
cu✻) unde se regasesc
răspunsurile
HIV
1. Despre complicațiile HIV, sunt adevărate A, E Pg 1431-1432
următoarele: Kumar & Clarke
A. Complicațiile neurologice include demența
asociată infecției HIV, polineuropatia
senzitivă și meningita aseptică
B. Scăderea ponderală și scaunele diareice sunt
simptome frecvente în stadiile incipiente
C. Cea mai importantă complicație oculară este
retinita cu virus rubeolic
D. Numărul de limfocite CD8 este folosit ca
marker pentru a stabili riscul de apariție al
infecțiilor oportuniste
E. Alterarea funcției macrofagelor crește riscul
infecției cu Mycobacterium sau Salmonella
2. Următoarele sunt adevărate despre detecția HIV: B, D Pg 1433
A. Testele de screening Western Blot pot fi Kumar & Clarke
confirmate prin tehnici ELISA
B. Fereastra serologică durează în medie 6
săptămâni de la infecția HIV
C. Anticorpii anti-HIV persistă toată viața și au
rol protectiv
D. Rezultatul pozitiv la testul cu sensibilitate
ridicată asociat cu rezultatul pozitiv al testului
mai puțin sensibil sugerează o infecție mai
veche de 130 de zile
E. Anticorpii anti HIV nu traversează placenta
3. Despre monitorizarea pacienților HIV, sunt false A, C Pg 1434
următoarele: Kumar & Clarke
A. Pacienții cu un număr de limfocite sub
500/mm3 au un risc crescut de a dezvolta
afecțiuni specifice HIV
B. Monitorizarea CD4 se efectuează aproximativ
o data pe an, după ce pacientul devine stabil
virusologic si limfocitele CD4 sunt peste
350/mm3
C. ADN-HIV este markerul standard pentru
evaluarea eficacității tratamentului
antiretroviral
D. Zilnic, se produc milioane de noi particule
virale
 E. Scopul terapiei este să asigure supresia virală
pe termen lung
4. Următoarele asocieri referitoare la etapele replicării B, C, E Pg 1428
HIV sunt adevărate: Kumar & Clarke
A. Atașare=virusul este reasamblat în citoplasmă
și înmugurește pe suprafața celulei
B. Fuziunea=schimbare conformațională ce
determină fuziunea dintre gp41 și membrana
celulară
C. Revers-transcrierea=intrarea capsidei virale
este urmată de eliberarea ARN-ului si copiile
de ADN sunt transcrise din cele doua lanturi
ARN
D. Integrarea=proteine reglatoarea controlează
transcrierea
E. Transcrierea= o moleculă ARN este sintetizată
conform matriței ADN
5. În legătură cu patogenia HIV, sunt adevărate A, C, D Pg 1429
următoarele: Kumar & Clarke
A. Infecția permanentă este stabilită de un virus
fondator
B. Limfocitele tractului gastrointestinal sunt
relative puțin afectate
C. La nivelul astrocitelor și celulelor epiteliale
renale infecția HIV se produce independent de
receptorii CD4
D. HIV este asociat cu o stare de inflamație de
lungă durată
E. Cheia imunopatogenezei infecției HIV este
reprezentată de pierderea celulelor natural
killer
6. Identificarea Pneumocystis jirovecii se face prin:
A. Colorație hematoxilină-eozină
B.PCR
C. Imunofluorescență B, C, D 1443
D. Colorație argentică Kumar&Clarke
E.Cultivare in vitro
7. Nefropatia asociată infecției HIV este caracterizată
prin:
A. Evoluția este fulminantă
B. Este mai frecventă la bărbații de rasă neagră
C. Este frecventă B,D,E 1432
D. Este exacerbată prin folosirea heroinei Kumar&Clarke
E. Poate determina apariția în timp a insuficienței
renale severe
8. Următoarele afirmații despre toxoplasmoza asociată
infecției HIV sunt adevărate:
A. Diagnosticul diferențial include limfomul cerebral,
tuberculomul și criptococoza focală
B. O leziune unică identificată prin imagistică prin
rezonanță magnetică stabilește diagnosticul de A,C,E 1444
toxoplasmoză Kumar&Clarke
C. Poate determina afectare oculară cu corioretinită
D. În toate cazurile de infecție cu Toxoplasma
serologia este pozitivă
E. Examenul clinic evidențiază semne neurologice de
focar în peste 50% din cazuri
9. Următoarele afirmații legate de complicațiile cardiace
asociate infecției HIV sunt adevărate cu excepția:
A. În cazurile în care diagnosticul este imprecis, se
poate realiza biopsie endomiocardică pentru a se B, D 1432
exclude alte cauze tratabile de miocardită Kumar&Clarke
B. Studii recente au arătat că pacienţii cu infecţie HIV
au un risc de trei ori mai mare de a dezvolta afecțiuni
cardiovasculare comparativ cu populaţia generală
C. Infecţia HIV poate cauza cardiomiopatie care
poate duce la insuficiența cardiacă congestivă
D. Dislipidemia a fost asociată cu terapia ARV, dar s-
a evidenţiat că nivelul lipoproteinelor cu densitate
mică la pacienții cu infecţie HIV netratată este mai
mare față de cel al persoanelor neinfectate din lotul
control
E. Pacienţii prezintă mai frecvent boala coronariană
ischemică
10. Care din următoarele afirmații legate de tratamentul
infecţiilor oportuniste la pacienţii cu imunodepresie
sunt adevărate?
A. Este utilizat mai ales în regiunile în care accesul la
tratamentul ARV este limitat
B. Este utilizat la pacienţi diagnosticaţi în faze
avansate ale infecșiei HIV (<500 CD4/mm3 ) A,C,D 1443
C. Este utilizat la pacienţi diagnosticați în faze Kumar&Clarke
avansate ale infecţiei HIV (<200 CD4/mm3 )
D. La pacienţii cu aderență scazută la tratament
E. La pacienții cu aderență crescută la tratament
11. Următoarele afirmații legate de retinita cu CMV
asociată infecției HIV sunt adevărate:
A. Poate să apară când valoarea limfocitelor CD4 este
sub 100/mm3
B. Debutează de obicei unilateral B, E 1446
C. Dezlipirea de retină și papilita pot apărea frecvent Kumar&Clarke
 D. Dacă leziunile patologice nu sunt evidente nu este
necesară intervenția unui specialist oftalmolog
E. Poate să apară când valoarea limfocitelor CD4 este
sub 50/mm3
12. Următoarele pot fi complicații hematologice în stadii B,C,D,E Pg.1431
mai avansate ale infecției HIV: Kumar & Clarke
A. Hiperamilazemia
B. Limfopenia
C. Trombocitopenia izolată
D. Anemia
E. Neutropenia
13. Despre tratamentul infecției cu Mycobacterium B,C,D Pg.1448
avium-intracelulare(MAI) putem afirma: Kumar & Clarke
A. Profilaxia cu amikacină poate întârzia apariția
infecției cu MAI
B. Este rezistent la tratament standard cu anti-
tuberculoase
C. Rifabutina în combinație cu claritromicina reduce
multiplicarea micobacteriilor
D. Rifabutina în combinație cu azitromicina
ameliorează simptomele în unele cazuri
E. Adăugarea amfotericinei B în regimul terapeutic
poate avea efect favorabil
14. Despre co-infecția HIV și virusurile hepatitice se pot A, B, E Pg. 1445-1446
afirma următoarele: Kumar & Clarke
A. La pacienții cu co-infecție HIV/VHB există o
rată redusă de clearance a antigenului HBe
B. Pacienții nou diagnosticați HIV trebuie testați
pentru hepatita A, B și C
C. În cazul co-infecției HIV/VHC, opțiunile
terapeutice pentru VHC sunt diferite față de
mono-infecția VHC
D. Infecția cu virusul hepatitic B nu pare să
influențeze răspunsul la tratamentul anti HIV
E. Căile de transmitere pentru virusurile
hepatitice și HIV sunt comune
15. Despre nefropatia asociata infectiei HIV(HIVAN)sunt A,B,D Pg.1432
adevarate urmatoarele: Kumar & Clarke
A. Este rara
B. Evolutia este progresiva
C. Determina insuficienta renala severa
D. Se produceglomeruloscleroza focala
segmentara
E. Este cel mai frecvent intalnita la barbatii
caucazieni
16. Medicamente nefotoxice utilizate in tratamentul A,B,C,E Pg.1432
infectiei HIV: Kumar & Clarke
A. Pentamida
B. Sulfadiazina
C. Fascarnet
D. Efavirenz
E. Amfotericina B
17. Pneumonia cu Aspergillius Spp. se caracterizeaza A,B,C Pg.1442
prin: Kumar & Clarke
A. Se manifesta prin durere pleuritica si febra
B. CT-ul poate evidentia leziuni inmugurite
C. CT-ul poate evidentia noduli cu halou in geam
mat
D. Apare de obicei la persoanele cu fibroza
chistica
E. Apare de obicei la persoanele cu imunitate
mediata umoral, deficitara
18. Infectia cu virus hepatitic B la pacientii cu infectie C,D,E Pg.1445
HIV se caracterizeaza prin: Kumar & Clarke
A. Evolutia naturala a infectiei cu HIV este sever
influentata de co-infectia cu virus hepatitic B
B. Se inregistreaza o rata crescuta de clearance a
antigenului Hbe
C. Viremia virusului hepatitic B este mai
crescuta
D. Riscul de evolutie spre infectie cronica cu
virus hepatitic B este mai mare
E. Boala hepatica apare mai frecvent la pacientii
cu niveluri AND-VHB crescute care indica
persistenta replicarii
19. Urmatoarele afirmatii despre colita cu CMV sunt A,B,C Pg.1446
adevarate: Kumar & Clarke
A. Sigmoidoscopia evidentiaza o mucoasa
colonica friabila sau ulcerate
B. Terapia antiretrovirala trebuie initiate dupa
stabilizarea pacientului
C. Examenul histopatologic este caracteristic si
evidentiaza incluziuni citoplasmatice in ochi
de bufnita
D. Tratamentul consta in administrarea de
aciclovir intravenos timp de 14-28 zile
E. Pe RX abdominal pe gol se poate observa
dilatarea intestinului subtire
20. Tratamentul pneumoniei cu Pneumocystis jirovecii:
A. In formele usoare, tratamentul poate fi A,B,C Pg.1443-1444
administrat oral Kumar & Clarke
 B. Tratamentul de prima intentie in infectia
severa este cu cotrimoxozol IV 21 zile
C. Trebuie initiat cat mai rapid
D. Este contraindicata asocierea corticoterapiei
indiferent de forma de boala
E. Tratamentul de prima intentie in infectia
usoara este cu pentamidina IV 21 zile
SEPSIS
21. Aminoglicozidele:
A. Pot cauza nefrotoxicitate dependentă de
doză și ototoxicitate (vestibulară și
audtivă), mai ales la pacienții vârstnici Pg. 164
B. Nefrotoxicitatea este accentuată prin A, B, C, Kumar & Clarke
asociere cu alte medicamente nefrotoxice E
C. Ototoxicitatea este accentuată prin
asociere cu unele tratamente diuretice
D. Pot fi utilizate la pacienții cu Miastenia
Gravis
E. Întrerup sinteza de proteine bacteriene prin
inhibarea funcției ribozomilor (citirea
ARN mesager și legarea ARN de transfer).
