PROIECT

MECANISME ȘI ORGANE DE MAȘINI

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MECANICA
DEPARTAMENTUL: INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
DIN DR TR SEVERIN
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA SI INDUSTRIALA – ANUL III
STUDENT: RADULESCU CRISTINA DANIELA
PROFESOR Ș.I. DR. ING. RADU ȘTEFAN

1
 PROIECT

Să se proiecteze o transmisie mecanică formată dintr-o transmisie cu curele şi un

reductor de turaţie cu o treaptă cilindrică ca în figura de mai jos:

Se cunosc:
- puterea la ieşire din reductor Pe = 22,5 [KW]
- raportul de transmitere total itot = 6
- turaţia de sincronism nS = 1000[rot/min]
- tipul acţionării: acţionare electrică cu motor asincron trifazat cu rotor în scurt circuit cu
pornire directă

2
1.1. Generalităţi.
In majoritatea cazurilor principalii parametri mecanici generali (turatie, moment de
torsiune) ai masinii motoare (motor electric, motor cu ardere interna, motor hidraulic,
motor pneumatic) si ai masinii de lucru (organul de lucru) nu sunt compatibili (uneori
diferenta este foarte mare). In acest scop pe traseul transmiterii fluxului de putere de la
maşina motoare către masina de lucru (organul de lucru) se introduce un ansamblu (sistem)
de OM denumit transmisie mecanica.
In fig. 1.1 sunt indicate scheme posibile de utilizare ale unei transmisii mecanice.
Din aceste relatii se observa ca transmisia mecanica este un element intermediar
intre maşina motoare si maşina de lucru. Necesitatea acestora rezulta din mai multe
considerente:
- pentru schimbarea vitezei de deplasare, a sensului de mişcare si la demarare

Fig.1.1 Realizarea lagăturii dintre maşina motoare și maşina de lucru:

a) legatură indirectă; b) prin transmisii mecanice; c) legatură directa, fără transmisii
mecanice

- selectarea unor regimuri de funcţionare cu randamente acceptabile, in cazul unor

motoare electrice, desi plaja regimului de turatii este mai mare, pot exista si anumite
regimuri de lucru cu randamente foarte scazute care trebuiesc evitate;
- transmisiile mecanice pot transforma mişcarea de rotaţie in alte tipuri de miscari.

3
 Clasificarea transmisiilor mecanice (TM) se face dupa mai multe criterii:
1. după modul de transmitere a puterii:
- TM prin frecare
- cu contact direct (TM cu roţi de fricţiune);
- cu contact indirect, cu elemente flexibile intermediare ( TM prin cablu, prin
curele);
- TM prin angrenare
- cu contact direct (TM prin angrenaje);
- cu contact indirect (cu elemente flexibile, cu lanţ).
2. dupa posibilitatea de variatie a raportului de transmitere:
- TM cu raportul de transmitere constant (angrenaje, TM prin lant, curele dintate);
- TM cu raportul de transmitere aproximativ constant (TM prin curele);
- TM cu raportul de transmitere variabil: - in trepte (cutii de viteza);
- continuu (variatoare de viteza).
3. după poziţia axelor transmisiei:
- TM cu axe paralele;
- TM cu axe concurente (coplanare);
- TM cu axe încrucişate in spaţiu (necoplanare).
1.2. Transmisii mecanice prin curele
1.2.1. Generalitati
Transmisiile prin curele constau din 2 sau mai multe roti de curea peste care sunt trecute un
numar de curele. Pentru a putea functiona, cureaua /curelele sunt montate peste roti in stare
pretensionata. Datorita acestui fapt, cureaua exercita asupra rotilor o apasare ce determina
apariția unor forte de frecare intre curea si roti care antreneaza cele 2 roti in miscarea de
rotatie. In acest fel este posibila transmiterea miscarii si a momentului de torsiune de la
roata de curea conducătoare la roata de curea condusa.
Atunci când se alege un anume tip de transmisie se are in vedere următoarele elemente:
randamentul transmisiei, gabaritul, poziţia relativă a axelor, greutatea, costul, durabilitatea,
condiţiile de exploatare şi întreţinere, montajul uşor etc.
Avantajele transmisiilor prin curele fata de alte tipuri de transmisii mecanice sunt
- funcţionare lină, fără zgomot;
- construcţie simplă, ieftină, întreţinere uşoară;

