Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CLASIFICARE
I. SINDROMUL DISPEPTIC ORGANIC
II. SINDROMUL DISPEPTIC FUNCȚIONAL
Endoscopia digestivă superioară ( EDS) are cele mai mari posibilități de diagnostic în
afecțiunile organice și achalazie. Este investigația standard , care oferă diagnosticul de
certitudine pentru afecțiunile menționate anterior, datorită posibilității de recoltare a
biopsiilor din zonele afectate. Astfel, ca urmare a progreselor tehnice efectuate în acest
domeniu, EDS înlocuieste în majoritatea cazurilor examinarea radiologică a tractului digestiv
superior.
CT, Ecoendoscopia sunt metode complementare care ajută la conturarea diagnosticului și
stabilirea unei conduite terapeutice adecvate.
Tratament
Tratamentul se adresează fiecărei afecțiuni diagnosticate. Cîteva măsuri terapeutice generale sunt
reprezentate de
Tratamentul igieno-dietetic ( schimbarea stilului de viață)
- Un regim alimentar echilibrat, cu evitarea alimentelor care scad presiunea SEI, cresc
secreția acidă gastrică, presinea intragastrică și întârzie evacuarea gastrică alcoolul,
grăsimile, cafeaua, condimentele, citricile, etc
- Intezicerea fumatului ( nicotina determină scăderea presiunii SEI )
- Evitarea medicamentelor care scad presiunea SEI nitriții, anticolinergicele, progesteronul,
blocantele canalelor de Ca, agoniștii beta- adrenergici, antagoniștii alfa adrenergici
Tratamentul medicamentos
1) Medicația antiacidă
- Administrare de 4-6 ori/zi la 1-2 ore postprandial
- ! OBS cele pe bază de aluminiu pot produce constipatie, iar cele pe bază de magneziu pot
produce diaree
2) Medicația prokinetică
- Crește presiunea SEI, stimulează peristaltica esofagiană și accelerează evacuarea gastrică
- Metoclopramid 10 mg 3x1 cp/zi , înainte de mesele principale
3) Blocanții receptorilor histaminici H2
- Cimetidina, Ranitidina, Famotidina, Nizatidina
4) Inhibitorii pompei de protoni ( IPP)
- Omeprazol, Lansoprazol, Pantoprazol, Rabeprazol, Esomeprazol
2) SINDROMUL DISPEPTIC ULCEROS
Cuprinde un ansamblu de manifestări apărute cel mai frecvent în cadrul gastritelor si al ulcerului
gastric sau duodenal
Etilogie
- Infecția cu Helicobacter Pylori
- Consumul de AINS, Aspirină
- Refluxul biliar
- Boli autoimune
- Post-radioterapie
- Infecții virale Cytomegalovirus, Herpes virus
- Infecții parazitare Strongyloides, Schistosoma , etc
Fiziopatologie
Perturbarea echilibrului dintre factorii de apărare și factorii de agresiune ai mucoasei gastrice
Factorii de apărare ai mucoasei gastrice sunt
- Secreția de mucus și bicarbonat
- Epiteliul gastric format din celule unite între ele prin joncțiuni strânse care determină
impermeabilitate pentru ionii de hidrogen
- Prostaglandinele locale stimulează sinteza de mucus și bicarbonat, mențin fluxul sanguin
local și integritatea barierei epiteliale
- Microcirculația locală
- Factorii de creștere fovorizează proliferarea și diferențierea celulelor epiteliale
Factorii de agresiune ai mucoasei gastrice
- Acidul clorhidric
- Pepsina
- Refluxul duodeno-gastric
Tabloul clinic
1. Durerea epigastrică
- Este simptomul principal
- Apare ca arsură, înțepătură, senzație de apăsare sau roadere , plenitudine epigastrică
- Adesea prezintă RITMICITATE ( relație constantă cu mesele)
- PERIODICITATEA durerii epigastrice se referă la evoluția în perioade dureroase ( zile
sau săptămâni) separate de episoade asimptomatice ( uneori ani de zile)
2. Simptomele de însoțire
- Greața și vărsăturile
- Scăderea ponderală ușoară
- Pirozis și regurgitații acide la pacienții cu hiperaciditate
- Tulburări de tranzit intestinal ( constipație prin mecanism spastic)
Diagnosticul pozitiv
Este sugerat de prezența simptomelor si semnelor clinice aparținând sindromului dispetic
ulceros și este confirmat prin explorîri imagistice și de laborator
1. Evaluarea statusului secretor gastric
- Are importanță în sindromul Zollinger- Ellison, unde este prezentă hiperclorhidira bazală
( peste 15 mEq/l) și creșterea gastrinemiei la valori foarte mari
2. Evidențierea infecției cu Helicobacter Pylori
3. Tranzitul baritat eso-gastro-duodenal
- Reprezenta metoda cea mai utilizată pentru diagnosticul ulcerului gastric sau duodenal,
dar odată cu progresele efectuate in cadrul Endoscopiei digestive superioare, metoda este
mai rar utilizată
4. Endoscopia digestivă superioară
- Reprezintă cea mai precisă metodă de diagnostic al gastritelor acute/ cronice, ulcerelor
gastro-duodenale, precum si a formațiunilor tumorale și a afecțiunilor inflamatorii cu
localizare la nivelul tractului digestiv superior. De asemenea, prin aspectul macroscopic
și mai ales prin posibilitatea prelevării de biopsii de la nivelul afecțiunii, poate realiza un
diagnostic de certitudine al acestor afecțiuni.