22. Următoarele reprezintă investigații generale în sepsis:
A. Hemogramă
B. Proteina C reactivă A, B, C, Pg. 152
C. Glucoză E Kumar & Clarke
D. ASLO
E. CT/RMN
23. Grupele cu risc crescut de a dezvolta sepsis sunt:
A. Gravidele
B. Nou-născuții și adulții < 65 ani A, C, D, Pg. 155
C. Dependenții de alcool și droguri intravenoase E Kumar & Clarke
D. Pacienții imunodeprimați
E. Pacienții care au prezentat în antecedente
sepsis
24. Sepsisul asociat asistenței medicale se definește ca
sepsis instalat la:
A. Pacienți externați în ultimele 30 zile Pg. 155
B. Pacienți externați în ultimele 60 zile A, C, E Kumar & Clarke
C. Pacienți din unități de îngrijiri cronice, dar nu
cei care locuiesc în comunități închise
D. Pacienți din unități de îngrijiri cronice care
locuiesc în comunități închise
E. Pacienți care necesită hemodializă
25. Despre originea sepsisului este adevărat că: A, D, E Pag. 155
Kumar & Clarke
 A. Sepsisul poate fi dobândit în comunitate sau
este asociat asistenței medicale ambulatorii
sau intraspitalicești
B. Afecțiunea dobândită comunitar este definită
ca sepsis instalat în primele 72 de ore de la
internarea în spital
C. Infecțiile dobândite comunitar au tendința să
fie severe și sunt adesea cauzate de
microorganisme multirezistente
D. Microorganismele care cauzează infecțiile
nosocomiale sunt mai puțin virulente, dar
adeseori multirezistente
E. Infecțiile sunt deseori associate unor proceduri
sau montării dispozitivelor medicale
26. Tabloul clinic al sepsisului se caracterizează prin A, C Pag.156
următoarele, cu excepția: Kumar & Clarke
A. Tahicardie (semn patognomonic)
B. Hipotensiune arterială
C. Vasoconstricție periferică
D. Oligurie
E. Confuzie și somnolență
27. Parametrii care trebuie evaluați la alegerea inițială a A, C, E Pg. 159
regimului antibiotic includ: Kumar & Clarke
A. Calea de administrare
B. Calea de excreție
C. Monitorizarea posibilei toxicități
D. Evaluarea absorbției și metabolizării
antibioticului
E. Nevoia de terapie adjuvantă (ex. rifampicină
sau acid fusidic în infecția severă cu S. aureus)
28. Sunt adevărate următoarele afirmații referitoare la B, D, E Pg. 161
tratamentul antibiotic profilactic: Kumar & Clarke
A. Nu este recomandat
B. Este încă recomandat în anumite situații
C. Pacienții cu “risc înalt”, cum sunt cei cu
istoric de endocardită infecțioasă, proteze
valvulare cardiace și șunturi chirurgicale
necesită întotdeauna tratament profilactic
D. Alegerea agentului este determinată de
probabilitatea riscului infecțios și de evaluarea
eficacității și siguranței tratamentului
E. Profilaxia antibiotică pentru majoritatea
intervențiilor chirurgicale sau a procedurilor
radiologice nu trebuie să depășească 24 de ore
postprocedural.
29. Despre carbapeneme este adevărat că: A, D Pg. 163
 A. Sunt antibiotice beta-lactamice semi-sintetice Kumar& Clarke
B. Sunt active împotriva MRSA
C. Dintre efectele adverse, greața, vărsăturile și
diareea sunt prezente în peste 50% dintre
cazuri
D. Imipenem și ertapenem pot produce convulsii
E. Au un spectru antibiotic restrâns
30. Vancomicina: B, C, D, Pg. 164
A. Se administrează per os pentru MRSA E Kumar & Clarke
B. Este utilizată și pentru tratamentul și
profilaxia infecțiilor cu Gram-pozitivi la
pacienții cu alergie la Penicilină
C. Poate provoca ototoxicitate și nefrotoxicitate
D. Trebuie evitată injectarea perivenoasă
deoarece provoacă necroză și tromboflebită
E. Este administrată în meningita cu S.
pneumoniae, în combinație cu alte antibiotice
eficiente
31. Care dintre următoarele afirmații despre tetracicline A, C, E Pg. 165
sunt adevărate? Kumar & Clarke
A. Sunt medicamente bacteriostatice care posedă
patru nuclee de hidronaftacen
B. Sunt active doar împotriva bacteriilor Gram-
negative
C. Tigeciclina este activă împotriva a numeroase
organisme rezistente la Tetraciclină
D. Pot fi administrate la copii și femei însărcinate
E. În clasa tetraciclinelor sunt incluse
tetraciclina, oxitetraciclina, doxiciclina și
minociclina
32. Despre sepsisul cu Pseudomonas rezistent la A, B, D, Pg. 167
carbapeneme pot fi afirmate următoarele: E Kumar & Clarke
A. Pseudomonas rezistent la carbapeneme
cauzează adesea infecții legate de
dispozitivele medicale sau infecții ale tractului
respirator inferior
B. Dacă boala prezintă monorezistență, opțiunile
de tratament includ ciprofloxacina,
gentamicina, ceftazidima și
piperacilină/tazobactam
C. Ceftolazona/tazobactam este eficientă
împotriva Pseudomonas multirezistent, dar
mai toxică decât colistinul
D. Bacteriile sunt frecvent multirezistente, mai
puțin la tratamentul intravenos cu colistin
 E. Colistin trebuie dozat corespunzător și trebuie
măsurate nivelurile de medicament
preadministrare
33. Referitor la reacțiile de hipersensibilitate imediată, C,D
sunt adevărate următoarele cu excepția: Pagina 160
A. Sunt mediate de imunoglobulina E (IgE) Kumar & Clarke
B. Include anafilaxia
C. Debutează clasic în 24 ore de la prima doză
D. Debutează adesea în cateva ore
E. Se caracterizează în mod obișnuit prin edem
facial, erupție, dispnee severă
34. Referitor la reacțiile de hipersensibilitate întârziate, A, D,E
sunt false următoarele afirmații: Pagina 160
A. Apar deseori după prima doză de tratament Kumar & Clarke
B. Sunt mediate imun
C. Pot conduce la afecțiuni precum sindromul
Stevens-Johnson
D. Sunt associate des cu anafilaxia
E. Apar tipic după cateva ore de la administrarea
tratamentului
35. Următoarele afirmații sunt adevărate referitoare la B, E
penicilinele administrate în tratamentul sepsisului: Pagina 163
A. Benzilpenicilinele pot fi administrate doar oral Kumar & Clarke
B. Benzilpenicilinele continuă să fie antibioticele
de primă intenție în anumite infecții severe
C. Ticarcilina reprezintă o penicilină cu spectru
îngust
D. Temocilina este activă doar împotriva
bacteriilor Gram-Pozitive
E. Acidul clavulanic produce icter colestatic de 6
ori mai frecvent decât amoxicilina
36. Activitatea antimicrobiană a Amoxicilinei include: A,B,C,E
A. Streptococi Pagina 163
B. Pneumococi Kumar & Clarke
C. Salmonella
D. Clostridium difficile
E. E. coli
37. Despre Vancomicină sunt adevărate următoarele A, C, E
afirmații: Pagina 164
A. Este administrată intravenos pentru MRSA Kumar & Clarke
B. Are acțiune rapid bactericidă
C. Poate provoca nefrotoxicitate
D. Infuzia prea lentă poate produce eliberare
simptomatică de histamină (sindromul omului
roșu)
E. Poate provoca ototoxicitate
38. Referitor la scorul SOFA, sunt false următoarele D, E Pagina 155
afirmații: Kumar & Clarke
A. O creștere a scorului cu mai mult sau egal de 2
puncte identifică pacienții cu disfuncție de
organ
B. Pentru o valoare a trombocitelor mai mică de
100x109/L se consideră 2 puncte
C. O diureză de mai puțin de 200 mL/zi
valorează 4 puncte
D. Pentru scorul de comă Glasgow de 15 se
acordă 2 puncte
E. PAM mai mic de 70 mmHg valorează 2
puncte
39. Despre chinolone sunt adevărate următoarele A, B, E
afirmații:
A. Chinolonele cu spectru larg au activitate Pagina 164
împotriva Pseudomonas aeruginosa Kumar & Clarke
B. Chinolonele cu spectru larg sunt utilizate în
infecții hematogene cu bacterii Gram-negative
C. Nu sunt contraindicate însarcină
D. Pot apărea frecvent manifestări osoase si
nefrologice
E. Pot prelungi intervalul QT
Bibliografie 2
UROLOGIE
40. Medicamentele alfa-blocante,utilizate in tratamentul A,B,D,E 637
adenomului de prostata,sunt:
A. doxazosin
B. silodosin
C. prazosin
D. terazosin
E. tamsulosin
41. Urmatoarele afirmatii legate de carcinomul prostatic A,E 638
sunt adevarate:
A. peste 95% din cancerele prostatei sunt
adenocarcinoame
B. nu are un tipar genetic familial
C. dieta bogata in proteine este factor etiologic
contributiv la aparitia bolii
D. incidenta bolii scade la varste inaintate
E. din punct de vedere histologic,adenocarcinomul
poate fi identificat la autopsie in procent de 70% la
varsta de peste 80 de ani
42. Examenele paraclinice utilizate in diagnosticul unui C,D 638,639
pacient su suspiciune de carcinom prostatic,sunt:
 A. urografia intravenoasa
B. uretrografia retrograda
C. imagistica prin rezonanta magnetica
D. biopsia prostatei
E. uretrocistoscopia
43. Un pacient a fost diagnosticat cu tuberculoza B,C 645
urinara.Posibilitatile de tratament sunt:
A. “watchful waiting”
B. tratament medicamentos antituberculos
C. nefrectomie in caz de afectare renala extinsa,cu
rinichi nefunctional
D. nefrectomie partiala
E. preventia recidivelor cu doze mici,zilnice de
antibiotice
44. Urmatoarele afirmatii legate de tumorile benigne D,E 645
renale sunt adevarate:
A. majoritatea leziunilor chistice simple sunt
simptomatice si necesita tratament
B. chisturile simple se regasesc la 70% dintre adulti
C. in cazul chisturilor complexe,se indica biopsia sau
aspiratia chistului
D. angiomiolipomul este diagnosticat prin CT
E. nefrectomia radicala poate fi indicata in cazul unui
chist complex
45. Un pacient cu carcinom renal cu celule clare,poate A,B,C,D 645
prezenta urmatoarele simptome:
A. hematurie
B. durere in flanc
C. febra
D. anemie
E. dureri hipogastrice
46. La un pacient cu calcul ureteral si pielonefrita B,D 647
obstructiva secundara,se poate indica:
A. ureteroscopia flexibila
B. montarea unui stent intern,plasat cistoscopic
C. litotritie extracorporeala cu unde de soc
D. montarea unei nefrostomii percutanate
E. ureteroscopia rigida
47. Urmatoarele afirmatii referitoare la litiaza urinara sunt C,E 647
adevarate:
A. predomina la sexul feminin
B. are incidenta maxima la grupa de varsta 20-40 ani
C. printre factorii de risc intalnim deshidratarea si
imobilizarea prelungita
D. hiperparatiroidismul este o tulburare metabolica
care predispune la aparitia calculilor de acid uric
 E. ITU cronice predispun la formarea de calculi de
infectie
48. Urmatoarele afectiuni pot produce obstructie ureterala: A,B,C,E 648
A. fibroza retroperitoneala
B. tumori ale colonului
C. litiaza ureterala
D. calculi uretrali
E. neoplazii de sfera ginecologica
49. Urmatoarele afirmatii legate de refluxul vezico- B,D 650