4
- distanţe mari între axele arborilor, existând şi posibilitatea antrenării simultane
a mai mulţi arbori;
- patinare la suprasarcini;
- uzuri reduse;
- amortizarea şocurilor;
- posibilitatea funcţionării la turaţii ridicate.
Dezavantajele transmisiilor prin curele se referă la următoarele elemente
- gabarit mare (de circa 5 ori mai mare decât al angrenajelor);
- raportul de transmitere nu este riguros constant;
- existenţa unor forţe de apăsare pe arbori;
- necesitatea exercitării unei forţe de întindere a curelei;
- durabilitate relativ redusă.
Clasificarea transmisiilor prin curele se poate face după mai multe criterii:
1. dupa forma secţiunii curelei:
- transmisii prin curele late (plate), de forma dreptunghiulara;
- trapezoidale, (fig. 1.2);
- rotunde;
- dinţate, (fig. 1.2).
2. după materialul din care sunt confecţionate curelele:
- piele;
- textile (bumbac, lâna, par de cămila);
- textile cauciucate;
- materiale plastice;
- benzi de oţel.
3. după profilul frontal al curelei:
- curele cu profil constant, (fig. 1.2,a,b,c,d, e, f);
- curele cu profil variabil (curele dinţate), (fig. 1.3,g,h,i,j,k)

5
 Fig. 1.2 Secţiuni si profiluri uzuale de curele
4. după poziţia relativă a axelor 
- cu axe paralele (simple sau multiple);
- cu axe concurente (coplanare),
- cu axe încrucişate (necoplanare)

Fig. 1.3 Clasificarea transmisiilor prin curele

6
 5. după modul de infasurare a ramurilor curelei:
- cu înfăşurare normală (cu ramuri deschise), (fig. 1.2,a,b,d);
- cu ramuri încrucişate, (fig. 1.2,c).
6. după modul de întindere (tensionare) a curelei:
- fără sisteme de întindere, (fig. 1.2,a);
- cu sisteme de întindere mecanice;
- cu sisteme de autoîntindere.
In stare de funcţionare (pretensionata), materialul curelei se alungeste cu ΔL = L - L 0 ceea
ce determina aparitia in ramurile curelei a unor forte de apasare pe rotile de curea, element
esenţial pentru funcţionarea transmisiei. Modul de tensionare a curelelor este foarte diferit,
(fig. 1.5). Datorita deformaţiilor permanente ce apar in timp, alungirea iniţiala creata prin
tensionare dispare, astfel ca este necesara o retensionare a curelei, sau, dupa caz
schimbarea curelei. Din acest punct de vedere sunt foarte eficiente sistemele de tensionare
cu elemente elastice, greutati, sau sistemele cu autoîntindere.
In domeniul transmisiilor prin curele există o serie de standarde STAS 6011-83, roţi
pentru curele de transmisie late, STAS 1162-84, roţi pentru curele trapezoidale, STAS 758-
83 notare curele late, STAS 1164-71 curele trapezoidale, STAS 5917-71 curele din piele,
STAS 8932-71 lungimi de curele, STAS 1815-79 curele late din cauciuc, STAS 1163-71
calculul transmisiilor prin curele trapezoidale cu arbori paraleli, STAS 10696-89 roţi
pentru curele trapezoidale tip AV pentru autovehicule.
1. Elementele cinematice si geometrice. În acest capitol vor fi analizate transmisiile prin
curele cu axe paralele şi ramuri deschise, fara role de întindere pentru care s-au utilizat
următoarele notaţii, fig. 1.5

