SINDROMUL DISPEPTIC

CLASIFICARE
I. SINDROMUL DISPEPTIC ORGANIC
II. SINDROMUL DISPEPTIC FUNCȚIONAL

I.SINDROMUL DISPEPTIC ORGANIC

Caracteristica sindroamelor dispetice organice este faptul căexista o CAUZĂ DECELABILĂ
prin mijloacele de investigație existente care generează simptomele.
Astfel, etiologia sindroamelor dispeptice organice poate fi reprezentată de
A. - leziuni anatomice ale tubului digestiv sau ale organelor anexe
B.- alimentația
C.- medicamentele
D. - infecțiile parazitare
A. Leziuni anatomice ale tubului digestiv sau ale organelor anexe
Pot fi foarte variate eroziuni, la ulcerații, cancere, procese inflamatorii extinse, afectarea
tubului digestiv în cadrul unor boli de sistem ( diabet zaharat, colagenoze)
B. Alimentația
Poate influența digestia prin multiple mecanisme intoleranță la unele alimente, alergii alimentare,
abuzuri cantitative, agresiuni iritative datorate condimentelor , consumul exagerat de alcool
C. Medicamentele
Cele mai frecvent utilizate medicamente cu rol dovedit in producerea leziunilor tubului digestiv
sunt AINS.
!OBS Și corticosteroizii, preparatele de fier, medicamentele digitalice sau unele antibiotice fac
parte din acestă categorie
D. Infecțiile parazitare
Lamblii, Ascarizii, strongiloides Stercoralis
!OBS o atenție deosebită trebuie acordată bacteriei Helicobacter Pylori – infecția acută produce
simptomatologia unei gastrite acute, pe când infecția cronică este responsabilă d recurența
ulcerului duodenal, de prezența gastritelor cronice și mai mult, este considerată ONCOGEN DE
ORDINUL I in carcinomatoza gastrică ( adenocarcinomul gastric, Limfomul MALT)
Principalele sindroame dispeptice organice sunt sindromul dispeptic esofagian, sindromul
dispeptic ulceros, sindromul dispeptic biliar și sindromul dispeptic pancreatic
 1. Sindromul dispeptic ESOFAGIAN
Simptome TIPICE
1.PIROZISUL
- senzație de arsură retrosternală care apare frecvent postprandial ( la 30-60 de minute),
când bolnavul se apleacă înainte sau în poziție orizontală
- se calmează de obicei la administrarea de antiacide
2. REGURGITAȚIA
- întoarcerea fără efort a conținutului gastric/ esofagian în gură
- este resimțită de bolnav ca un gust ACRU ( acid) sau AMAR( alcalin)
3. ERUCTAȚIA, SIALOREEA, HIPERSALIVAȚIA
4. DISFAGIA
b) Simptomele ATIPICE
Atipice DIGESTIVE - Grețuri, vărsături
- Digestie dificilă
- Sațietate precoce
- Dureri epigastrice
- Balonare

Atipice RESPIRATORII - Astm

- Wheezing
- Tuse cu caracter cronic
- Fibroză, abces pulmonar
Atipice ORL - Arsuri bucale, gingivită, eroziuni bucale
- Disfonie, senzație de corp străin în gât
- Faringită, laringită, laringospasm, etc

Atipice GENERALE - Tulburarări de somn, coșmaruri

- Dureri toracice anterioare

În bolile organice sunt prezente în deosebi disfagia, durerea, regurgitația. În esofagita de