ureteral(RVU) primar sunt false:
A.RVU este clasificat in functie de aspectul
cistografiei mictionale
B.RVU primar este consecinta unui traiect al
ureterului pelvin anormal de lung
C. corectia chirurgicala este adesea necesara in
cazurile de reflux de grad mare
D. RVU primar de grad mic se remite totdeauna odata
cu cresterea copilului
E. cistoscopia este indicata uneori in depistarea unor
malformatii anatomice
50. Tratamentul chirurgical al refluxului vezico-ureteral A,B,C 651
poate consta in:
A. reimplantare uretero-vezicala prin chirurgie
deschisa
B. reimplantare uretero-vezicala prin abord
laparoscopic
C. ureterocistoneostomie
D. injectarea unui copolimer la nivelul colului vesical
E. reimplantare uretero-vezicala prin tehnica
Anderson-Hynes
51. Cauzele urologice corectabile ale infectiilor urinare C,D,E 654,655
recurente sunt:
A. vezica hiperactiva
B. cistita interstitiala
C. hipertrofia prostatei
D. refluxul vezico-ureteral
E. fistula vezico-vaginala
52. Urmatoarele afirmatii legate de incontinenta urinara A,D 655
sunt false:
A. este o scurgere continua a urinei
B. incontinenta de efort este cauzata de cresterea
presiunii intraabdominale
C. incontinenta prin imperiozitate este un simptom
iritativ
D. fistula vezico-vaginala produce incontinenta urinara
de efort
 E. incontinenta prin prea plin apare cand vezica este in
retentie si se goleste necontrolat
53. In incontinenta urinara de efort,tratamentul chirurgical A,C,D 656
se poate face prin urmatoarele proceduri:
A. procedura Stamey
B. procedura Lawrence
C. procedura Raz
D. procedura Marshall-Marchetti-Krantz
E. procedura Cohen
54. In diabetul zaharat,efectele leziunilor neurologice A,D,E 658
asupra functiei vezicale,determinate urodinamic,sunt:
A. contractilitate vezicala scazuta
B. lipsa senzatiei de mictiune
C. disreflexie autonoma
D. flux urinar scazut
E. urina reziduala
55. Leziunile peniene considerate premaligne sunt A,C,E 660
urmatoarele:
A.tumora Buschke-Lowenstein
B. carcinomul bazocelular
C. carcinomul verucos
D. eritroplazia Bowen
E. leukoplakia
56. Urmatoarele afirmatii legate de priapism sunt false: C,D,E 662
A. este caracterizat prin prezenta erectiei prelungite
B. exista diferente fata de erectia fiziologica
C. in priapism este prezenta intotdeauna obstructia
efluxului venos de la nivelul corpilor cavernosi
D. tratamentul consta intotdeauna din crearea
chirurgicala a unei comunicari intre corpii cavernosi si
corpul spongios
E. una din cauzele priapismului este anemia feripriva
57. Urmatoarele afirmatii legate de stricturile uretrale B,D 666
sunt adevarate:
A. in prezent,principala cauza este uretrita gonococica
B. instrumentarea uretrei poate cauza strictura uretrala
C. pacientii prezinta cel mai frecvent simptome urinare
joase de tip iritativ
D. diagnosticul este stabilit prin cistoscopie
E. uretrotomia optica interna este o metoda de
rezolvare pe termen lung a stricturilor peste 1 cm
58. Urmatoarele afirmatii legate de cancerul testicular sunt A,B,C 670,671
adevarate:
A. tumorile testiculare cu celule germinale sunt
impartite in seminoame si non-seminoame
 B. este cea mai frecventa malignitate solida la barbatii
intre 18 si 35 ami
C. inainte de orhiectomia radicala,trebuie dozati
anumiti markeri tumorali
D. antigenul carcino-embrionar si fosfataza alcalina
sunt marker tumorali in cancerul testicular
E. in cazul adenopatiilor retroperitoneale,tratamentul
chirurgical este de prima intentie
CHIRURGIE
59. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte ?
Screeningul de rutina al concentratiei de
hemoglobina se realizeaza:
A. doar la pacientii supusi procedurilor associate Pag 1.
cu pierderi sanguine mari, A,B.
B. la pacientii cu anemie de cauza necunoscuta
C. pentru a substitui anamneza
D. pentru a substitui examenul clinic
E. pentru a obtine date in definirea starii bazale
la pacientii asimptomatici
60. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte: Pag 1
A. Consultul de specialitate cardiologic, este
obligatoriu la toti pacientii internati in sectie
de chirurgie indiferent de virsta.
B. Pentru a optimiza statusul pacientului in
vederea diminuarii riscului perioperator. B,C,D,E
C. Scopul consultului de specialitate este de a
stabili gradul de risc preoperator.
D. Consultul de specialitate postoperator se
realizeaza in situatia aparitiei unor
complicatii neasteptate.
E. Consultul nefrologic este necesar oricind un
pacient se mentine oliguric, in ciuda repletiei
volemice adecvate si mai ales daca nivelul
creatinineib serice creste.
61. Screening-ul cardiac de rutina este recomandat: B,D,E Pag 2
A. La pacientii cu risc scazut ce urmeaza sa fie
suspusi unor interventii chirugicale non-
cardiace.
B. La pacientii cu risc inalt cardiologic si functie
cardiaca scazuta, el fiind continuat prin
ecocardiografie si postoperator la acesti
bolnavi.
C. La toti bolnavii care se prezinta cu o urgenta
chirurgical ce nu poate fi aminata
D. La toti pacientii cu boala arteriala
coronariana,aritmii importante.
 E. La toti pacientii care sunt supusi unei
interventii chirurgicale cu risc inalt.
62. Factorii asociati cu un risc crescut de insuf.renala A,B,C. Pag 2
acuta ( IRA) sunt:
A. Virsta
B. Istoricul de boala renala
C. Fractia de ejectie a ventricolului sting < 35%
D. Fractia de ejectie a ventricolului sting <50%
E. Fractia de ejectie a ventricolului sting <60%
63. Contraindicatii pentru chirurgia electiva la pacientii B,C Pag 3.
cu afectiuni hepatice sunt reprezentate de :
A. Chistul hidatic hepatic univezicular
B. Hepatita virala acuta
C. Coagulopatia severa
D. Colangiocarcinomul
E. Hepatocarcinomul
64. In cazul pacientilor cu ciroza hepatica, clasificarea A,B Pag 3
Child-Pugh ca scor de gravitate are urmatorii
parametri:
A. Bilirubina serica
B. timpul de protrombina
C. prezenta ascitei
D. febra
E. leucocitoza
65. In cazul pacientilor cu ciroza hepatica, scorul MELD C,D,E. Pag 3
ca scor de gravitate are urmatorii parametri:
A. Fibrinogenul plasmatic
B. Ionograma serica
C. Bilirubina serica
D. Creatinina serica
E. INR-ul
66. Pacientii cu patologie hepatica au risc mai mare de A,B.C. Pag 4.
singerare, care poate fi atribuita:
A. Depletiei depozitelor de vitamina K
B. Scaderii productiei de factori de coagulare
C. Anomaliilor trombocitare ( ca numar si ca
functie)
D. Fragilitatii vasculare
E. Efectuarii transfuziei de singe in timpul
interventiei chirurgicale
67. Cetoacidoza diabetica in perioada postoperatorie se B,D,E. Pag 5.
poate manifesta prin:
A. Cefalee occipitala
B. Greata
C. Durere precordiala
D. Varsaturi si distensie abdominala
 E. Poliurie
68. In lipsa profilaxiei trombozei venoase profunde la A,B,C,E. Pag 9.
bolnavul chirurgical, in postoperator,tromboza
venoasa profunda se dezvolta prin asocierea celor
trei factori care constituie triada Virchow.Acestia
sunt:
A. Staza venoasa
B. Hipocoagulabilitatea
C. Hipercoagulabilitatea
D. Infectia
E. Injuria endoteliala
69. In perioada postoperatorie factorii care favorizeaza A,B,C. Pag.9
aparitia atelectaziei pulmonare si indirect a infectiilor
bronhopulmonare sunt:
A. Durere la nivelul inciziei operatorii
B. Somnolenta datorita medicatiei antialgice
C. Supresia tusei
D. Reluarea tardiva a tranzitului intestinal
E. Suprimarea alimentatiei per os.
70. Semnele infectiei plagii chirurgicale sunt: A,B,B,C,D. Pag 10
A. Eritem ( rubor)
B. Caldura locala ( calor)
C. Edem ( tumor)
D. Durere accentuate la nivelul plagii ( dolor)
E. cefalee
71. Ghidul emis de Society of Critical Care Medicine A,B,C,D. Pag 10
recomandă ca, la creşterea temperaturii peste 38,3°C,
in perioada postoperatorie să se iniţieze investigaţii
privind cauza. Procesul de evaluare începe cu analiza
circumstanţelor.Acestea sunt:

A. Locatia pacientului; în unitatea de terapie

intensivă sau în secţia de chirurgie
B. durata spitalizării
C. prezenţa şi durata ventilaţiei mecanice,
instrumentarea (ex. catetere, linii vasculare,
sonde la nivel nazal sau toracic)
D. natura intervenţiei chirurgicale (electivă, de
urgenţă, traumă, de tract gastro-intestinal),
E. transfuzia de sânge intraoperator.

CHIRURGIE Cap 4
72. Cauze dobindite ale tulburarilor de hemostaza sunt:
A. Medicaţie inhibitoare plachetară A,B,D.
B. Boli hepatice avansate Pag40
C. Infarctul enteromezenteric
 D. Trombocitopenie dobândită
E. Pancreatita acuta necrotico-hemoragica
73. Următoarele probe de laborator pot fi utile în B,C,D. Pag 41
diagnosticarea CID:
A. VSH
B. timp de tromboplastină partială activată (aPTT)
prelungit;
C. prezenţa produşilor de degradare a fibrinei şi a
fibrinogenului şi D-dimeri pozitivi.
D. hipofibrinogenemie
E. leucocitoza
74. Tratamentul CID aparut la un bolnav chirurgical in A,B,C,E. Pag 41
perioada postoperatorie implica:
A. Eliminarea factorilor etiologici
B. Transfuzia de masa trombocitara
C. Transfuzia de plasma proaspata congelata
D. Transplantul de maduva
E. Administrarea de crioprecipitat pentru aport de
fibrinogen
75. Cel mai important prim pas în evaluarea riscului de A,B. Pag 42
TEV este:
A. istoricul medical al pacientului.
B. Antecedentele heredo-colaterale
C. Evaluarea greutatii -BMI
D. Virsta
E. sexul
76. În timpul perioadei perioperatorii, tratamentul C,E. Pag 42
pacienţilor cu antecedente personale de
trombembolism şi un status de hipercoagulabilitate
documentat trebuie planificat cu atenţie atât de chirurg,
cât şi de hematolog.Astfel:
A. Administrarea de singe izogrup-izoRh
B. Administrarea de medicatie antialgica
C. Heparina în doze mici (5.000 de unităţi
internaţionale), administrată subcutanat
D. Administrarea de coumarinice -warfarina
E. Profilaxia cu heparină cu greutate moleculară mică.
77. Care din urmatoarele afirmatii este corecta in cazul A,B,D,E. Pag 43
echilibrului coagularii la pacientul chirurgical
A. Pacientul cu ciroză,insuficienţă hepatică acută
(incluzând hepatita şi „ficatul de şoc") şi alte
disfuncţii hepatice prezintă o coagulopatie
metabolică ca urmare a scăderii producţiei de
proteine.