!OBS de remarcat este faptul că EDS a permis identificarea ulcerelor asimptomatice sau
cu manifestări atipice ( disconfort)
5. Dacă endoscopic nu s-a găsit o cauză ăpentru simptomatologia pacientului, se va recurge
la celelalte examinări care pot depista frecvente patologii a căror simptomatologie o
mimează pe cea a sindromului ulceros
Ecografia biliară și pancreatică
Colonoscopia
Examinarea CT
Tratamentul
Tratamentul igieno-dietetic
- Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool
- Evitarea condimentelor, a alimentelor prăjite, acide sau carbogazoase
Tratamentul medicamentos
1. Tratamentul antiacid
- Hidroxidul de Al și Mg, Carbonatul de Ca, Bicarbonatul de Na
- Se administrează de 6-7 ori /zi
!OBS au eficacitate mai redusă comparativ cu medicamentele antisecretorii, dar efectul
lor este prompt
2. Tratamentul antisecretor
- Antagoniștii de receptori H2 Ranitidina 2x 150 mg/zi, Nizatidina 300mg x2/zi,
Famotidina 40 mg/zi
- Inhibitorii pompei de protoni ( IPP) sunt medicamentele de elecție în sindromul dispeptic
ulcerosș Omeprazol 40 mg /zi , Lansoprazol 30 mg/zi, Pantoprazol 20-40 mg/zi,
Esomeprazol 20-40 mg/zi
!OBS o caracteristică de clasă a IPP este pierderea nocturnă a efectului inhibitor al
secreției acide == rebound secretor noctur == asocierea unei doze vesperale de
antihistaminice H2 poate contracara acest efect
3. Protectoarele de mucoasă
- Își exercită acțiunea la nivelul factorilor de apărare ai mucoasei gastrice
- Sucralfatul ( 4x1 gr/zi), Preparatele de Bismut coloidal ( 2x 240 mg/zi), Prostaglandinele
sintetice ( Misoprostolul și Enprostilul)
4. Terapia de eradicare a infecției cu Helicobacter Pylori
Examinările paraclinice
- Ultrasonografia abdominală reprezintă metoda de elecție pentru confirmarea sau
excluderea unei litiaze biliare veziculare. Imaginea tipică la ecografie este prezența uneia
sau mai multor imagini hiperecogene situate în colecist, mobile cu modificarea poziției
pacientului și care lasă con de umbră posterior
!OBS la examinarea colecistului, mobilizarea pacientului din decubit dorsal în decubit
lateral stâng ajută adesea la evidențierea unor calculi anterior nevizualizabili ( semnul
Rostogolirii)
- Legat de litiaza coledociană, ecografia ultrasonografia poate evalua cu precizie
dimensiunea căii biliare principale == aprecieri asupra normalității sau a dilatării acesteia.
Astfel, alternativa diagnostică a litiazei biliare coledociene o reprezintă ecoendoscopia și
examinarea prin RMN
- În lipsa modificărilor ecografice pot intra în discuție examenul de scaun ( pentru paraziți),
radiologia ( calcifieri pancreatice), endoscopia ( leziuni gastrice sau duodenale), ERCP
( litiază, stenoze, pancreatite), eco-endoscopia
Tratament
- Litiaza biliară simptomatică sau complicată colecistectoma
- Litiaza biliară asimptomatică și necomplicată tratament individual, ținând cont de vârsta
pacientului, comorbidități și de dimensiunea calculilor
Explorările paraclinice
- Examinările de laborator
Valori crescute ale Amilazie și Lipazei pancreatice
!OBS Lipaza este mai specifică țtestului pancreatic. Amilaza poate crește și in Parotidită,
Tumori ovarieni, Tumori Carcinoide, Macroamilazemie, etc
- Probele hepatice pot fi moficate ca urmare a unei boli preexistente ( hepatopatie etilică)
sau ca urmare a colestazei ( calcul coledocian sau edem cefalic pancreatic)
!OBS creșterea ALT : 3 ori normalul la 24-48 de ore de la debutul durerii abdominale
sugerează etiologia biliară
- Ecografia abdomnală
Decelează existența unei litiaze biliare
Evidențiază colecțiile lichidiene pancreatice și peripancreatice
- Ecografia cu contrast ( CEUS)
!OBS puncția ecoghidată a colecțiilor pancreatice este tehnica imagistică recomandată
când abordarea acestor colecții este necesară
- ERCP- are rol major in bilanțul diagnostic deorece permite vizualizarea cu acuratețe
superioară a ductului pancreatic principal, a stenozelor acestuia, dar și a microlitiazei.