reflux domină pirozisul, regurgitația și durerea esofagiană ce poate imita angina pectorală.
Dintre efcțiunile organice care stau la baza sindromului dispeptic esofagian fac parte
- Esofagita de reflux
- Cancerul esofagian
- Stenoza esofagiană
- Tumori benigne
- Diverticculii esofagieni
Dintre tulburările motorii esofagiene, urmatoarele se manifestă prin sindromul dispeptic
esofagian
 - Achalazia
- Spasmul esofagian difuz
- Esofagul hiperperistaltic
Fiziopatologie
a) Incompetența mecanismelor de BARIERĂ ANTIREFLUX
- Afectarea funcției Sfincterului esofagian inferior (SEI)
relaxarea tranzitorie, anormală a SEI ( . 10 secunde)
raspuns adaptativ anormal al SFI la creșterea presiunii intraabdominale
SEI hipotensiv presiunea medie a SEI 10 mmhg ( valoarea normală este cca 20mmhg)
!OBS SEI este structura cu cel mai important rol în bariera antireflux
- Absența sau scurtarea segmentului intraabdominal al esofagului
- Lărgirea Unghiului His
- Atrofia pliurilor mucoase gastrice de la nivelul joncțiunii esogastrice
b) Afectarea CLEARANCEULUI ESOFAGIAN
- Clearanceul esofagian definește capacitatea esofagului de a curăți materialul refluat
- In BRGE , peristaltica esofagiană este inadecvată la aproximativ jumătate din pacienți,
ceea ce explică clearanceul prelungit
c) Întârzierea EVACUĂRII GASTRICE
d) CONȚINUTUL REFLUATULUI
- Influențează apariția și intensitatea simptomelor
- Poate fi acid, alcalin, mixt
- Agresivitatea materialului refluat în esofag este legată în principal de prezența și
concentrația HCL
e) Scăderea capacității de apărare a mucoasei esofagiene
- Reducerea secreției de mucus, bicarbonat și prostaglandine
f) Prezența BUZUNARULUI ACID
Buzunarul acid este o zonă suncardială în care se acumulează acid gastric, care nu este
neutralizat de alimente == acidul pluteste peste bolul alimentar == un Ph mai mic în
acestă regiune a stomacului

