1.

O notiune cheie pentru psihologia sociala

Cine deschide un manual de psihologie social\ nu poate fi decît uimit de
diversitatea
domeniilor pe care acesta le trateaz\. Capitole diferite se refer\ la studiul opiniilor,
la
atitudini, la lu\ri de decizii, la procesele de socializare, la rela]iile între grupuri, la
comportamentele agresive, la dinamica influen]ei sociale etc. Fiecare dintre aceste
domenii a dat na[tere unor elabor\ri teoretice particulare, o sarcin\ important\
pentru
psihologii sociali contemporani fiind aceea de a lucra la o îmbinare sau o articulare
a
acestor abord\ri teoretice diferite (v. Doise, 1982). Studiul reprezent\rilor sociale
nu
are drept scop ad\ugarea unui nou domeniu celor pe care psihologii sociali le
exploreaz\ deja, ci ‘ncearc\ s\ g\seasc\ ceea ce este comun în aceste domenii
diferite,
aparent separate [i juxtapuse. Studiul reprezent\rilor sociale ar trebui s\ ajung\ la o
organizare de ansamblu a domeniilor studiate de c\tre psihologia social\; el ar
trebui
s\ aduc\ psihologiei sociale o no]iune care ar juca rolul pe care l-au avut no]iunile
de
genez\ [i de dezvoltare în psihologia copilului.
Reprezent\rile sociale constituie un obiect de studiu, obiect dotat cu o realitate
proprie neîmprumutat\ de la alte [tiin]e, capabil deci s\ se constituie într-un punct
solid pe care s\ se sprijine dezvoltarea psihologiei sociale. Pe ce se bazeaz\ aceast\
tez\?
Toate interac]iunile umane, fie c\ se consum\ între doi indivizi sau dou\ grupuri,
presupun asemenea reprezent\ri. Tocmai acest fapt le face specifice. ~ntotdeauna [i
pretutindeni, cînd ne întîlnim, cînd intr\m în contact cu alte persoane, cu lucrurile,
vehicul\m anumite a[tept\ri, un anume con]inut mental corespunzînd unor judec\]i
[i
unei cunoa[teri a grupurilor, a persoanelor [i a lucrurilor în cauz\. Dac\ neglij\m
aceast\ realitate, nu vom studia decît schimburile, ac]iunile [i reac]iunile
elementare,
prea pu]in bogate. Dac\ psihologia social\ vrea s\ fie ceea ce pretinde c\ este, adic\
o [tiin]\ a interac]iunilor, reprezent\rile sociale trebuie s\ constituie centrul ei de
interes.
Dac\ l\rgim perspectiva [i privim societatea în ansamblul ei sau, cel pu]in, pe
grupuri foarte mari, nu putem evita s\ punem problema ideologiei. ~n actele cele
mai
2 4 PSIHOLOGIE SOCIAL|
simple, ca [i în cele mai solemne, ale vie]ii de zi cu zi, convingerile politice,
morale
[i religioase au o importan]\ considerabil\ [i constant\, atît de evident\ încît ar putea
p\rea „natural\”. Cînd un profesor examineaz\ un student sau cînd un student judec\
un profesor, c\utînd s\ sesizeze sensul profund al vorbelor acestuia, cînd un
cet\]ean
se adreseaz\ unui om politic sau încearc\ s\-i descifreze inten]iile, cînd afl\m c\ în
via]a urban\, a[a cum este ea organizat\, copiii [i b\trînii singuri nu prea au loc, nu
realiz\m doar un act tehnic izolat, ci ne raport\m în toate aceste cazuri la o viziune
asupra lumii.
Toate acestea sînt cunoscute. Dar, dac\ nu se ]ine cont de ele, nu vom ob]ine decît
un rezultat par]ial [i artificial, a[a cum s-a întîmplat în psihologia social\ în cazul a
numeroase cercet\ri cu privire la atitudini [i prejudec\]i.
~n domeniul atît de vast [i de problematic al ideologiei, reprezent\rile sociale se
raporteaz\ la ceea ce are ea mai concret [i mai u[or sesizabil, atît din punct de
vedere
cognitiv, cît [i din punctul de vedere al influen]ei sale asupra comportamentului.
O ideologie tr\ie[te prin for]a sistemului conceptual, quasi-logic, care o sus]ine;
reprezentarea social\ nu are aceast\ structur\ sistematic\, este oarecum constituit\
din blocuri conceptuale diverse, legate între ele în diferite moduri.
O ideologie presupune un aparat care s\ o apere [i s\-i p\streze ortodoxia, în timp
ce reprezentarea social\ nu are a[a ceva. De aceea, lumea ideologiei este o lume
mai
stabil\, reificat\, în timp ce universul reprezent\rilor este mai difuz, mobil, mereu
schimb\tor. Ideologia este un fenomen social prea vast (datorit\ puternicei
componente teoretice care o caracterizeaz\ [i a puternicului aspect de legitimare
intern\ de care
dispune) [i prea plin de semnifica]ii deja elaborate pentru a putea fi obiect de
studiu
doar pentru psihologia social\; pe de alt\ parte, construc]ii ipotetice ca atitudinea,
atribuirea, prejudecata sînt prea slabe [i fragmentare pentru a constitui un obiect
complet [i efectiv al unei discipline [tiin]ifice.