- Ecoendoscopia este utilă in diagnosticul diferențial dintre pancreatita cronică și cancerul
pancreatic
- Examinarea CT
!OBS Indicele de severitate Balthazar ( bazat pe examinarea CT) oferă informații
prognostice in Pancreatita acută
Tratamentul sindromului dispeptic pancreatic este în funcție de forma ( ușoară, moderată, severă)
de pancreatită , respectiv în funcție de stadializarea cancerului pancreatic
II SINDROMUL DISPEPTIC FUNCȚIONAL
Dispepsia funcțională este o boală cronică, cu evoluție recurentă, fără complicații, dar cu impact
asupra calității vieții. Conform ultimului consens ( Roma IV, 2016), dispepsia funcțională se
caracterizează prin existența unei perturbări la nivelul interacțiunii intestin-creier, motiv pentru
care s-a propus înlocuirea denumirii de Tulburări funcționale gastrointestinale cu Tulburări
funcționale digestive ( TED)
Grupul TED se caracterizeaza prin
a) Existența simptomelor gastro-intestinale secundare unuia sau mai multor mecanisme:
- Dismotilitate
- Hipersensibilitate viscerală
- Inflamație mucosală de grad scăzut
- Afectarea microniotei intestinale
ȘI/ SAU
b) Modificarea procesării la nivelul Sistemului nervos central
CLASIFICAREA TED
Clasificarea TED se face în funcție de segmentul de tub digestiv afectat, in 8 clase ( fiecare clasă
cuprinde la rîndul ei mai multe subgrupe) astfel:
A. Tulburări esofagiene ( A1- A5)
B. Tulburări gastro-duodenale ( B1-B4)
C. Tulburări intestinale ( C1-C6)
D. Durerea intestinală mediată central ( D1-D6)
E. Tulburări ale veziculei biliare și ale Sfincterului Oddi ( E1-E2)
F. Tulburări ano-rectale ( F1-F3)
G. Tulburări funcționale gastro-intestinale la nou-născut/ copil mic ( G1-G7)
H. Tulburări funcționale la copil mare/ adolescent ( H1-H3)
DISPEPSIA FUNCȚIONALĂ
Este o afecțiune frecvent întâlnită. Acești pacienți au afectată calitatea vieții, au productivitate
scăzută și cheltuieli medicale crescute.
FACTORII DE RISC
- Sexul feminin
- Vîrsta înaintată ( peste 65 de ani)
- Statusul socio-economic ridicat
- Mediul rural
- Infecția cu Helicobacter Pylori
- Consumul de Antiinflamatoare Nesteroidiene
- Nivelul educațional scăzut
!OBS Dispepsia funcțională se asociază frecvent cu Sindromul de Intestin Iritabil și cu Boala de
Reflux Gastroesofagian
ETIOLOGIE ȘI PATOGENEZĂ
Principalele mecanisme fizio-patologice ale Dispepsiei Funcționale sunt:
a) Disfuncția motorie gastro-duodenală
- Evacuare gastrică întârziată sau rapidă
- Afectarea acomodăarii gastrice postprandiale prin reducerea relaxării fundice
postprandiale o distribuție anormală a alimentelor
b) Hipersensibilitatea gastrică și duodenală
- Acești pacienți au de obicei o sensibilitate exagerată al ACID și LIPIDE
c) Infecția cu Helicobacter Pylori
- ! OBS Terapia de erdicare a infecției Helicobacter Pylori ameliorează
simptomatologia acestor pacienți prin eradicarea infecției si modificarea microbiotei
intestinale
d) Inflamația mucosală de grad scăzut la nivel duodenal
- Pacientii cu Dispepsie Funcționala ( DF) au frecvent eozinofilie duodenală corelată
cu senzația de sațietate precoce
e) Factorii psihosociali
- Este demonstrată asocierea DF cu tulburări psihiatrice de tipul anxietății și al
depresiei
! OBS unii pacienți au istoric familial de DF, ceea ce sugerează posibilitatea implicării și a unui
factor genetic
TABLOUL CLINIC
I. Simptome de etaj abdominal superior
- Plenitudine, sațietate gastrică
- Durere/ arsură epigastrică
- Greață
- Eructații
!OBS : Aceste simptome
- Au un caracter cronic, recurent, care afectează calitatea vieții
- sunt în relație sau nu cu alimentația, dar sunt neinfluențtate de eliminarea scaunului
sau a gazelor
II. Nu exista semne clinice de alarmă
- Hematemeză/ melenă
- Inapetență
- Scădere ponderală
- Anemie
- Adenopatii
- Mase palpabile
! OBS ANAMNEZA