7
 Fig. 1.4 Sisteme mecanice de întindere a curelelor

1.5 Elementele geometrice şi cinematice de bază ale transmisiilor prin curele

8
2. Calculul parametrilor cinematici şi dinamici ai transmisiei
2.1. Estimarea randamentului transmisiei mecanice
- pentru reductor:
- randamentul reductorului este  R   a  u  l unde:
ηa – randamentul angrenării
ηu – randamentul ungerii
ηl – randamentul lagărelor
 a  u  0.98...0.995

 a  u  0.985

ηl = 0.995 pentru rulment cu bile

ηl = 0.99 pentru rulment cu role
 R  0.985....0.995  0.98

2.2. Calculul puterilor pe trepte

Pe = PII = 22,5 KW
PII P P 22,5
PI   II  e   22,959 KW
 I  II  R  R 0.98

PI 22,959
Pm    23.547 KW
c 0.975

ηc = 0.975 … 0.985
ηc = 0.975
ηc – randamentul curelelor
2.3. Alegerea motorului de acţionare
Se alege motor electric asincron standard conform SR.
Alegerea se face după două criterii:
a). Turaţia de sincronism;
b). Puterea mecanică să fie mai mare decât puterea utilă.
Tipul motorului Turaţia de sincronism Puterea nominală
B3-132Mx5,5x1000A nS = 1000 rot/min PN = 5.5 Kw

Turaţia de sincronism fiind nS = 1000 rot/min rezultă:

9
y  y1 x  x1

y 2  y1 x2  x1

n  ns M 0

n N  ns M N  0

n  ns M
 - ecuaţia dreptei AB
n N  ns M N

nm  n s M m
C  AB   (1)
n N  ns M N

Din catalog în funcţie de turaţia de sincronism se va alege motorul electric care trebuie să
îndeplinească condiţia de mai jos:
PN > Pm
Se va cunoaşte puterea nominală PN şi turaţia nominală nN
Pentru o turaţie de sincronism nS = 1000 rot/min am ales tipul B3-132Mx5,5x1000A cu
PN = 5.5 KW
nN = 960 rot/min
Din ecuaţia (1) rezultă 2 soluţii nm1 şi nm2
Se va alege soluţia care respectă condiţia:
nN < nm < ns
(nm - ns)MN = (nN - ns)Mm
Pm
M m  9.55  106
nm

PN
M N  9.55  10 6
nN

nm  n s M m

n N  ns M N

 nm  ns  nm PN   n N  n s  Pm n N

10
 2
anm  bnm  c  0

b 
n m 1. 2 
2a
2 2
nm  PN  n s n m PN  n N Pm  n s Pm n N
2

nm  PN  nm n s PN  n s Pm n N  n N Pm  0
2

nm1 
2 2

n s PN  n s PN  4  PN n s Pm n N  n N Pm
2

2 PN
2 2 2
n s PN  n s PN  4  PN n s Pm n N  4 PN n N Pm
 
2 PN
1000  5.5  10002 5.5 2  4  5.5  1000  5.23  960  4  5.5  960 2  5.23
 
2  5. 5
5500  30250000  110457600  106039296
 
11
5500  5082.48
  962
11

nm 2 
2 2

n s PN  n s PN  4  PN n s Pm n N  n N Pm
2

2 PN
2 2 2
n s PN  n s PN  4  PN n s Pm n N  4 PN n N Pm
 
2 PN
1000  5.5  1000 2 5.5 2  4  5.5  1000  5.23  960  4  5.5  960 2  5.23
 
2  5.5
5500  30250000  110457600  106039296
 
11
5500  5082.48
  37.95
11

În urma calculelor pentru ecuaţia de gradul II rezultă că una din soluţiile ecuaţiei verifică
relaţia de mai jos şi anume:
960 < nm1 < 1000
960 < 962 < 1000
2.4 Calculul raportului de transmitere
iT = iC x iR =6
iT 6
iC = 2…4 => i R   iR   3
iC 2

