Vrem să devenim mai bune. Ca mame, ca oameni. Să fim exemple și eroi pentru copiii noștri.

Asta ne unește aici, pe LPB. Știm să acceptăm sfaturi bine intenționate, știm să empatizăm cu
celelalte mămici. Pentru că vrem ca piticii noștri șă primească cea mai bună educație trebuie să
fim în primul rând noi foarte bine puse la punct. Nu strică din când în când să ne reamintim
bazele gramaticii limbii române. Pornind de la regulamentul grupului, încerc să pun în pagină
greșelile frecvent întâlnite în scriere și încerc, pe scurt, să explic de ce.

1. Corect este AȘ DORI (nu “aș dorii”), AȘ MUNCI. Doar la perfectul simplu (timpul
oltenesc), persoana I, apar doi de i – Doriși? Dorii! Munciși? Muncii! Doar patru verbe au
infinitivul în doi de i – a înmii, a pustii, a se sfii, a prii. Restul verbelor terminate în “i”
păstrează un singur i la final la toate timpurile și modurile care se formează de la infinitiv.

2. Cu verbul A Fi e mai complicat. Pe scurt, la imperativ afirmativ și conjunctiv e corect FII

CUMINTE și SĂ FII CUMINTE. Imperativul negativ e format însă din nu + infinitiv a fi,
deci corect e NU FI CUMINTE.

3. Corect este COPIII NOȘTRI, COPIII VOȘTRI. Niciodată adjectivul posesiv nu se

articulează. Noștri și voștri nu se scriu niciodată noștrii și voștrii.

4. Pluralul nearticulat al substantivului copil este (niște) COPII. Pluralul articulat este
COPIII. Plural genitiv – dativ – COPIILOR. Am doi copii. Copiii sunt la școală. Le-am
spus copiilor să stea cuminți.

5. Aș se scrie întotdeauna AȘ. Aș face. AȘI se scrie AȘI când reprezintă pluralul de la
AS. A-ȘI se scrie cu cratimă când i se poate adăuga un “sieși” sau când se poate
completa cu un posesiv. A-ȘI FACE GRIJI (a își face griji), A-ȘI SPUNE (în sinea sa).

6. AȚI se scrie legat când îi putem pune un VOI înainte. VOI AȚI FACE. Se scrie cu
cratimă când îl putem completa cu ȚIE. A-ȚI SPUNE ȚIE.

7. DECÂT se folosește cu negație (cu excepția momentelor când e folosit în comparație –

e mai mic decât mine) – corect e NU MĂNÂNC DECÂT O PORȚIE nu Mănânc decât o
porție. DOAR se folosește fără negație. Atunci este corect MĂNÂNC DOAR O PORȚIE.

8. CARE se folosește cu prepoziția PE la acuzativ. Nu e corect Mâncarea CARE am

gătit-o, ci Mâncarea PE CARE am gătit-o.
Radu Paraschivescu explică simplu: Vă propun următorul tipar orientativ, fără nimic
academic sau pretenţios: când substantivul îndeplineşte el însuşi acţiunea, prepoziţia
„pe” nu trebuie aşezată în faţa lui „care”. Când substantivul nu îndeplineşte el însuşi
acţiunea, se impune plasarea prepoziţiei „pe” în faţa lui „care”. De exemplu: „Oamenii
CARE au venit sunt de la scara vecină”. Dar: „Cărţile PE CARE le-ai citit ţi-au plăcut
 foarte mult”. „Cântecul PE CARE l-am auzit mi s-a părut cam trist”. „Dobânzile PE CARE
le plătim sunt prea mari”.

9. Nu există Î-MI, Î-ȚI. Corect este ÎMI spuneți, ÎȚI dau un sfat.

10. Când scriem SPUNEȚI ȘI SPUNE-ȚI? Dacă putem adăuga un VOI înainte atunci scriem
legat – SPUNEȚI CE CREDEȚI. Dacă putem adăuga un ȚIE la final scriem cu cratimă –
SPUNE-ȚI ȚIE CE VREI. La fel și cu celelalte verbe similare – scrieți, trimiteți etc.

11. MINGE SAU MINGIE? Forma corectă este MINGE cu pluralul MINGI. Mingie și mingii
nu sunt cuvinte care să aparțină limbii române.

12. VROIAM, VROIAI, VROIA – forma corectă este VOIAM, VOIAI, VOIA. Este imperfectul
verbului a VOI. Verbul A VREA se conjugă la imperfect VREAM, VREAI, VREA.

13. La conjuctiv prezent, persoana a III-a singular sau plural, forma corectă a verbului A
AVEA este SĂ AIBĂ. Nu să aibe sau să aive.

14. SAU sau S-AU  Fără cratimă când poate fi înlocuit cu ORI – Cine a plecat? Mama
sau tata? – Cu cratimă când poate fi completat cu EI/ELE – (ei) S-AU înscris în grup.

15. Mi-a plăcut postarea următoare de pe diacritica.wordpress.com:

Folosim cratima atunci când elementele legate prin cratimă au sens de sine
stătător.