Endoscopia digestivă superioară ( EDS) are cele mai mari posibilități de diagnostic în
afecțiunile organice și achalazie. Este investigația standard , care oferă diagnosticul de
certitudine pentru afecțiunile menționate anterior, datorită posibilității de recoltare a
biopsiilor din zonele afectate. Astfel, ca urmare a progreselor tehnice efectuate în acest
domeniu, EDS înlocuieste în majoritatea cazurilor examinarea radiologică a tractului digestiv
superior.
CT, Ecoendoscopia sunt metode complementare care ajută la conturarea diagnosticului și
stabilirea unei conduite terapeutice adecvate.
Tratament
Tratamentul se adresează fiecărei afecțiuni diagnosticate. Cîteva măsuri terapeutice generale sunt
reprezentate de
Tratamentul igieno-dietetic ( schimbarea stilului de viață)
- Un regim alimentar echilibrat, cu evitarea alimentelor care scad presiunea SEI, cresc
secreția acidă gastrică, presinea intragastrică și întârzie evacuarea gastrică alcoolul,
grăsimile, cafeaua, condimentele, citricile, etc
- Intezicerea fumatului ( nicotina determină scăderea presiunii SEI )
- Evitarea medicamentelor care scad presiunea SEI nitriții, anticolinergicele, progesteronul,
blocantele canalelor de Ca, agoniștii beta- adrenergici, antagoniștii alfa adrenergici
Tratamentul medicamentos
1) Medicația antiacidă
- Administrare de 4-6 ori/zi la 1-2 ore postprandial
- ! OBS cele pe bază de aluminiu pot produce constipatie, iar cele pe bază de magneziu pot
produce diaree
2) Medicația prokinetică
- Crește presiunea SEI, stimulează peristaltica esofagiană și accelerează evacuarea gastrică
- Metoclopramid 10 mg 3x1 cp/zi , înainte de mesele principale
3) Blocanții receptorilor histaminici H2
- Cimetidina, Ranitidina, Famotidina, Nizatidina
4) Inhibitorii pompei de protoni ( IPP)
- Omeprazol, Lansoprazol, Pantoprazol, Rabeprazol, Esomeprazol
2) SINDROMUL DISPEPTIC ULCEROS
Cuprinde un ansamblu de manifestări apărute cel mai frecvent în cadrul gastritelor si al ulcerului
gastric sau duodenal
Etilogie
- Infecția cu Helicobacter Pylori
- Consumul de AINS, Aspirină
- Refluxul biliar
- Boli autoimune
- Post-radioterapie
- Infecții virale Cytomegalovirus, Herpes virus
- Infecții parazitare Strongyloides, Schistosoma , etc
Fiziopatologie
Perturbarea echilibrului dintre factorii de apărare și factorii de agresiune ai mucoasei gastrice
Factorii de apărare ai mucoasei gastrice sunt
- Secreția de mucus și bicarbonat
- Epiteliul gastric format din celule unite între ele prin joncțiuni strânse care determină
impermeabilitate pentru ionii de hidrogen
- Prostaglandinele locale stimulează sinteza de mucus și bicarbonat, mențin fluxul sanguin
local și integritatea barierei epiteliale
- Microcirculația locală
- Factorii de creștere fovorizează proliferarea și diferențierea celulelor epiteliale
Factorii de agresiune ai mucoasei gastrice
- Acidul clorhidric
- Pepsina
- Refluxul duodeno-gastric
Tabloul clinic
1. Durerea epigastrică
- Este simptomul principal
- Apare ca arsură, înțepătură, senzație de apăsare sau roadere , plenitudine epigastrică
- Adesea prezintă RITMICITATE ( relație constantă cu mesele)
- PERIODICITATEA durerii epigastrice se referă la evoluția în perioade dureroase ( zile
sau săptămâni) separate de episoade asimptomatice ( uneori ani de zile)
2. Simptomele de însoțire
- Greața și vărsăturile
- Scăderea ponderală ușoară
- Pirozis și regurgitații acide la pacienții cu hiperaciditate
- Tulburări de tranzit intestinal ( constipație prin mecanism spastic)
Diagnosticul pozitiv
Este sugerat de prezența simptomelor si semnelor clinice aparținând sindromului dispetic
ulceros și este confirmat prin explorîri imagistice și de laborator
1. Evaluarea statusului secretor gastric
- Are importanță în sindromul Zollinger- Ellison, unde este prezentă hiperclorhidira bazală
( peste 15 mEq/l) și creșterea gastrinemiei la valori foarte mari
2. Evidențierea infecției cu Helicobacter Pylori
3. Tranzitul baritat eso-gastro-duodenal
- Reprezenta metoda cea mai utilizată pentru diagnosticul ulcerului gastric sau duodenal,
dar odată cu progresele efectuate in cadrul Endoscopiei digestive superioare, metoda este
mai rar utilizată
4. Endoscopia digestivă superioară
- Reprezintă cea mai precisă metodă de diagnostic al gastritelor acute/ cronice, ulcerelor
gastro-duodenale, precum si a formațiunilor tumorale și a afecțiunilor inflamatorii cu
localizare la nivelul tractului digestiv superior. De asemenea, prin aspectul macroscopic
și mai ales prin posibilitatea prelevării de biopsii de la nivelul afecțiunii, poate realiza un
diagnostic de certitudine al acestor afecțiuni.
 !OBS de remarcat este faptul că EDS a permis identificarea ulcerelor asimptomatice sau
cu manifestări atipice ( disconfort)
5. Dacă endoscopic nu s-a găsit o cauză ăpentru simptomatologia pacientului, se va recurge
la celelalte examinări care pot depista frecvente patologii a căror simptomatologie o
mimează pe cea a sindromului ulceros
Ecografia biliară și pancreatică
Colonoscopia
Examinarea CT
Tratamentul
Tratamentul igieno-dietetic
- Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool
- Evitarea condimentelor, a alimentelor prăjite, acide sau carbogazoase
Tratamentul medicamentos
1. Tratamentul antiacid
- Hidroxidul de Al și Mg, Carbonatul de Ca, Bicarbonatul de Na
- Se administrează de 6-7 ori /zi
!OBS au eficacitate mai redusă comparativ cu medicamentele antisecretorii, dar efectul
lor este prompt
2. Tratamentul antisecretor
- Antagoniștii de receptori H2 Ranitidina 2x 150 mg/zi, Nizatidina 300mg x2/zi,
Famotidina 40 mg/zi
- Inhibitorii pompei de protoni ( IPP) sunt medicamentele de elecție în sindromul dispeptic
ulcerosș Omeprazol 40 mg /zi , Lansoprazol 30 mg/zi, Pantoprazol 20-40 mg/zi,
Esomeprazol 20-40 mg/zi
!OBS o caracteristică de clasă a IPP este pierderea nocturnă a efectului inhibitor al
secreției acide == rebound secretor noctur == asocierea unei doze vesperale de
antihistaminice H2 poate contracara acest efect
3. Protectoarele de mucoasă
- Își exercită acțiunea la nivelul factorilor de apărare ai mucoasei gastrice
- Sucralfatul ( 4x1 gr/zi), Preparatele de Bismut coloidal ( 2x 240 mg/zi), Prostaglandinele
sintetice ( Misoprostolul și Enprostilul)
4. Terapia de eradicare a infecției cu Helicobacter Pylori