B. Îmbătrânirea nu aduce modificări majore
proceselor de hemostază; cu toate
 acestea,îmbătrânirea este asociată cu creşterea
apariţiei comorbidităţilor şi cu scăderea rezerve lor
fiziologice.
C. Hemostaza si echilibrul coagularii la bolmavul
chirurgical sunt in primul rind dependente de
functia renala.
D. Măsurarea INR este o modalitate de a monitoriza
funcţia de sinteză hepatică.
E. Nivelurile bilirubinei,amoniemiei şi
transaminazelor nu sunt măsurători utile în
determinarea coagulopatiei la pacienţii cu afecţiuni
hepatice.
78. Există multiple efecte secundare potenţiale asociate cu A,B,C. Pag 44
transfuzia. Acestea pot fi:
A. reacţii imunologice,
B. supraîncărcare volemică
C. complicaţii pulmonare
D. tulburari de ritm cardiac
E. precipitarea unei crize de angina pectorala
79. Reacţii transfuzionale minore sunt: A,D,E. Pag 45
A. Febra
B. Hemoglobinurie
C. Oligoanurie
D. Eritem
E. urticarie
CHIRURGIE Cap 8 - Infecțiile
80. Factorii de risc locali, care cresc incidenta infectiilor
chirurgicale sunt:
A. Corp străin
B. Hematom de plagă Pag 75
C. Contaminare A,B,C.
D. Psoriazis-ul
E. Melanomul malign
81. Prevenirea infectiilor chirurgicale implica: A,B,C,E.
A. Pregatirea tegumentului si aplicarea masurilor
de asepsie si antisepsie.
B. Tehnica chirurgicală corespunzătoare
C. hemostaza adecvată
D. lavaj cu alcool 70 al plagii postoperatorii la
sfirsitul interventiei
E. mentinerea perfuziei si oxigenarii tisulare
adecvate.
82. Care din urmatoarele afirmatii este falsa: A,B,C,D.
A. Infectiile plagilor chirugicale sunt superficiale
si profunde
 B. Infectiile superficiale implica tesuturile
subcutanate, fiind de regula celulite locale sau
infectii suprafasciale.
C. Infectiile pplagii chirurgicale profunde sunt
extinse la muşchi şi fascii.
D. În cazuri mai severe, infecţiile profunde ale
plagii chirurgicale,se pot răspândi de-a lungul
planului fascial, provocând necroză fascială,
infecţie sistemică şi sepsis.
E. Tratamentul IPC profunde nu necesită
redeschiderea plăgilor şi nu necesita
debridarea chirurgicală a ţesutului necrotic.
83. Urmatoarele afirmatii legate de infectiile profunde A,B,E. Pag 78
postoperatorii sunt adevarate:
A. Infecţia intra-abdominală postoperatorie este o
IPC de organ/ cavitate.
B. În general, aceasta se manifestă clinic în două
moduri. Forma de peritonita difuza si forma de
peritonita localizata, sau abces intra-abdominal
C. Se manifesta clinic intotdeauna cu semne
sistemice de infectie, dar fara simptomatologie
locala.
D. Durerea abdominală difuză, apărarea
musculară, febra, leucocitoza sunt intotdeauna
absente.
E. In toate cazurile de infecţii intra-abdominale,
controlul surselor primare reprezintă un pas
obligatoriu în planul de tratament.
84. Empiemul pleural dezvoltat postoperator are urmatorii A,B,C,D. Pag 78
parametri diagnostici:
A. Continut ridicat de proteine
B. LDH >3 ori nivelul seric
C. Glucoza <60 mg/dL
D. Ph, 7,2
E. Leucocite peste 1000/mmc
85. Diagnosticul de pneumonie asociata ventilatiei A,B,C,E. Pag 79
mecanice (PAV) este suspectat atunci când:
A. Pacientul are un infiltrat/consolidare pe
radiografia toracică, nouă sau în progresie,
B. febră, leucocitoză sau leucopenie, insotite de
fenomene resipratorii sau aspect imagistic
pulmonar caracteristic
C. are semne clinice respiratorii si semne de
infectie sistemica asociate cu secretii bronsice
purulente
 D. Are numai secretii bronsice purulente, fara
semne clinice sistemice sau imagistice
pulmonare sugestive pentru afectare
bronhopulmonara in timpul ventilatiei
mecanice
E. Cultura din sceretiile bronsice arata peste 104
UFC ( unitati formatoare de colonii).
86. Limfangita este: A,B,C. Pag 80
A. Infectie frecventa a tesuturilor moi
B. Infectie a vaselor limfatice
C. Tumefactia difuză şi eritemul extremităţii
distale cu zone de striuri de inflamaţie de-a
lungul canalelor limfatice
D. Induraţie localizată, eritem, sensibilitate,
tumefactie cu drenaj purulent
E. Infectia glandelor sudoripare din axila.
87. Semnele clinice in Infecţiile necrozante de ţesuturi moi A,B,D,E. Pag 79
(INTM), sunt:
A. Durere disproportionata fata de aspectul local
al leziunii
B. Edemul depaseste zona eritemului
C. Durere doar la atingerea zonei eritematoase
D. Bulele, crepitaţiile, drenajul cu miros neplăcut
E. Leucocitoza şi hiponatremia, dacă sunt
prezente, pot susţine suspiciunea clinică
88. Abcesul perirectal: A,B,C,D. Pag 81
A. Rezulta din infectii al glandelor din criptele
canalului anal
B. Sunt foarte dureroase
C. Se pot extinde in pelvis deasupra planseului
pelvin
D. Pot fi fatale la pacientii diabetic si
imunosupresati, in lipsa tratamentului adecvat.
E. Reprezinta evolutia unui furuncul atasat
foliculului pilos din regiunea perianala.
89. Panaritiul: A,C,D. Pag 82
A. Este o infectie stafilococica a unghiei
proximale care apare la nivelul santului
marginii unghiale
B. Este o infectie la nivelul degetelor de la mina
sau picior.
C. Are intotdeauna o etiologie stafilococica
D. Infecţiile neglijate ale degetelor pot duce la
tenosinovită, o infecţie care se extinde de-a
lungul tecii tendonului.
 E. Are ca si caracteristica absenta
simptomatologiei dureroase.
90. Infectiile tractului biliar: A,B,E. Pag 82
A. sunt, de obicei, o consecinţă a obstrucţiei în
arborele biliar fie la nivelul canalului cistic, fie
al căii biliare principale.
B. Bacteriile implicate cel mai frecvent sunt
Escherichia coli, Klebsiella spp. şi
Enterococcus spp.,
C. Bacteriile implicate cel mai frecvent sunt
bacteriile anaerobe
D. Colecistita acută este cea mai rara afecţiune
inflamatorie a tractulului biliar
E. Infecţia proximal de o obstrucţie coledociană
determină angiocolită. Pacienţii cu acestă
patologie prezină febră fulminantă, durere
abdominală în hipocondrul drept şi icter (triada
Charcot);
91. Peritonita primara: A,C. Pag 83
A. este peritonita bacteriană spontană care apare
fără întreruperea continuităţii tractului
gastrointestinal (GI) sau a cavităţii peritoneale.
B. Este secundara perforatiei ulcerului
gastroduodenal
C. De obicei, este monomicrobiană şi este mai
frecvent întâlnită la alcoolicii cu ascită şi la
pacienţii imunocompromişi.
D. De obicei este plurimicrobiana si apare numai
la virstnici
E. Este produsa numai de infectiile fungice.
92. Apendicita acuta: A,B,C,D. Pag 83
A. determină iritaţie peritoneală localizată,
B. perforaţia apendicelui cauzează în mod
frecvent peritonită generalizată.
C. ln absenţa unei intervenţii chirurgicale,
perforaţia poate apărea în tennen de 24 de ore
de la debutul simptomelor.
D. pacienţii prezintă, de obicei, semne de iritaţie
peritoneală acută şi difuză atunci când
peritonita nu este localizată, în timp ce o
perforaţie limitată, cu formare de abces
periapendiceal poate induce doar durere şi
apărare musculară în fosa iliacă dreaptă.
E. Inflamatia apendicelui cecal, apendicita acuta,
nu se intilneste deloc la virstnici
CHIRURGIE Cap 9
93. Care din elementele constitutive ale acronimului
ABCDE din evaluarea primara a unui politraumatizat
este adevarat?
A. A= Airway Pag 87
B. B=Breathing A,B,D.
C. C=Cardiac function
D. D=Disability
E. E=Explore
94. Scorul Glasgow este o metodă uşor reproductibilă şi D,E. Pag 89
larg acceptată, de cuantificare a statusului neurologic
al pacientului. Acesta are valori cuprinse între 3 (cel
mai slab răspuns) şi 15 (normal) şi evaluează
răspunsurile ocular (O), verbal (V) şi motor
(M).Raspunsul ocular are urmatorii parametrii:
A. Spontan =5
B. La stimul verbal=4
C. La stimul dureros=3
D. La stimul dureros = 2
E. Niciunul= 1
95. Semnele unei fracturi de baza de craniu sunt: A,B,C,E Pag 90
A. Echimoza periorbitala ( ochi de raton)
B. Echimoza perimastoidiana ( semnul Battle)
C. Hemotimpanul
D. Hematomul bazei limbii
E. extravazarea LCR prin nas (rinoree) sau urechi
(otoligvoree)
96. Care din urmatoarele afirmatii legate de C,D,E. Pag 94
pneumotoraxul posttraumatic este adevarata?
A. Pneumotoraxul în tensiune se produce atunci
când se acumulează aer sub presiune în
interiorul cavităţii pleurale drepte.
B. Poate apărea numai ca urmare a traumatismelor
toracice închise
C. Poate apărea ca urmare a traumatismelor
toracice închise sau deschise
D. Pneumotoraxul deschis apare în cadrul
traumatismelor penetrante în torace
E. Pneumotoraxul deschis trebuie tratat imediat
prin aplicarea unui pansament pai1ial ocluziv
pe leziunea toracică şi securizarea acestuia pe
trei laturi.
97. Triada Beck in tamponade cardiaca cuprinde: A,B,C. Pag 94
A. Zgomote cardiace de intensitate scazuta
B. Turgescenta jugulara
C. Hipotensiune
D. Cresterea distensiei jugulare in inspir
 E. Pulsul paradoxal
98. Fracturile costale: A,B,D,E. Pag 96
A. reprezintă cea mai frecventă leziune toracică
provocată de traumatismele închise
B. Coastele fracturate sunt identificate la examenul
clinic ca puncte sensibile la palpare de-a lungul
coastei
C. fractura primelor 3 coaste este asociată cu leziuni
de plex brahial
D. Fracturile coastelor de la mijlocul toracelui se
asociază frecvent cu contuzii pulmonare şi/sau
hemotorax.