Adică scriem îmi, într-un cuvânt, nu î-mi, cu cratimă, pentru că î-, de unul singur, nu
înseamnă nimic.
Scriem vreo, vreun, nu vre-o, vre-un, pentru că vre-, de unul singur, nu înseamnă
nimic.
Scriem l-a atunci când l- înseamnă pe el.
Scriem m-ai atunci când m- înseamnă pe mine.
Scriem iubit-o atunci când –o înseamnă pe ea: Iubito, am iubit-o și pe ea.
Scriem vino, într-un cuvânt, nu vin-o, pentru că nu poți s-o vii pe ea.
Scriem trimite-ți atunci când -ți înseamnă ție, al tău: Trimite-ți copiii la școală. Copiii tăi,
adică. Trimite-ți o scrisoare. Tu ție, în caz că duci lipsă.
Scriem trimiteți atunci când se referă la voi, dumneavoastră: Vă rog să-i trimiteți o
scrisoare lui Pătrățel. Că se simte singur.
Și tot așa…

16. DRAGILE vs. DRAGELE: adjectivul “drag” are ca formă feminină cuvântul “dragă”. La
plural, forma cuvântului “dragă” devine “DRAGI”. Așadar, corect este să spunem
DRAGILE mele prietene și nu DRAGELE mele prietene.
17. A PLĂCEA este verbul corect în limba română. Drept urmare - MI-AR PLĂCEA nu mi-
ar place. La fel și în cazul verbului A PĂREA – mi-ar părea rău.

18. NICIUN/NICIO sau NICI UN/NICI O – Se scriu legat când sunt adjective pronominale
(Nu are niciun interes în acest sens) sau pronume cu sens de NIMENI (Nu m-a căutat
niciunul). Se scriu dezlegat când sunt formate din adverb plus articol (Nu vrea nici o
casă și nici o mașină), conjuncție plus numeral (Nu are nici o casă, nici mai multe) sau
conjuncție cu pronume nehotărât (Nu mă interesează nici unul, nici celălalt). Se scriu
separat când se poate intercala un MĂCAR între ele – Nu vreau nici (măcar) o gură de
apă.

19. VREUN/VREO – nu s-a scris niciodată vre-un sau vre-o.

20. A ȘTI - are doi i doar la persoana a II-a sg., indicativ prezent (TU ȘTII, TU NU ȘTII) şi
conjunctiv prezent, forma afirmativă şi forma negativă (TU SĂ ȘTII, TU SĂ NU ȘTII) și
viitorul de la conjuctiv present (TU O SĂ ȘTII). Viitorul (voi şti) şi condiţionalul prezent
(aş şti) se scriu cu un singur i, indiferent de persoană. (diacritica.worpress.com)

21. DIN CAUZA/DATORITĂ - DATORITĂ – prepoziţie, cu sensul: mulţumită, graţie şi se

foloseşte în contexte cu efecte positive. DIN CAUZA – locuţiune prepoziţională, cu
sensul: din pricina şi se foloseşte în contexte cu efecte negative. Cea mai simplă formă
de verificare este înlocuirea în context a prepoziţiei datorită cu sinonimul mulţumită.

22. ODATĂ/O DATĂ – ODATĂ când are sensul de CÂNDVA, răspunde la întrebarea
“când?”. O DATĂ când poate fi numărat (o data, de două ori) și Răspunde la întrebarea
“de câte ori?” sau în context de data calendaristică (Veți primi raspunsul la o dată
ulterioară).

23. Nu este corect – Îi dau la bebeluș să mânânce. Îi spun la Dana să facă curat. – Corect
este – Îi dau bebelușului să mănânce. Îi spun Danei… LA este o prepoziție care arată
locul.

24. MINIȘTRII sau MINIȘTRI? – cu doi de I doar dacă poate fi înlocuit în context cu
ministrele sau doamnele. Deci – ambii miniștri, ceilalți miniștri, cei patru miniștri. La fel
și cu MEMBRI – Membrii cabinetului, cei trei membri ai cabinetului.
25. MÂNDRII – cu doi de i doar dacă poate fi înlocuit cu mandrele. Deci, Fiți mândri!
Suntem mândri!

26. Corect este ÎNȘALĂ, AȘAZĂ, nu înșeală sau așează.

27. NU FACE, NU TE DUCE, NU ZICE sunt formele corecte. Nu fă, nu du, nu zi sunt
greșit folosite. Modul de formare a imperativului negativ singular este negaţia nu +
verbul de conjugat la modul infinitiv. 

28. CE-L se scrie CE-L când poate fi înlocuit cu CE ÎL, adică PE CARE ÎL. CEL se
scrie CEL când se referă la un el, un substantiv masculin (sau neutru) singular, şi e
însoţit de un adjectiv. Cel se mai scrie cel şi când arată gradul de comparaţie al unui
adverb. La fel și în cazul CE-A/CEA sau CE-I/CEI.

29. Pluralul substantivului COLICĂ este COLICI, articulat la plural este COLICILE, nu colicii,
pentru că este substantiv feminin (o colică, două colici, colicile).

30. VACCIN – plural corect VACCINURI nu vaccine.

31. SE MERITĂ este corect doar în sintagme de genul SE MERITĂ UNUL PE CELĂLALT.
Altfel corect este Merită să mergem la filmul acesta.

32. A CREA – se conjugă ca verbul a lucra. infinitiv: a lucr+a, deci a cre+a

prezent:
lucr+ez, deci cre+ez
lucr+ezi, deci cre+ezi
lucr+ează, deci cre+ează
lucr+ăm, deci cre+ăm
lucr+aţi, deci cre+aţi
lucr+ează, deci cre+ează

33. NU există cuvinte în limba română care încep cu Â.

 34. Am luat cheile DE PE masă. NU Am luat cheile DUPĂ masă. “După” este sinonim cu
“în spatele”, iar “de pe” are sensul de “deasupra”

35. ȚIGARĂ nu țigare. PLAJĂ nu plaje.

36. Ce-i cu jucariile pe jos? nu Ce-s cu jucariile pe jos? Adică “Ce este cu jucăriile” nu “ce
sunt cu jucăriile”.

37. IDEE, IDEI, IDEII.

*Documentare de pe diacritica.wordpress.com, vorbeste-romaneste.ro, DEX, DOOM