3. SINDROMUL DISPEPTIC BILIAR

Cunoaște două forme majore de manifestare dispepsia biliară și colica biliară
- Factorii de risc sunt reprezentați de
Vârsta avansată
Sexul feminin
 Ereditatea, factorii genetici
Obezitatea, sedentarismul, fumatul
Dietele hipercalorice, bogate în colesterol și sărace în fibre vegetale
Diabetul zaharat de tip II și Sindromul Metabolic
Hipomotilitatea veziculei biliare produsă de scăderea ponderală rapidă, postul, chirurgia
bariatrică
Sarcina, multiparitatea, terapia cu estrogeni
Afecțiunile hepatice cronice ( hepatitele cronice și ciroza hepatică)

Sindromul dispeptic biliar propriu- zis cuprinde următoatrele simptome

- Gustul amar
- Grețurile și vărsăturile bilioase
- Balonările postprandiale
- Jenă dureroasă sau senzația de presiune epigastrică sau în hipocondrul drept
- Eructațiile
- Cefaleea sau migrena biliară
Litiaza biliară se manifestă rar prin sindrom dispeptic biliar fără colici. Mai mult a fost constată
prezența acestui sindrom și la pacienții cu litiază coledociană restantă.
Colica biliară se caracterizează prin dureri paroxistice de intensitate crescută, localizate
epigastric sau în hipocondrul drept, cu iradiere dorsală, în umăr, însoțită de grețuri, vărsături
bilioase, febră și uneori icter

Examinările paraclinice
- Ultrasonografia abdominală reprezintă metoda de elecție pentru confirmarea sau
excluderea unei litiaze biliare veziculare. Imaginea tipică la ecografie este prezența uneia
sau mai multor imagini hiperecogene situate în colecist, mobile cu modificarea poziției
pacientului și care lasă con de umbră posterior
!OBS la examinarea colecistului, mobilizarea pacientului din decubit dorsal în decubit
lateral stâng ajută adesea la evidențierea unor calculi anterior nevizualizabili ( semnul
Rostogolirii)
- Legat de litiaza coledociană, ecografia ultrasonografia poate evalua cu precizie
dimensiunea căii biliare principale == aprecieri asupra normalității sau a dilatării acesteia.
Astfel, alternativa diagnostică a litiazei biliare coledociene o reprezintă ecoendoscopia și
examinarea prin RMN
- În lipsa modificărilor ecografice pot intra în discuție examenul de scaun ( pentru paraziți),
radiologia ( calcifieri pancreatice), endoscopia ( leziuni gastrice sau duodenale), ERCP
( litiază, stenoze, pancreatite), eco-endoscopia
Tratament
 - Litiaza biliară simptomatică sau complicată colecistectoma
- Litiaza biliară asimptomatică și necomplicată tratament individual, ținând cont de vârsta
pacientului, comorbidități și de dimensiunea calculilor

4 SINDROMUL DISPEPTIC PANCREATIC

Reprezintă un ansamblu de manifestări clinice întâlnite în cadrul afecțiunilor inflamatorii
pancreatice
Există o formă acută – Pancreatita Acută ( PA) - care determină rar simptomatologie
caracteristică DOAR unui sindrom dispeptic pancreatic.Aceasta se întâmplă doar in formele
ușoare de Pancreatită acută. În formele medii și severe de PA , tabloul clinic este unul dramatic
și constituie o urgență gastroenterologică.
Frecvența în creșterele a Pancreatitelor cronice, dar și a Cancerului pancreatic a permis
individualizarea sindromului dispeptic pancreatic, care este similar dpdv al manifestărilor cu
sindromul dispeptic biliar.
Etiologie
- Consumul de alcool și Litiaza biliară ( principalii agenți etiologici)
- Obezitatea, Diabetul zaharat de tip II
- Hipercalcemia, Hipertrigliceridemia
- Medicamente sulfamide, azatioprina, diuretice, AINS, inhibitorii enzimei de conversie a
Angiotensinei
- Tumori pancreatice
- Boli autoimune Boala celiacă, Boli Inflamatorii Intestinale, Pancreatita Autoimună
- Traumatisme abdominale
- Iatrogen după ERCP, intervenții chirurgicale abdominale
Fiziopatologie
Mecanismul patogenetic principal al sindromului dispeptic pancreatic este reprezentat de
avtivarea prematură a TRIPSINEI în celulele acinare pancreatice == activarea și a altor enzime
pancreatice== o agresiune enzimatică pancreatică== un răspuns inflmator pancreatic și
peripancreatic ( mediat de citokine, chemokine, interleukine si alți numeroși mediatori ai
inflmației)
Tabloul clinic
1. Durerea abdominală
- Debut brusc, intensitate crescută, durată lungă
- Localizare epigastrică sau la nivelul întregului etaj abdominal superior
- Iradiere în bară sau înspre spate
2. Simptome asociate
- Greața și vărsături
 - Distensie abdominală prin gaze
- Uneori absența zgomotelor intestinale și a tranzitului intestinal
- Diareea cu steatoree, apărute în cadrul unui diabet zaharat, survin în stadiile tardive de
afectare pancreatică si sugerează evoluția spre o formă cronică de pancreatită
- !OBS Durerea progresivă, recentă, rezistentă la tratament, însoțită de scădere ponderală
marcată și rapidă sugerează posibilitatea unei Neoplazii Pancreatice