E. Fracturile de la nivelul coastelor inferioare se pot
însoţi de leziuni diafragmatice, hepatice sau
splenice
99. Leziunile hepatice post traumatice de gradul II sunt A,B. Pag 98
caraterizate de:
A. Hematom subcapsular, neexpansiv, 10-50% din
suprafaţă
B. Hematom intraparenchimatos, neexpansiv, <10
cm în diametru
C. Subcapsular, >50% din suprafaţă sau în
expansiune; hematom subcapsular rupt cu
sângerare activă;
D. Ruptură parenchimatoasă implicând 25-75%
din lobul hepatic sau 1-3 segmente din acelaşi
lob
E. Ruptură parenchimatoasă implicând >75% din
lobul hepatic sau >3 segmente din acelaşi lob
100. Care din urmatoarele afirmatii legate de leziunile A,B,C,E. Pag 100
traumatice ale diafragmului sunt adevarate? :
A. Rupturile diafragmului se întind, de obicei, de
la nivelul joncţiunii gastroesofagiene (GE)
până la porţiunea tendinoasă a centrului
diafragmatic
B. Traumatismele penetrante diafragmatice de
intensitate redusă pot sau nu, sa producă
pneumotorax sau leziuni peritoneale.
C. traumatismele hemidiafragmului stâng asociază
frecvent şi leziuni ale stomacului, colonului,
splinei şi intestinului subţire.
D. Foarte frecvent o contuzie poate produce
avulsia completă a inserţiei musculare
posterioare de la nivelul coastelor
E. leziunile diafragmatice de mici dimensiuni sunt
greu de diagnosticat pe CT.
 101. Triada clinica reprezentativa pentru sindromul de A,D,E. Pag 101
compartiment abdominal este formata din:
A. Scaderea diurezei
B. Tahicardie
C. Cianoza membrelor inferioare
D. Cresterea presiunii in caile aeriene
E. Cresterea presiunii intra-abdominale
102. In traumatismele pediatrice hipotermia este: A,B,D Pag 105
A. frecventă la copilul traumatizat şi poate apărea
în orice perioadă a anului.
B. Răspunsul la hipotermie include eliberarea
catecolaminelor, cu creşterea consumului de
oxigen şi acidoză metabolică.
C. Răspunsul la hipotermie include eliberarea
catecolaminelor, cu scaderea consumului de
oxigen şi alcaloza metabolică.
D. Hipotermia şi acidoza pot contribui ulterior la
coagulopatia post-traumatică
E. Hipotermia şi acidoza pot contribui ulterior la
accentuarea starii de obnubilare

CHIRURGIE Cap 11
103. Din punct de vedere clinic, herniile pot fi de patru
tipuri: A,B,C,D. Pag 127
A. Asimptomatice
B. Simptomatice
C. Subacute
D. Acute
E. Cronice
104. Tehnicile alloplastice in tratamentul herniilor peretelui B,D,E. Pag 128
abdominal inseamna:
A. Purtarea unui sistem tip chinga, extern, care
realizeaza contentia continutului herniar in
cavitatea peritoneala.
B. Tehnicile alloplastice presupun plasarea unei
proteze pentru a consolida peretele abdominal şi a
reduce tensiu21ea în ţe suturi, cu scopul de a
minimiza riscul de recidivă.
C. Refacerea si consolidarea defectului peretelui
abdominal folosind structurile anatomice existente.
D. Folosirea unei plase chirurgicale absorbabile
E. Folosirea unei plase chirurgicale non-absorbabile.
105. Avantajele abordului minim invaziv in chirurgia A,B,C,D. Pag 129
herniilor sunt:
A. morbiditate mai redusă
B. scăderea perioadei de spitalizare
 C. recuperare mai rapidă
D. reducerea semnificativă a infecţiilor de plagă;
E. reducerea timpului operator.
106. In abordul chirurgical al herniilor inghinale, limitele B,C,D. Pag 131
orificiului miopectineal sunt:
A. Limita inferioara este arcada crurala.
B. Limita inferioara este reprezentata de o creasta
situate pe ramulpubian superior,cunscuta sub
numele de ligamentul lui Cooper
C. Pe partea laterala este marginea mediala a
muschiul iliopsoas
D. Limita superioara este formata de tendonul
conjunct.
E. Limita superioara este reprezentata de fascia
transversalis.
107. Hernia Richter este: A,B. Pag 132
A. Cind o portiune din circumferinta intestinului
este incarcerata
B. Cind o portiune din circumferinta intestinului
este starngulata
C. O hernie inghin-oscrotala
D. O hernie ombilicala
E. O hernie lombara
108. Urmatoarele afirmatii legate de herniile orificului A,B,C,E. Pag 133
miopectineal sunt adevarate.
A. În prima etapă, în cazul unei hernii a OMP,
trebuie stabilit dacă tumefacţia se află deasupra
sau sub ligamentul inghinal, şi anume dacă este
vorba despre o hernie inghinală sau femurală.
B. Nu există nici o examinare clinică sau
imagistică ce poate diferenţia în mod cert
hernia inghinală directă de cea indirectă.
C. Tehnicile chirurgicale pentru repararea celor 2
tipuri de hernii inghinale sunt identice, în timp
ce herniile femurale, situate în spaţiul inferior
al OMP, necesită metode diferite, deoarece
implică închiderea unui spaţiu diferit al OMP.
D. Tehnicile chirurgicale care implica repararea
herniilor inghinale directa si indirecat precum
si femurala sunt indentice.
E. Toate abordările chirurgicale respectă aceleaşi
principii: cura herniei trebuie efectuată fără
tensiune, iar plasa nu trebuie folosită în cazul
plăgilor contaminate.
109. Urmatoarele afirmatii legate de orhita post tratament B,E Pag 136
chirurgical al herniei inghinale sunt false:
 A. Restricţia fluxului de sânge către sau dinspre
testicul, poate provoca orhita.
B. Orhita postoperatorie este mai frecventa in cura
chirurgicala cu plasa ( Lichtenstein) a herniei
femurale.
C. Orhita este în general limitată, iar pentru
tratarea ei, antiinflamatoarele nesteroidiene
(AINS) ar trebui să fie suficiente.
D. O devascularizare completă postoperatorie a
testiculului este mai putin obişnuită, deoarece
există circulaţie colaterală din alte artere.
E. Orhita postoperatorie impune reinterventie si
orhidectomie.
110. Recidiva postoperatorie a unei hernii se datoreaza A,B,C,D. Pag 131
urmatorilor factori:
A. Abdomenul cicatricial
B. Fumatul
C. Prezenta tusei cornice
D. Efortul fizic intens
E. Afectiunile cornice cardiace.
111. Urmatoarele afirmatii legate de abordul minim invaziv A,C,D,E. Pag 134
al curei chrurgicale a herniilor inghinale sunt
adevarate:
A. avantajele abordului minim-invaziv includ
morbiditate mai redusă, scăderea perioadei de
spitalizare şi recuperare mai rapidă.
B. Acest abord are avantajul unui timp operator
mai redus.
C. Cel mai important beneficiu al chirurgiei
minim-invazive este reducerea semnificativă a
infecţiilor de plagă;
D. faţă de chirurgia deschisă, aceste proceduri pot
fi mai dificile din cauza lipsei simtului tactil şi
a limitării mişcărilor intraoperatorii, timpul
operator fiind mai lung decit in chirurgia
deschisa
E. Pacienţii care beneficiază de un astfel de abord
chirurgical trebuie să tolereze anestezia
generală, care permite relaxarea musculară
112. In legatura cu examenul clinic la un bolnav cu B,C,E. Pag 136
suspiciune de hernie inghinala,
A. trebuie sa inceapa cu pacientul aflat in
clinostatism, asociind si o manevra Valsalva
B. trebuie să înceapă cu pacientul aflat în
ortostatism, daca hernia inghinală este
prezentă, ar trebui să fie uşor de identificat prin
 palpare, în special dacă se asociază şi o
manevră Valsalva.
C. Pentru a evalua adductorul lung, la nivelul
şoldului trebuie efectuate rotaţia, flexia şi
extensia, cu şi fără a opune rezistenţă.
D. Examanul clinic are valoare limitata in
diagnosticul herniei inghinale.
E. Cel mai important este dacă pacientul a simţit
vreodată o formaţiune pseudotumorală în
regiunea inghinală.
113. Hernia Spiegel: A,B,D. Pag 126
A. Este o hernie speciala, rara.
B. apare în zona de unire a marginii inferioare a
fasciei posterioare cu marginea laterală a
muşchiului drept abdominal, la nivelul liniei
arcuate
C. Este similara cu hernia femurala incarcerate
D. Acest tip de hernie apare într-o zonă
caracteristică, în cadranul inferior drept sau
stâng şi implică exteriorizarea elementelor
posterioare ale peretelui abdominal.
E. Este intotdeauna o urgenta chirurgicala,
necesitind interventia chirurgicala in 4-6 ore de
la debutul durerii
114. Hernia parastomala: A,C,D. Pag 126
A. apar după incizia fasciei pentru efectuarea unei
stome, cu hernierea organelor abdominale în
jurul acesteia
B. sunt localizate periombilical
C. Herniile parastomale pot afecta funcţia stomei.
D. Necesita tratament chirurgical care poate fi
minim invaziv sau conventional
E. Sunt denumite si hernii ale liniei albe.
115. Diastazisul de muschi drepti abdominali: A,C,D. Pag 127
A. reprezintă o subţiere a liniei mediane
superioare abdominale fără a exista un defect
parietal.
B. reprezintă o subţiere a liniei mediane
superioare abdominale cu existenta unui defect
parietal semnificativ.
C. Aceasta este cauzata de întinderea şi slăbirea
liniei albe, ce conduce la devierea laterală a
muşchiului drept abdominal
D. Diastazisul de muşchi drepţi abdominali se
prezintă ca o proeminenţă la manevra Valsalva
şi poate fi confundată cu hernia ventrală.
 E. Diastazisul de muşchi drepţi abdominali se
prezintă ca o proeminenţă la manevra Valsalva
şi poate fi confundată cu hernia dorsala.
116. Hernia obturatorie: A,B,C,D. Pag 137.
A. Hernia obturatorie este o categorie distinctă de
hernii, care nu se încadrează în categoriile de
hernii ale peretelui abdominal
B. Hernia obturatorie este rezultatul unui defect al
planşeului pelvin la nivelul canalului obturator,
o zonă inferioară OMP
C. In sacul de hernie există, de obicei, intestin
subţire herniat prin defect, care provoacă
simptome de afectare a nervului obturator.
D. Diagnosticul unei hernii obturatorii este dificil
şi necesită un nivel foarte ridicat de suspiciune,
deoarece hernia este rară
E. Ciupirea nervului de conţinutul herniar este
exacerbată prin rotirea laterala a coapsei, o
manevră clinică ce poartă denumirea de „semn
Howship-Romberg".