Datele de proiectare pentru transmisia prin curele:

- Puterea de calcul Pc = P1 = Pm = 30 KW
- Turaţia pe roata motoare n1 = nm = 970 rot/min

11
3. Calculul transmisiilor prin curele trapezoidale (extras din STAS 1163-71)
3.1. Datele de proiectare pentru transmisia prin curele:
- Puterea de calcul Pc = P1 = Pm = 5.23 KW
- Turaţia pe roata motoare n1 = nm = 962 rot/min
Raportul de transmitere
n1
i - pt. transmisii demultiplicatoare
n2

n2
i - pt. transmisii multiplicatoare
n1

Se recomandă: i ≤ 10
n2 n
S-a ales i   2  2  n2  1924 - pt. Transmisii multiplicatoare
n1 962

3.2. Tipul curelei

Se alege din nomogramă şi anume:
- pentru curele trapezoidale înguste, din nomograma fig. 3 se alege cureaua Tip SPZ
Pentru profilele din curele situate pe nomogramă în apropiere de dreptele oblice, se
recomandă calculul atât pentru cele de dedesubt, alegându-se tipul pentru care numărul de
curele este mai mic.

Fig. 3 Nomograma pentru curele trapezoidale înguste

3.3. Diametrul primitiv al roţii conducătoare Dp1

12
Se alege constructiv, funcţie de tipul curelei, respectându-se prescripţiile din STAS 1162-
67.
Dacă nu există restricţii constructive, Dp1 se alege cât mai mic în limitele prescrise de
STAS 1164/1-91.
Dp1 = 9,57 mm
3.4. Diametrul primitiv al roţii conduse Dp2
D p 2  i  D p1

Dacă nu există restricţii constructive, se rotunjeşte la valoarea cea mai apropiată din STAS
1164/1-91.
D p 2  2  100  200
mm
3.5. Diametrul primitiv mediu Dpm al rolei de întindere
D p1  D p 2
D pm 
2
200  600
D pm   400 mm
2

3.6. Diametrul primitiv al rolei de întindere Dp0

D p 0  1...1,5 D p1

3.7. Distanţa dintre axe A [mm]

I. Preliminată
0.7 200  600  560  1600

A=1360=675 =>A=700
II. Definitivă
a) pentru orice valoare a unghiului 1 :
P
2800  147 x200  213x600
A 360 o
147
2 sin
2
b) pentru 1  110 o :
A p p2  q , în care:
p  0.25 Lp  0.393 Dp1

q  0.125 Dp 2  Dp1
2

- Pentru transmisii cu mai mult de două roţi de curea sau cu rolă de întindere, distanţa
dintre axe se determină din calculele corespunzătoare geometriei transmisiei.

13
- Pe baza distanţei dintre axe, aleasă preliminar (formulele I) se calculează lungimea
primitivă a curelei, L (poziţia 2.1.15), care se rotunjeşte la valoarea standardizată cea mai
apropiată, apoi se efectuează calculul de definitivare a distanţei dintre axe (formulele II).
I. 0.7 80  160   A  2 80  160   168  A  480

A = 300 mm
3.8. Unghiul dintre ramurile curelei 
- La transmisii cu mai mult de două roţi de curea sau cu rolă de întindere, unghiul dintre
ramurile curelei, unghiurile de înfăşurare şi
lungimea primitivă a curelei se determină din calculele corespunzătoare geometriei
transmisiei.
- Lungimea primitivă a curelei se rotunjeşte la valoarea standardizată cea mai apropiată.
D p 2  D p1
  2 arcsin
2A
D p 2  D p1
  57
A
600  200
  2 arcsin    0.57
2  700
160  80
  57    15.2
300

3.9. Unghiul de înfăşurare la roata mică de curea

1  180 o    1  164.68

3.10. Unghiul de înfăşurare la roata mare de curea

 2  180o     2  195.32

3.11. Lungimea primitivă a curelei Lp

- pentru 1  110 o

L p  2 A  D pm 
D p2  D p1 
2

4A

L p  2  300  3.14  120 

160  80 2  L p  982
4  300

- pentru orice valoare a lui 1 :