Explorările paraclinice
- Examinările de laborator
Valori crescute ale Amilazie și Lipazei pancreatice
!OBS Lipaza este mai specifică țtestului pancreatic. Amilaza poate crește și in Parotidită,
Tumori ovarieni, Tumori Carcinoide, Macroamilazemie, etc
- Probele hepatice pot fi moficate ca urmare a unei boli preexistente ( hepatopatie etilică)
sau ca urmare a colestazei ( calcul coledocian sau edem cefalic pancreatic)
!OBS creșterea ALT : 3 ori normalul la 24-48 de ore de la debutul durerii abdominale
sugerează etiologia biliară
- Ecografia abdomnală
Decelează existența unei litiaze biliare
Evidențiază colecțiile lichidiene pancreatice și peripancreatice
- Ecografia cu contrast ( CEUS)
!OBS puncția ecoghidată a colecțiilor pancreatice este tehnica imagistică recomandată
când abordarea acestor colecții este necesară
- ERCP- are rol major in bilanțul diagnostic deorece permite vizualizarea cu acuratețe
superioară a ductului pancreatic principal, a stenozelor acestuia, dar și a microlitiazei.
- Ecoendoscopia este utilă in diagnosticul diferențial dintre pancreatita cronică și cancerul
pancreatic
- Examinarea CT
!OBS Indicele de severitate Balthazar ( bazat pe examinarea CT) oferă informații
prognostice in Pancreatita acută
Tratamentul sindromului dispeptic pancreatic este în funcție de forma ( ușoară, moderată, severă)
de pancreatită , respectiv în funcție de stadializarea cancerului pancreatic
 II SINDROMUL DISPEPTIC FUNCȚIONAL

Dispepsia funcțională este o boală cronică, cu evoluție recurentă, fără complicații, dar cu impact
asupra calității vieții. Conform ultimului consens ( Roma IV, 2016), dispepsia funcțională se
caracterizează prin existența unei perturbări la nivelul interacțiunii intestin-creier, motiv pentru
care s-a propus înlocuirea denumirii de Tulburări funcționale gastrointestinale cu Tulburări
funcționale digestive ( TED)
Grupul TED se caracterizeaza prin
a) Existența simptomelor gastro-intestinale secundare unuia sau mai multor mecanisme:
- Dismotilitate
- Hipersensibilitate viscerală
- Inflamație mucosală de grad scăzut
- Afectarea microniotei intestinale
ȘI/ SAU
b) Modificarea procesării la nivelul Sistemului nervos central
CLASIFICAREA TED
Clasificarea TED se face în funcție de segmentul de tub digestiv afectat, in 8 clase ( fiecare clasă
cuprinde la rîndul ei mai multe subgrupe) astfel:
A. Tulburări esofagiene ( A1- A5)
B. Tulburări gastro-duodenale ( B1-B4)
C. Tulburări intestinale ( C1-C6)
D. Durerea intestinală mediată central ( D1-D6)
E. Tulburări ale veziculei biliare și ale Sfincterului Oddi ( E1-E2)
F. Tulburări ano-rectale ( F1-F3)
G. Tulburări funcționale gastro-intestinale la nou-născut/ copil mic ( G1-G7)
H. Tulburări funcționale la copil mare/ adolescent ( H1-H3)