117. Urmatoarele afirmatii legate de principalele tipuri de A,C,D,E. Pag 125
hernie sunt adevarate:
A. Herniile ventrale sunt hernii primare, care nu
sunt asociate cu o incizie anterioară a peretelui
abdominal şi sunt localizate oriunde pe linia
mediană, supra sau subombilical.
B. Herniile ventrale sunt hernii primare, care sunt
asociate cu o incizie anterioară a peretelui
abdominal şi sunt localizate oriunde pe linia
mediană, supra sau subombilical.
C. Herniile ombilicale apar specific la nivelul
ombilicului, producând protruzionarea
tegumentului din regiunea ombilicală.
D. Herniile incizionale se dezvoltă pe locul unor
incizii anterioare şi pot fi situate oriunde la
nivelul peretelui abdominal
E. Herniile pot fi primare sau pot fi recidiva unor
herniorafii anterioare.
118. Tehnica chirurgicală anatomică de reparare a heniei A,B,E. Pag 128
implică :
A. desfiinţarea defectului parietal prin sutura
chirurgicală
B. Repararea anatomică trebuie luată în
considerare cu atenţie în cazuri selecţionate,
întrucât tehnicile alloplastice au risc mult mai
scăzut de recidivă.
 C. Repararea anatomică trebuie luată în
considerare cu atenţie în cazuri selecţionate,
întrucât tehnicile alloplastice au risc mult mai
mare de recidivă.
D. Această abordare este rezervată herniilor cu
risc scăzut de recidivă: defect parietal de
dimensiuni foarte mari şi hernii neglijate la
pacienţi cu factori de risc mare de recurenţă,
cum ar fi obezitatea şi fumatul.
E. Această abordare este rezervată herniilor cu
risc scăzut de recidivă: defect parietal de
dimensiuni foarte reduse şi hernii incipiente la
pacienţi cu factori de risc minim de recurenţă,
cum ar fi obezitatea şi fumatul.
119. In controlul durerii in perioada postoperatorie a curei B,C,D,E. Pag 128.
chirurgicale a herniilor se are in vedere:
A. Administrarea antialgicelor de tip morfinic
B. blocuri anestezice epidurale
C. infiltrare cu lidocaină a plagii chirurgicale la
sfirsitul interventiei.
D. blocuri anestezice regionale ale planului
transvers abdominal
E. blocuri anestezice spinale
120. Obtinerea obiectivului tratamentului în caz de hernie, A,B,D. Pag 127
acela de a reduce la minim riscul de încarcerare sau
strangulare şi de a maximiza potenţialul unui rezultat
favorabil, este dependent de:
A. Tabloul clinic
B. Caracteristicile herniei
C. Aspectul estetic
D. Antecedentele personale chirurgicale
E. Virsta pacientului
121. Stabilirea strategiei chirurgicale a unei hernii este: A,B,C,D. Pag128
A. In functie de defectul partietal
B. In functie de localizarea precisa a herniei
C. Examenul clinic al unei hernia este essential si
sufficient
D. Uneori este necesara utilizarea tomografiei
computerizate pentru informatii legate de
defectul parietal si de continutul sacului
herniar.
E. Niciodata nu este necesara utilizarea
tomografiei computerizate pentru informatii
legate de defectul parietal si de continutul
sacului herniar.
122. O hernie inghinala directa: B,C,D. Pag 132
 A. Apare atunci cind continutul abdominal
herniaza lateral de vasele epigastrice
B. Apare medial de vasele epigastrice
C. Spaţiul de producere a unei hernii directe este
numit istoric triunghiul lui Hesselbach
D. sacul herniei pătrunde direct în canalul
inghinal, porţiunea distală a acestuia ajungând
în proximitatea cordonului spermatic, dar nu va
trece prin inelul intern împreună cu acesta.
E. Apare sub arcada crurala
CHIRURGIE Cap 12,13,14
123. Următoarele afirmații privind terapia neoadjuvantă în A,B,E 155
cancerul esofagian sunt adevărate:
A. Scopul acesteia este de a îmbunătăți
supraviețuirea oncologică
B. Terapia include asocierea chimio-radioterapie
neoadjuvantă și chirurgie
C. Majoritatea cazurilor de cancer esofagian sunt
diagnosticate în stadii incipiente nefiind
necesară terapia neoadjuvantă
D. Terapia neoadjuvantă se efectuează
postoperator
E. Asocierea radio-chimioterapie este urmată de
rezecție chirurgicală la o lună de zile
124. Următoarele afirmații privind diagnosticul și B,E 152
stadializarea cancerului esofagian sunt adevărate:
A. Carcinomul scuamo celular este frecvent
asociat cu istoric de boală de reflux
B. La momentul diagnosticului pacienții cu
adenocarcinom sunt adesea mai sănătoși
C. La momentul diagnosticului pacienții cu
adenocarcinom au boală mai avansată
D. Pacienții cu carcinom scuamo celular au boală
mai puțin avansată
E. Pacienții cu carcinom scuamo celular au istoric
de consum cronic de alcool
125. Următoarele afirmații privind diagnosticul și A,D,E 152
stadializarea cancerului esofagian sunt adevărate:
A. Tomografia computerizată poate fi utilă în
definirea extensiei tumorale și identificarea
ganglionilor patologici
B. Evaluarea endoscopică nu este obligatorie
pentru confirmarea histologică
C. Pacienții cu displazie Barret nu necesita
supraveghere endoscopică
 D. Eco-endoscopia este efectuată pentru a defini
profunzimea invaziei tumorale
E. Tomografia cu emisie de pozitroni este utilă în
identificarea metastazelor la distanță
126. Următoarele afirmații privind perforația esofagiană B, C, E 157
toracică sunt adevărate:
A. Perforația esofagului toracic este cel mai
frecvent consecința traumatismelor penetrante
B. Rupture esofagiană distală poate apărea după
eructații
C. Perforația majoră a esofagului toracic se
prezintă cu semen de sepsis
D. Ruptura mucoasei joncțiunii gastro-esofagiene
poartă denumirea de sindrom Boerhaave
E. Tratamentul conservator include antiobiotice,
drenaj nazo-gastric, alimentatie enteral distal de
leziune
127. Principiile tratamentuli chirurgical al perforației A,B,C 157
esofagiene include:
A. Debridare minuțioasă
B. Esofagorafie in două starturi a mucoasei și
muscularei
C. Consolidarea suturii cu lambou intercostal
D. Radioterapie
E. Antibioterapie profilactică
128. Următoarele afirmații privind diagnosticul si A,B,E 173
stadializarea cancerului gastric sunt adevărate:
A. Ecografia endoscopică ajută la determinarea
profunzimii invaziei tumorale
B. Tomografia cu emisie de pozitroni este utilă
pentru determinarea bolii avansate
C. Tranzitul baritat este intotdeauna necesar
D. Tranzitul baritat poate diagnostica unele tipuri
de cancer gastric, în special subtipul cu extensie
superficială
E. Laparoscopia este utilă în stadializare
129. Urmatoarele afirmatii cu privire la tratamentul A,D,E 173
cancerului gastric sunt adevărate:
A. Rezectia chirurgicală radicală este efectuată în
cazul bolii localizate
B. Gastrectomia subtotala îndepărteaza
aproximativ 95% din stomac.
C. Limfadenectomia nu este indicată în cancerul
gastric.
D. Gastrectomia totală este necesară pentru leziuni
întinse
 E. Colectomia parțială poate fi inclusă într-o
rezecție în bloc
130. Următoarele afirmații cu privire la limfomul gastric A,C,E 174
sunt adevărate:
A. Stomacul reprezintă principala localizare pentru
2/3 din limfoamele gastro-intestinale.
B. Pacienții cu limfom gastric sunt mai tineri
C. Simptomele sunt similar ca în
adenocarcarcinomul gastric
D. Stadializarea limfomului presupune radiografie
abdominala si CT thoracic
E. Stadializarea limfomului presupune radiografie
toracică si CT abdominal
131. Care afirmații privind sindromul Zollinger-Ellison sunt A,C,D 179
adevărate:
A. Este consecința a unui neoplasm producător de
gastrină
B. Gastrinoamele nu pot apare sporadic
C. 60% din gastrinoame sunt maligne
D. Supraviețuirea de până la 15 ani poate fi
întâlnită
E. Exista o asociere cu sindromul MEN-2
132. Tabloul clinic în sindromul Zollinger-Ellison include, B,D 179
cu excepția:
A. Simptome asemănătoare ulcerului
B. Simptome asemănătoare cancerului gastric
C. Diaree cronică
D. Melenă
E. Ulcere duodenale multiple
133. Caracteristicile sindromului de dumping precoce sunt: B,C,D 180
A. Apare la 3 ore după o masa hiperosmolară
B. Pacientul prezintă anxietate, slăbiciune,
tahicardie
C. Pot fi prezente crampe abdominale
D. Utilizarea unui analog de somatostatină este
eficientă
E. Sunt incurajate mesele rare
134. Caracteristicile sindromului de ansa oarbă sunt: A,C,D 181
A. Este mai frecvent după o procedură Billroth II
B. Este mai frecvent după o procedură Roux-en-Y
C. Este asociat cu multiplicare bacteriană
importantă la nivelul unei anse intestinale
excluse
D. Se poate asocia cu deficit de vitamina B12
E. Se poate asocial cu deficit de vitamina B6
135. Tulburările metabolice post rezecția gastrică sunt: A,B,D 182
 A. Deficit de vitamina B12
B. Deficit de fier
C. Deficit de zinc
D. Poate apare osteomalacia
E. Afectarea osoasă nu se intâlnește
136. Complicațiile tardive pentru intervențiile de chirurgie B,E 187
bariatrică includ:
A. Fistula anastomotică
B. Stenoză peri-anastomotică
C. Sângerare
D. Embolie pulmonară
E. Litiază biliară
137. Tipurile de intervenții pentru reducerea masei A,D,E 186
corporeale include, cu excepția:
A. Gastrectomia longitudinală
B. Gastrectomia totală
C. Gastrectomia subtotală
D. Bypass gastric
E. Diversie bilio-pancreatică
138. Gastrectomia longitudinală are următoarele A,E 186
caracteristici:
A. Este cea mai frecventă intervenție chirurgicală
pentru pacienții cu obezitate
B. Este o procedură de malabsorbție
C. Se îndepărtează aproximativ 50% din stomac
D. Este o procedura reversibilă
E. Inervația pilorului rămâne intactă
139. Caracteristicile bypass-ului gastric sunt: B,C,E 187
A. Crearea unui mic rezervor gastric distal
B. Scăderea ponderală medie este de 60-80%
C. Problemele nutriționale sunt mai puțin severe
D. Rămâne standardul de aur al procedurilor
bariatrice
E. Ansa Roux măsoară 75-150 cm lungime
140. Tulburările nutriționale după chirurgia bariatrică A,B,C 188
includ:
A. Carență de fier
B. Carență de vitamina D
C. Malnutriție protein-calorică
D. Deficit de vitamina A
E. Deficit de zinc
141. Complicațiile bandării gastrice sunt: A,B 189
A. Alunecarea inelului
B. Eroziunea
C. Fistula anastomotică
D. Ulcerul marginal
 E. Hernia internă
142. Caracteristicile diversiei biliopancreatice sunt: C,D,E 187