- Trebuie să stabilească debutul și durata simptomelor debut de 6 luni și prezența de cel
puțin 3 ori pe săptămână în ultimele 3 luni
- Are rol esențial in caracterizarea DURERII EPIGASTRICE ca fiind de tip
FUNCȚIONAL
1) Este intermitentă
2) Nu este punctiformă si nu iradiază
3) Caracter de arsură
4) Intensitate moderat- mare
5) Este în relație cu ingestia alimentor , dar poate apărea și pe nemâncate
6) Nu este calmată de emisia de scaun sau gaze
7) Nu are caracterul durerii biliare
8) Nu este însotită de simptomele de alarmă
!OBS EXAMENUL OBIECTIV este de obicei normal
EXAMINĂRILE PARACLINICE
Cuprinde analizele biochimice de rutina, teste serologice și endoscopia digestivă superioară
ANALIZELE BIOCHIMICE DE RUTINĂ
- Excluderea anemiei ( HLG, fier, feritină)
- Excluderea inflamației ( PCR)
- Testarea si tratarea infecției cu Helicobater Pylori diagnosticul de DF asociată
infecției cu Helicobacter Pylori se pune dacă eradicarea infecției determină dispariția
susșinută, de peste 6 luni a simptomelor
TESTELE SEROLOGICE
- Furnizează informații despre statusul mucoasei gastrice și producția de acid clorhidric
!OBS Pacienții cu gastrită cronică atrofică și aclorhidrie necesită examinare endoscopică
digestivă superioară
ENDOSCOPIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ
Indicații – este obligatorie in următoarele situații
- Pacienți peste 45 de ani
- Pacienți cu istoric familial de cancer gastric – examenul obiectiv si testele biologice
normale nu exclud un cancer gastric precoce , singura metodă de excludere fiind EDS
- Pacienți cu anemie
!OBS La pacienții sub 45 de ani, fără factori de risc pentru cancerul gastric, fără anemie,
cu examen clinic normal, EDS se va efectua dacă
a) Pacienții cu infecție Helicobacter Pylori au simptome persistente după eradicarea
infecției
b) Pacienții fără infecție Helicobacter Pylori au simptome persistente dupa 4 săptămâni
de tratament cu IPP ( Inhibitor de pompă de protoni)
DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL DF
1. Cancerul gastric
2. Gastrita cronică
3. Gastropareza secundară diabet, colagenoze, miopatii, formele paraneoplazice
4. Alte afecțiuni care evoluează cu durere abdominală sindromul de intestin iritabil,
pancreatita cronică, colita ischemică, patologia biliară
EVOLUȚIE. COMPLICAȚII
Evoluția DF este cronică, recurentă, fără complicații organice, far cu afectarea
calității vieții
TRATAMENTUL DF
1. Tratamentul igieno-dietetic
2. Tratamentul medicamentos
3. Terapiile alternative
1. TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC
Constă în principal în schimbarea stilului de viață și conștientizarea caracterului
benign al afecțiunii. Regimul alimentar va fi unul individualizat, dar cu respectarea
următoarelor indicații
- 5 mese pe zi ( 3 mese principale și 2 gustări), fără grabă, după un orar regulat. Micul
de jun este obligatoriu!
- Alimentele care produc simptome ( alimentele acide, condimentate, grasimile) vor fi
excluse doar pentru o perioadă limtată de timp, pentru a se evita producerea unor
deficite nutriționale
- Evitarea AINS, abuzul de cafea, alcoolul și tutunul
2. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
a) Eradicarea infecției cu Helicobacter Pylori
b) Inhibitorii de pompă de protoni ( IPP)
- Sunt de elecție in Sindromul durerii epigastrice ( EPS)
- Nu sunt eficienti în Sindromul Distresului Postprandial (PDS)
c) Prokineticele
- Prokinetice pure, fără efect central antiemetic ( Eritromicina, Azitromicina)
- Prokinetice cu efect central antiemetic Itopride, Acotiamide
!OBS - Prokinetice sunt eficiente doar la pacienții cu DF de tip Distres postprandial (
PDS).
d) Medicația Psihotropă
- Antidepresivele ( doze mici de Amitriptilină) se folosesc in DF ca medicație de linia
a doua
3. TERAPIILE ALTERNATIVE
- Remediile herbale
- Terapia cognitivă
- Hipnoza
- Acupunctura