TULBURĂRILE FUNCȚIONALE GASTRO-DUODENALE

( B1-B4)
CLASIFICARE
B.1 – DISPEPSIA FUNCTIONALA – B.1.a= Sindromul de distres postprandial
- B.1.b= Sindromul durerii epigastrice
B.2 – ERUCTAȚIA – B.2.a= Eructația excesivă supragastrică
- B.2.b= Eructația excesivă gastrică
B.3 – GREAȚA ȘI VĂRSĂTURILE- B.3.a = Greața și vărsătura cronică
- B.3.b= Vărsătura ciclică
- B.3.c= Vărsătura post consum de canabinoide
B.4- RUMINAȚIA

DISPEPSIA FUNCȚIONALĂ
Este o afecțiune frecvent întâlnită. Acești pacienți au afectată calitatea vieții, au productivitate
scăzută și cheltuieli medicale crescute.
FACTORII DE RISC
- Sexul feminin
- Vîrsta înaintată ( peste 65 de ani)
- Statusul socio-economic ridicat
- Mediul rural
- Infecția cu Helicobacter Pylori
 - Consumul de Antiinflamatoare Nesteroidiene
- Nivelul educațional scăzut
!OBS Dispepsia funcțională se asociază frecvent cu Sindromul de Intestin Iritabil și cu Boala de
Reflux Gastroesofagian
ETIOLOGIE ȘI PATOGENEZĂ
Principalele mecanisme fizio-patologice ale Dispepsiei Funcționale sunt:
a) Disfuncția motorie gastro-duodenală
- Evacuare gastrică întârziată sau rapidă
- Afectarea acomodăarii gastrice postprandiale prin reducerea relaxării fundice
postprandiale  o distribuție anormală a alimentelor
b) Hipersensibilitatea gastrică și duodenală
- Acești pacienți au de obicei o sensibilitate exagerată al ACID și LIPIDE
c) Infecția cu Helicobacter Pylori
- ! OBS Terapia de erdicare a infecției Helicobacter Pylori ameliorează
simptomatologia acestor pacienți prin eradicarea infecției si modificarea microbiotei
intestinale
d) Inflamația mucosală de grad scăzut la nivel duodenal
- Pacientii cu Dispepsie Funcționala ( DF) au frecvent eozinofilie duodenală corelată
cu senzația de sațietate precoce
e) Factorii psihosociali
- Este demonstrată asocierea DF cu tulburări psihiatrice de tipul anxietății și al
depresiei
! OBS unii pacienți au istoric familial de DF, ceea ce sugerează posibilitatea implicării și a unui
factor genetic

TABLOUL CLINIC
I. Simptome de etaj abdominal superior
- Plenitudine, sațietate gastrică
- Durere/ arsură epigastrică
- Greață
- Eructații
!OBS : Aceste simptome
- Au un caracter cronic, recurent, care afectează calitatea vieții
- sunt în relație sau nu cu alimentația, dar sunt neinfluențtate de eliminarea scaunului
sau a gazelor
II. Nu exista semne clinice de alarmă
- Hematemeză/ melenă
 - Inapetență
- Scădere ponderală
- Anemie
- Adenopatii
- Mase palpabile
! OBS ANAMNEZA
- Trebuie să stabilească debutul și durata simptomelor debut de 6 luni și prezența de cel
puțin 3 ori pe săptămână în ultimele 3 luni
- Are rol esențial in caracterizarea DURERII EPIGASTRICE ca fiind de tip
FUNCȚIONAL
1) Este intermitentă
2) Nu este punctiformă si nu iradiază
3) Caracter de arsură
4) Intensitate moderat- mare
5) Este în relație cu ingestia alimentor , dar poate apărea și pe nemâncate
6) Nu este calmată de emisia de scaun sau gaze
7) Nu are caracterul durerii biliare
8) Nu este însotită de simptomele de alarmă
!OBS EXAMENUL OBIECTIV este de obicei normal
EXAMINĂRILE PARACLINICE
Cuprinde analizele biochimice de rutina, teste serologice și endoscopia digestivă superioară
ANALIZELE BIOCHIMICE DE RUTINĂ
- Excluderea anemiei ( HLG, fier, feritină)
- Excluderea inflamației ( PCR)
- Testarea si tratarea infecției cu Helicobater Pylori diagnosticul de DF asociată
infecției cu Helicobacter Pylori se pune dacă eradicarea infecției determină dispariția
susșinută, de peste 6 luni a simptomelor
TESTELE SEROLOGICE
- Furnizează informații despre statusul mucoasei gastrice și producția de acid clorhidric
!OBS Pacienții cu gastrită cronică atrofică și aclorhidrie necesită examinare endoscopică
digestivă superioară
ENDOSCOPIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ
Indicații – este obligatorie in următoarele situații
- Pacienți peste 45 de ani
 - Pacienți cu istoric familial de cancer gastric – examenul obiectiv si testele biologice
normale nu exclud un cancer gastric precoce , singura metodă de excludere fiind EDS
- Pacienți cu anemie
!OBS La pacienții sub 45 de ani, fără factori de risc pentru cancerul gastric, fără anemie,
cu examen clinic normal, EDS se va efectua dacă
a) Pacienții cu infecție Helicobacter Pylori au simptome persistente după eradicarea
infecției
b) Pacienții fără infecție Helicobacter Pylori au simptome persistente dupa 4 săptămâni
de tratament cu IPP ( Inhibitor de pompă de protoni)