A. Este o procedură simplă
B. Implică o gastrectomie totală
C. Există o porțiune semnificativă de intestin
subțire care este exclus
D. Poate avea ca rezultat pierdere ponderală de 70-
90%
E. Pot apare probleme nutriționale severe
143. Comorbiditățile asociate obezității sunt: A,B,C 184
A. Rezistența la insulină
B. Ateroscleroza
C. Dislipidemia
D. Constipația
E. Litiaza renală
144. Consilierea nutrițională preoperatorie include: A,D,E 184
A. Evaluarea aportului caloric real
B. Test de efort
C. Recoltarea gazelor sangvine
D. Screening pentru obiceiuri alimentare nesanatoase
E. Educație dietetica postoperatorie
145. Modificarea comportamentului in tratamentul obezității A,B,C 185
include:
A. Auto-monitorizarea aportului
B. Controlul alimentației emoționale
C. Prevenirea recidivei
D. Farmacoterapie
E. Restricția lichidiană
146. Complicațiile după intervenția chirurgicală pentru A,B,C 199
ocluzia intestinului subțire sunt:
A. Infecția plăgii
B. Peritonita
C. Fistula
D. Sindromul de ansă oarbă
E. Constipația
147. Aspectele radiologice in ocluzia intestinului subțire A,B,C 196
sunt:
A. Nivelele hidro-aerie
B. CT-ul poate fi util în incertitudinile diagnostic
C. Clisma cu substanță de contrast poate facilita
excluderea unei ocluzii a intestinului gros
D. RMN este efectuat de rutină
E. CT-ul nu este utilizat ăn urgență
148. Examenul de laborator în ocluzia intestinului subțire B,C,D 197
poate arăta:
A. Hiponatremie
 B. Alcaloză hipokalemică
C. Leucocitoză
D. Hiperamilazemie
E. Anemie
149. Fiziopatologia ocluziei inestinului subțire include: B,C,D 195
A. Hemodiluție
B. Deshidratare
C. Creșterea pierderilor de potasiu
D. Alcaloza metabolică
E. Hipervolemie
150. Indicatorii unui risc de strangulare in ocluziile A,B,C 195
intestinului subțire sunt:
A. Febra
B. Tahicardia
C. Leucocitoza
D. Absența tranzitului
E. Varsăturile
151. Cauzele intraluminale ale ocluziilor intestinului subțire C,D 194
sunt:
A. Boala Crohn
B. Volvulusul
C. Ileusul biliar
D. Invaginația
E. Stricturile benigne
152. Tabloul clinic in ischemia mezenterică acută include: B,C,D 205
A. Durere cu caracter surd
B. Debut brusc al durerii
C. Durere disproporționată la examenul fizic
D. Semen clinice de peritonită
E. Hipertensiune
153. Diagnosticul ischemiei mezenterice acută include: A,C 205
A. Arteriografia mezenterică
B. Portografia
C. CT de înaltă rezoluție
D. RMN
E. Clisma baritată
154. Tratamentul ischemiei mezenterice acută include: A,B,E 205
A. Reechilibrare rapidă
B. Antibioterapie
C. Embolectomie in tromboza de venă mezenterică
D. Tratament cu Digoxina
E. Bypass al arterei mezenterice superioare
155. Urmatoarele afirmații privind adenocarcinoamele A,E 207
intestinului subțire sunt adevărate:
A. Sunt mai frecvente in ileon
B. Sunt mai frecvente in duoden
 C. Se complica rar prin ocluzie
D. Nu sângeră niciodată
E. Tumorile periampulare pot da icter
156. Urmatoarele afirmații privind tumorile carcinoide ale B,D 207
intestinului subțire sunt adevărate:
A. Hemoragia este cea mai frecventă forma de
prezentare
B. Ocluzia este cea mai frecventă formă de
manifestare
C. Invaginația este cea mai frecventă formă de
manifestare
D. Este mai frecvent întânit in ileon
E. Pot fi multicentrice în 70% din pacienți
157. Urmatoarele afirmații privind limfomul intestinului A,D,E 209
subțire sunt adevărate:
A. Reprezintă cea mai comună localizare
extraganglionară
B. Reprezintă 25% din cancerele intestinului
subțire
C. Simptomele sunt specifice
D. Supraviețuirea medie depășește 10 ani
E. Se poate manifesta prin perforație sau
hemoragie
158. Urmatoarele afirmații privind tumorile stromale ale B,D,E 209
intestinului subțire sunt adevărate:
A. Au o incidență maximă in decada a 3-a
B. Pot produce ocluzie, sângerare
C. Par să aibă un prognostic mai bun decât
leziunile esofagului sau stomacului
D. 50% din pacienți vor dezvolta recurență în
primii doi ani
E. Se face tratament cu Imatinib
159. Diagnosticul diferențial al diverticulului Meckel se face A,B,C 210
cu:
A. Apendicita acută
B. Obstructiile intestinului subțire
C. Enterita regională
D. Ischemia intestinală
E. Hernia femurală
160. Urmatoarele afirmații privind sindromul intestiunului B,C,D
scurt sunt adevărate:
A. Este definit ca existența a sub 150 cm de
intestin
B. Poate apare dupa rezecție pentru boala Crohn
C. Pierderea ileonului duce la deficit de vitamina
B12
 D. Poate fi necesara nutriție parenterală
E. Nu există tratament pentru această afecțiune
161. Diagnosticul diferențial în apendicta acuta include: A,B,C,D 212
A. Boala inflamatorie pelvină
B. Pielonefrita
C. Chistul ovarian rupt
D. Diverticulita cecală
E. Limfomul cecal
162. Complicațiile după apendicectomie includ: A,E 213
A. Infecția plăgii operatorii
B. Cancerul colo-rectal
C. Constipația
D. Boala diareică
E. Abcesul pelvin
163. Tratamentul apendicitei acute presupune următoarele: A,B,E 213
A. Tratament antibiotic
B. Reechilibrare hidro-electrolitică
C. Hemicolectomia dreaptă
D. Rezecție limitată de colon drept
E. Apendicectomie laparoscopică
CHIRURGIE Cap 15 Afecțiuni benigne colonice
164. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte referitor
la diverticuloza colică?
F. Diverticuloza colică este cea mai frecventă
descoperire endoscopică. 222
G. Incidența afecțiunii este în scădere la nivelul A, D
întregului glob.
H. Majoritatea pacienților prezintă simptome de-a
lungul vieții.
I. Factorii care au fost asociați cu apariția
diverticulozei include vârsta și dieta.
J. Cea mai frecventă localizare a diverticulozei
este la nivelul colonului transvers.
165. Diverticulii colonici: A, B 222
A. Congenitali se mai numesc și diverticuli
adevărați.
B. Congenitali se formează prin hernierea tuturor
straturilor peretelui colonic.
C. Dobândiți se formează prin hernierea tuturor
straturilor peretelui colonic.
D. Dobândiți se formează prin hernierea stratului
muscular prin defecte la nivelul seroasei
colonului.
E. Dobândiți se formează din cauza presiunii
scăzute la nivelul lumenului colic.
 166. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate, B,D,E 224,225
referitor la hemoragia diverticulară:
A. Hemoragia digestivă inferioară reprezintă
hemoragia cu sursă localizată proximal de
unghiul lui Treitz.
B. Majoritatea hemoragiilor tubului digestiv
inferior sunt cauzate de diverticuloză.
C. Hemoragia masivă reprezintă acea sângerare ce
necesită transfuzia a mai puțin de 4 unităţi de
sânge în 24 de ore pentru menţinerea
echilibrului hemodinamic.
D. Într-un sfert dintre hemoragiile diverticulare,
sângerarea este masivă și poate fi fatală, dacă
nu este diagnosticată și tratată corespunzător.
E. Colonoscopia este cea mai folosită modalitate
de diagnostic.
167. Care dintre următoarele afirmații referitoare la D,E 225
tratamentul hemoragiei diverticulare sunt FALSE?
A. Atunci când în timpul colonoscopiei se observă
sângerare activă la nivelul unui diverticul,
aceasta poate fi controlată cu ajutorul clipurilor,
prin electrocoagulare sau prin injectare de
adrenalină.
B. În majoritatea hemoragiilor de origine
diverticulară, nu este necesară o intervenție
invazivă.
C. Administrare de antidot la pacienții cu
tratament anticoagulant.
D. Arteriografia mezenterică este indicată
întotdeauna la pacienții cu hemoragie
diverticulară.
E. Arteriografia mezenterică presupune injectarea
de adrenalină la locul hemoragiei.
CHIRURGIE Ocluzia intestinului gros
168. Ocluzia intestinului gros: A, B, E 228
A. Este o afecțiune gravă.
B. Necesită identificare precoce și tratament
adecvat.
C. Ocluzia mecanică și pseudo-ocluzia au
tratament similar.
D. Cea mai frecventă cauză de ocluzie a
intestinului gros la adult este reprezentată de
cancer, boala diverticulară și volvulus de cec.
E. Ocluzia prin bride, frecvent întâlnită la nivelul
intestinului subțire, este extrem de rară la
nivelul colonului.
 169. Examenul clinic în ocluzia intestinului gros: A,B,C,E 229
A. Cuprinde inspecția, auscultația, percuția și
palparea abdomenului.
B. Evaluarea zgomotelor intestinale.
C. Evaluarea contracturii musculare.
D. Tușeul rectal nu oferă informații relevante.
E. Se caută orice semn ar putea indica o hernie
CHIRURGIE Volvulus de colon
170. Tratamentul volvulusului de colon include: B, D 230
A. Detorsionarea endoscopică în prezența
ischemiei colonului.
B. Intervenția chirurgicală trebuie luată în
considerare.
C. Riscul de recurență este scăzut.
D. Rezecția sigmoidului cu anastomoză este cea
mai eficientă intervenție pentru prevenția
recurenței.
E. În cazul cecului, detorsionarea endoscopică este
recomandată.
Chirurgie Pseudo-ocluzia acută a colonului
171. Tratamentul non-invaziv pentru pseudo-ocluzia acută a B, D, E 230
colonului:
A. Se realizează în cazul unui diametru al cecului
peste 12 cm.
B. Include corectarea dezechilibrelor electrolitice.
C. Include maximizarea medicației narcotice.
D. Presupune mobilizarea pacientului.
E. Presupune identificarea și tratamentul oricărei
infecții.
CHIRURGIE Polipii și cancerul colo-rectal
172. Care dintre următoarele afirmații referitoare la A,D 231
tratamentul polipilor colonici sunt adevărate?
A. Implică polipectomie colonoscopică.
B. Implică tratament chirurgical în cazul tuturor
polipilor.
C. Tratamentul polipilor mari sau plați care pot fi
îndepărtați colonoscopic cu margini de
siguranţă presupune o rezecţie segmentară a
colonului.
D. Polipoza extinsă presupune colectomia totală
E. Polipectomia endoscopică nu permite analiza
histologică a polipului.
173. Screeningul cancerului colorectal: C,D 232
A. Pacienţii cu istoric de polipi vor efectua o
colonoscopie la un interval mai lung de l0 ani.
 B. Începând cu vârsta de 30 de ani, persoanele cu
risc mediu ar trebui să opteze pentru una dintre
modalitățile de screening.
C. Dintre toate tipurile de cancer gastrointestinal,
cele mai multe progrese s-au înregistrat în cazul
cancerului colorectal.