1 
L p  2 A sin   1D p1   2 D p 2 
2 360o
164.68 3.14
L p  2  300  sin  164.68  80  195.32  160  L p  982
2 360o
3.12. Viteza periferică a curelei 

14
 D p1n1 D p 2 n2 D p1n1 D p 2 n2
    
60  1000 60  1000 19100 19100
Se recomandă ca viteza periferică a curelei să nu depăşească:
- 30 m/s la curelele trapezoidale clasice;
- 40 m/s la curelele trapezoidale înguste
3.14  80  962 3.14  160  1924 80  962 160  1924
    
60  1000 60  1000 19100 19100
  4.02  16.11  4.02  16.11
3.13. Coeficientul de funcţionare Cf
Conform tabelului A.10.10.
Cf = 1.2
3.14. Coeficientul de lungime Cl
Conform tabelului A.10.5. Pentru valori intermediare ale lungimii Lp sau ale unghiului β,
coeficienţii respectivi se aleg prin interpolare liniară.
Cl = 0.90
3.15. Coeficientul de înfăşurare C

Conform tabelului A.10.6.

C = 0.96
3.16. Puterea nominală transmisă de o curea P0
P0 se alege astfel:
- pentru curelele trapezoidale clasice conform tabelelor A.10.11;
- pentru curelele trapezoidale înguste conform tabelelor A.10.12, A.10.13.
P0 = 5.23 KW
- Pentru valori intermediare ale parametrilor n1, D p1 , şi i , puterea P0 se alege prin
interpolare liniară.
- Pentru valori D p1 mai mari decât cele din tabelele A.10.11, A.10.12, A.10.13, puterea P0
se alege în dreptul diametrului primitiv cel mai mare indicat în tabelul respectiv şi a unei
turaţii echivalente n1e, calculată cu formula:
D p1max
n1e  n1  , în care p1max Dp1max este diametrul primitiv cel mai mare indicat în tabel,
D p1

iar D p1 şi n1 sunt diametrul roţii mici şi turaţia transmisiei considerate.

3.17. Numărul de curele z

15
Numărul z0 rezultat poate fi număr întreg sau fracţionar. Numărul z rezultat se rotunjeşte în
plus sau în minus la primul număr întreg. Aproximare rămâne la aprecierea proiectantului
transmisiei.
Se recomandă ca numărul de curele să fie z ≤ 8. În cazuri excepţionale se admite:
z ≤ 12 .
I. Preliminar:
C f  Pc
z0 
C L  C   P0

1.2  5.23
z0   1.38
0.90  0.96  5.23

II. Definitiv:
z0
z
cz

1.38
z 2
0.95

3.18. Coeficientul numărului de curele Cz

Conform tabelului A.10.7. Coeficient care ţine seama de neuniformitatea repartizării
sarcinii pe curele.
Cz = 0.95
3.19. Numărul de roţi ale transmisiei x
Rezultă constructiv. Inclusiv rola de întindere.
X=3
3.20. Frecvenţa încovoierilor curelei f
Se recomandă ca frecvenţa încovoierilor să nu depăşească:
40Hz la curele cu inserţie reţea,
80Hz la curele cu inserţie şnur.
 4.02
f  10 3 x  103  3   12.28
Lp 982

3.21.Forţa periferică transmisă

Pc
F  103 [N ]

5.23
F  103  1300.99[ N ]
4.02

si

16
 Pc
F  10 2 [daN ]

5.23
F  10 2  130.09[ daN ]
4.02

3.22. Forţa de întindere a curelei Sa

Sa = (1.5…2)F = 1.5 x 1300.99 = 1951.48 N
3.23. Cotele de modificare a distanţei dintre axe X si Y
X  0.03L p  X  29.46

Y  0.015L p  Y  14.73

Numai la transmisii fără role de întindere.

17