CRITERIILE DE DIAGNOSTIC ALE DISPEPSIEI FUNCȚIONALE

Simptome de diagnostic Criteriul Simptome Criterii de excludere

temporar asociate
Sindromul de ®Plenitudine ®3 zile / ® durere/ ® absența leziunilor
distres postprandiala săptămână în arsură organice, sistemice sau
postprandial ®Sațietate postprandiala ultimele 3 luni epigastrică metabolice care să
( PDS) ®Intensitate suficientă ®Debut în ® explice simptomatologia
pentru a fecta activitățile urmă cu 6 luni meteorism la investigațiile de rutină
uzuale sau terminarea abdominal
unui prânz mediu ®eructații
®greață
!OBS
pirozisul nu
este un
simptom
dispeptric,
dar poate
coexista cu
DF
Sindromul ®Durere epigastrică și/sau ®3 zile / ®meteoris ®absența leziunilor
durerii ®Arsură epigastrică săptămână în m in etajul organice, sistemice sau
epigastrice ®Intensitatea durerii ultimele 3 luni abdominal metabolice care să
( EPS) suficientă pentru a ®Debut în sup. explice simptomatologia
influența activitățile urmă cu 6 luni postprandial la investigațiile de rutină
uzuale !OBS
®Simptomele pot fi pirozisul nu
produse sau ameliorate de este un
alimente simptom
®Simptomele pot apărea dispeptric,
pe nemîncate dar poate
 coexista cu
DF

DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL DF
1. Cancerul gastric
2. Gastrita cronică
3. Gastropareza secundară diabet, colagenoze, miopatii, formele paraneoplazice
4. Alte afecțiuni care evoluează cu durere abdominală sindromul de intestin iritabil,
pancreatita cronică, colita ischemică, patologia biliară
EVOLUȚIE. COMPLICAȚII
Evoluția DF este cronică, recurentă, fără complicații organice, far cu afectarea
calității vieții
TRATAMENTUL DF
1. Tratamentul igieno-dietetic
2. Tratamentul medicamentos
3. Terapiile alternative
1. TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC
Constă în principal în schimbarea stilului de viață și conștientizarea caracterului
benign al afecțiunii. Regimul alimentar va fi unul individualizat, dar cu respectarea
următoarelor indicații
- 5 mese pe zi ( 3 mese principale și 2 gustări), fără grabă, după un orar regulat. Micul
de jun este obligatoriu!
- Alimentele care produc simptome ( alimentele acide, condimentate, grasimile) vor fi
excluse doar pentru o perioadă limtată de timp, pentru a se evita producerea unor
deficite nutriționale
- Evitarea AINS, abuzul de cafea, alcoolul și tutunul
2. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
a) Eradicarea infecției cu Helicobacter Pylori
b) Inhibitorii de pompă de protoni ( IPP)
- Sunt de elecție in Sindromul durerii epigastrice ( EPS)
- Nu sunt eficienti în Sindromul Distresului Postprandial (PDS)
c) Prokineticele
- Prokinetice pure, fără efect central antiemetic ( Eritromicina, Azitromicina)
- Prokinetice cu efect central antiemetic Itopride, Acotiamide
!OBS - Prokinetice sunt eficiente doar la pacienții cu DF de tip Distres postprandial (
PDS).
d) Medicația Psihotropă
 - Antidepresivele ( doze mici de Amitriptilină) se folosesc in DF ca medicație de linia
a doua
3. TERAPIILE ALTERNATIVE
- Remediile herbale
- Terapia cognitivă
- Hipnoza
- Acupunctura