D. Pacienţii cu risc ridicat trebuie să efectueze
colonoscopie.
E. Pacienții cu istoric familial de cancer colorectal
sunt considerați a se încadra în categoria de risc
mediu.
174. Stadializarea cancerului colorectal: A,B
A. este etapa inițială prin care se diferențiază
abordarea terapeutică a cancerului de colon de
cea a cancerului de rect.
B. include CT toracic, abdominal și pelvin pentru
a exclude boala metastatică la distanță.
C. stadializarea include și dozarea antigenului
carcinoembrionar din urină.
D. antigenul carcinoembrionar este specific
cancerului de colon.
E. stadializarea cancerului rectal presupune
explorarea IRM pelvină sau ecografia
endorectală.
175. Care dintre următoarele afirmații referitoare la B,C,D 234
tratamentul cancerului colorectal sunt adevărate?
A. Chirurgia minim invazivă nu este indicată în
această patologie.
B. În cancerul de colon, după îndepărtarea
segmentului de colon și a mezenterului,
capetele intestinului sunt anastomozate, fără a fi
nevoie de stomă.
C. În cancerul de rect, tratamentul neoadjuvant are
scopul de a reduce dimensiunea tumorii și de a
reduce riscul de apariție a recidivei locale.
D. Când tumora rectală invadează sfincterul
canalului anal, rezecţia abdomino-perineală este
indicată.
E. Chimioterapia este indicată în stadiile I și II ale
cancerului de colon.
CHIRURGIE Canalul anal si rectul
176. Prolapsul rectal: C,D,E 235,236
A. Reprezintă protruzia unei părți din peretele
rectal prin canalul anal.
B. Se întâlnește mai frecvent la femeile obeze.
 C. Se întâlnește mai frecvent la femei cu
conformație astenică.
D. În situații rare nu poate fi redus și apare
ischemia.
E. De obicei, apare după fiecare defecație și
trebuie redus manual.
177. Hemoroizii externi: D,E 237
A. Produc, de obicei, probleme majore.
B. Tratamentul chirurgical este indicat în toate
cazurile.
C. Produc, în mod direct, prurit în zona ano-
perianală.
D. Hemoroizii externi trombozați reprezintă o
complicație autolimitată.
E. Dacă pacientul este consultat în 24-48 de ore de
la apariția trombozei, se indică excizia
hemoroidului trombozat.
178. Fistulele perianale pot fi: A,C,D 238
A. Intersfincteriene
B. Subsfincteriene
C. Extrasfincteriene
D. Suprasfincteriene
E. Suprarectale
179. Fisurile anale: A,C 238
A. Sunt cauza cea mai frecventă de durere ano-
rectală care determină pacientul să se prezinte
la medic.
B. Este o soluție de continuitate orizontală la
nivelul canalului anal.
C. Durerea este frecvent descrisă ca având caracter
ascuțit.
D. Durerea nu acompaniază tranzitul intestinal.
E. Sunt rareori localizate la nivelul liniei mediane
posterioare
CHIRURGIE Infecțiile cu transmitere sexuală
180. În infecția anorectală cu HPV, următoarele afirmații B,C 239-240
sunt FALSE:
A. Simptomatologia poate apărea la câțiva ani de
la infectare.
B. Simptomatologia apare imediat după infectare.
C. Examenul local nu decelează leziuni specifice.
D. Examenul fizic presupune și prelevare de
frotiuri Papanicolau.
E. Rolul infecției HPV în dezvoltarea
carcinomului scuamocelular la nivel anal nu
 este atât de bine stabilit ca în cazul cancerului
de col uterin.
181. Infecţiile bacteriene anorectale: A,C,D 239
A. Simptomatologia constă în tenesme rectale,
rectoragii și durere
B. Scurgerile muco-purulente sunt rare.
C. Anuscopia decelează mucoasă friabilă.
D. Limfadenopatiile mari și indurate pot fi similare
celor din sifilis.
E. În urma tratamentului, monitorizarea se face de
rutină.
CHIRURGIE cap 16. Căile biliare
182. Despre evaluarea imagistica ecografica la pacientii cu
afectiuni biliare, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. reprezinta explorarea initiala de electie A, C 244-245
B. ecografia are o sensibilitate scazuta in decelarea
dilatatiilor de cale biliara
C. reprezinta un examen non-invaziv, rapid, relativ
ieftin si nu iradiaza
D.nu poate detecta calculi cu diametru de pana la 3 mm
E.nu ofera informatii despre ficat si pancreas
183. Colecistita acuta se caracterizeaza prin urmatoarele, B, D, E
CU EXCEPTIA: 246
A. exista o obstructie persistenta a canalului cistic care
asociaza inflamatie si infectie
B. diagnosticul diferential se face doar cu pancreatita
acuta
C. in absenta tratamentului pot aparea o serie de
complicatii , precum empiemul, gangrena si perforatia
colecistului
D. examenul obiectiv releva semn Murphy negativ
E. ecografia nu este utila pentru stabilirea
diagnosticului
184. Urmatoarele afirmatii despre litiaza coledociana sunt B, E 249
adevarate, cu EXCEPTIA:
A. litiaza coledociana poate fi primara sau secundara
B. calculii primari provin din vezicula biliara
C. calculii secundari sunt cei mai frecventi
D. pacientii cu litiaza coledociana pot prezenta colici
biliare, icter obstructiv, colangita si pancreatita
E. calculii secundari sunt rari
185. Despre colecistita cronica, sunt adevarate urmatoarele :
A. clinic, colica biliara este cel mai frecvent asociat
simptom al colecistitei cronice litiazice
B. durerea este colicativa si localizata in hipocondrul
drept si epigastru A,B,D,E 248
 C. febra si frisoanele sunt prezente intotdeauna
D. testele de laborator , inclusiv numarul de leucocite si
formula leucocitara si testele hepatice sunt normale
E. durerea variaza in intensitate de la usoara, pana la
moderata, sau chiar severa
186. Despre pancreatita acuta biliara, sunt adevarate B,D 250
urmatoarele, cu EXCEPTIA:
A. este frecvent cauzata de alcool si calculi biliari
B. terapia antibiotica se administreaza in toate cazurile
de pancreatita
C. pacientii se prezinta cu durere abdominala in etajul
superior, adesea iradiata spre spate si sensibilitate la
palparea abdomenului la acest nivel
D. in cazurile grave nu apar semne de iritatie
peritoneala
E. greata, varsaturile si febra usoara sunt frecvente
187. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre ileusul 250-251
biliar:
A. reprezinta obstructia mecanica a intestinului produsa A,D,E
de un calcul biliar
B. ileusul biliar este o complicatie frecventa
C. pacientii se prezinta cu tablou clinic de ocluzie joasa
D. ileusul biliar este gestionat initial asemenea unei
ocluzii intestinale inalte
E. se impune efectuarea unei laparotomii sau
laparoscopii pentru indepartarea calculului biliar
188. Despre colecistita acuta gangrenoasa se pot afirma A,C,E 248
urmatoarele:
A. Este asociata cu o rata de morbiditate de 15-25%
B. pacientii sunt de obicei tineri
C. pacientii se vor prezenta cu o afectare sistemica mai
severa
D. se asociaza cu leucopenie
E. tratamentul include stabilizarea starii generale,
administrarea de antibiotic si efectuarea
colecistostomiei sau a colecistectomiei
189. Despre cancerul cailor biliare se pot afirma
urmatoarele:
A. apare cu frecventa egala la ambele sexe
B. din punct de vedere histologic, de obicei, leziunile A, B, E 253
sunt adenocarcinoame ce produc mucina
C. analizele de laborator nu deceleaza modificari
D. prognosticul pentru acest cancer este bun
E. chirurgia este singurul tratament curativ
190. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre chisturile A,B,D, 253
coledociene congenitale: E
 A. sunt mai frecvente la femei
B. pacientii se pot prezenta asimptomatic, dupa o
investigatie imagistica facuta din alte motive
C. chisturile coledociene sunt cel mai bine evaluate
initial prin ecografie
D. in general, se recomanda ca aceste chisturi sa fie
rezecate
E. pacientii se pot prezenta dureri si icter
191. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre colecistita
acuta emfizematoasa: 248
A. este asociata cu un risc scazut de gangrena si B,C,E
perforatie
B. reprezinta rezultatul prezentei bacteriilor care
produc gaze
C. afecteaza persoanele varstnice
D. nu se impune administrarea de antibiotic
E. trebuie efectuata colecistectomia de urgenta

CHIRURGIE Cap 17. Pancreasul

192 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre necroza
pancreatica infectata:
A. reprezinta principala cauza de mortalitate
B. riscul de infectie este asociat direct cu gradul de A,B,D 265-266
extensie a necrozei
C. pacientii cu necroza pancreatica infectata sunt
afebrili
D. diagnosticul se pune printr-o examinare computer-
tomografica
E. paraclinic pacientii prezinta leucopenie
193 Sunt FALSE urmatoarele afirmatii despre pancreatita
cronica:
A. consumul de alcool nu se numara printre cauzele de
pancreatita cronica A,B,E
B. distructia glandulara este reversibila 266
C. cel mai frecvent simptom al pancreatitei cronice este
durerea cronica
D. durerea este surda, localizata in epigastru si iradiaza
posterior
E. principalul tratament al pacientilor cu pancreatita
cronica este cel chirurgical
194 Despre tumorile pancreatice sunt adevarate 268-269
urmatoarele:
A. pot fi maligne, premaligne si benigne A,C, D,
B. sub 10% dintre cancerele pancreatice sunt E
adenocarcinoame
 C. principalii factori de risc includ varsta inaintata si
fumatul
D. neoplasmul pancreatic are o evolutie progresiva
E. semnele si simptomele carcinomului pancreatic sunt
legate de localizarea tumorii
195 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre semnele si
simptomele din cancerul pancreatic:
A. apare icterul dureros in tumorile pancreatice cefalice
B. durerea epigastrica cu iradiere posterioara , cu
prezenta icterului constituie prezentarea clasica a
tumorilor la nivelul corpului si cozii pancreasului
C. o vezicula biliara palpabila, nedureroasa, asociata cu C,D,E 269
icter reprezinta semn de malignitate
D. icterul obstructiv poate determina aparitia
coagulopatiei legate de vitamina K
E. evaluarea pacientilor icterici include biochimia
serica
196 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in pancreatita
cronica:
A. cel mai frecvent simptom al pancreatitei cronice este B,D,E
reprezentat de scadere ponderala 267-268
B. distructia glandulara este de obicei progresiva
C. durerea este intensa, cu localizare epigastrica si
iradiaza in umar
D. cand 90% din glanda a fost distrusa apare
insuficienta endocrina si cea exocrina
E. tratamentul chirurgical al pancreatitei cronice poate
fi impartit in proceduri de drenaj si de rezectie
197 Despre insulinom se pot afirma urmatoarele: 271-272
A. sunt cele mai frecvente tumori functionale
B. majoritatea insulinoamelor sunt benigne A,B,D,E
C. hipersecretia de insulina determina hiperglicemie
D. majoritatea insulinoamelor sunt solitare si <2 cm
diametru
E. triada Whipple include : simptome de hipoglicemie,
scaderea nivelului de glucoza in sange si disparitia
simptomelor dupa administrarea intravenoasa de
glucoza