Referat

Frunza

Nicolae Carmen AMF 1

Cuprins
Ce este frunza?............................................................................................................................................3
Din ce este compusa frunza?.......................................................................................................................3
Concluzii si importanta frunzei....................................................................................................................6
Bibliografie..................................................................................................................................................7
Ce este frunza?
Frunza este un organ vegetativ monosimetric, cu structura dorsiventrala, cu crestere rapida si
limitata si durata de viata scurta, care indeplineste functia principala de fotosinteza, alaturi de
transpiratie si respiratie. Frunza mai poate indeplini si alte functii, cum ar fi: de protectie, de
absorbtie, de magazinare de substante organice, de rezerva, de nutritie carnivore.

Din ce este compusa frunza?

Frunza completa este formata din 3 parti: limb sau lamina, petiol si teaca.
Frunza este un organ cu mare plasticitate, fiecare din partile sale putand imbraca o diversitate de
forme.
Forma limbului deriva din 3 forme : eliptica, ovala si circulara.
 Forma eliptica se intalneste la fac cu diametrul transversal mai scurt decat cel
longitudinal.
 Forma ovala prezinta diametre inegale, dar intretaierea lor se face in treimea inferioara a
limbului.
 Forma circulara are diametre egale si distante simetrice.
Forme de limb foliar: rotunda (la populus tremula), subrotunda, eliptica (la Fagus sylvatica),
ovata (la syringa vulgaris), obovata ( la viburmun), lantana, spatulata ( la bellis perennis), ovat
lanceolata ( la salix fragilis), triunghiulara, cordiforma, reniforma (la asarum europaeum),
fistuloasa (in interior goala ex. Ceapa), lanceolata, oblanceolata, liniara, aciculara ( la pinus),
subulata (la juniperus), romboidala ( la petula pendula), cordata ( la tilia cordata), obcordata (la
oxalis acetosella). (Rothmaler W, 1981)

Fig. 1 Tipuri morfologice de frunze - forma laminei: 1 - circulară (orbiculară); 2 - romboidală; 3 - reniformă; 4 -
triunghiulară; 5 - eliptică; 6 – ovată 7 - obovată; 8 - cor-dată (cordiformă); 9 - deltoidă; 10 - lanceolată; 11 - ovat-
lanceolată; 12 - sagitată; 13 - scutată; 14 - cuneată; 15 - falcată; 16 - spatulată; 17 - hastată; 18 - liniară; 19 -
ensiformă; 20 - setacee; 21 - cilindrică, plină; 22-fistuloasă.
Baza limbului foliar poate fi trunchiata, rotunjita, ingusta, cuneata, sagitata, hastata, asimetrica,
auriculata, cordata, reniforma. (Rothmaler W, 1981)
Fig. 2 Forma bazei laminei:

1 - rotundă; 2 - cordată; 3 - sagitată; 4 - hastată;

5 - reniformă; 6 - cuneată; 7 - atenuată; 8 - acută

(ascuţită);

9 - dilatată; 10 - auriculată; 11 - inegală (asimetrică)

Marginea limbului poate fi intreaga si cu inciziuni mici : dintata, serata, crenata, sinuata.
(Morariu I, 1972). Exista frunze simple cu margine intreaga sau incizata si frunze compuse in
care caz din lobii limbului s-au individualizat foliole cu petioli proprii dispusi pe petiolul comun
(rahisul). Margini de limb foliar cu inciziuni mari si frunze compuse: tipul penat, penat lobata,
penat fidata, penat partita, penat sectata, frunza imparipenat compusa, frunza paripenat compusa.
Alt tip de frunza este tipul palmat : palmat lobata, palmat fidata, palmat partita, palmat sectata,
palmat compusa, frunza trifoliate.

Fig. 4 Marginea laminei cu incizii profunde: 1 -

frunză penat-lobată; 2 - frunză penat-fidată; 3 -
frunză penat-partită; 4 - frunză penat-sectată; 5 -
 Fig. 3 Marginea laminei: 1 - întreagă; 2 - dinţată; 3 frunză palmat-lobată; 6 - frunză  palmat-fidată; 7 -
- serată; 4 - crenată; 5 – sinuată frunză palmat-partită; 8 - frunză palmat-sectată.

Varful limbului foliar poate fi trunchiat ,

rotunjit, optuz, acut, acuminat, spinos, mucronat,
emarginat (frunzele de brad se termina in 2
margini). (Rothmaler W, 1981)

Fig. 5 Vârful laminei (formă): 1 - acut; 2 - acuminat; 3 -

obtuz; 4 - rotund; 5 - retezat; 6 - emarginat; 7 - obcordat; 8 -
cuspidat; 9 - mucronat; 10 - spinos.
Limbul este străbătut de nervuri. Din nervura principală se ramifică nervuri secundare. Nervurile
conţin vase conducătoare ce se continuă din tulpină. Acestea ajută totodată şi la menţinerea
limbului întins.

Fig, 6 Nervaţiunea: 1 - penată; 2, 3 - palmată; 4 - paralelă; 5, 6 - arcuată; 7 – pedată

Petiolul sustine si leaga lamina de tulpina, orientand-o in pozitia cea mai favorabila fata de
lumina. Frunzele cu petiol se numesc petiolate, iar cele lipsite de petiol sunt sesile.
Ca forma petiolul poate fi: cilindric (Tropaeolum majus), com-primat lateral in plan
perpendicular pe lamina (Populus tremula), dilatat – turtit dorsi-ventral si in forma de jgheab
spre baza (Ranunculus acris), auriculat – prevazut cu niste urechiuse (Brassica napus),
canaliculat – scobit longitudinal, in forma de canal sau jgheab (Tussilago farfara).

Fig 7 Frunze sesile: 1 - frunză sesilă propriu-zisă; 2 - frunză amplexicaulă; 3 – frunză perfoliată;  4 –

frunză decurentă; 5 - frunze concrescute (connate)

Teaca frunzei partea latita cu care frunza se prinde de tulpina. La multe plante lemnoase, baza
frunzei este prevazuta cu formatiuni anexe, stipele ce sunt excrescente foliale, dispuse simetric
de o parte si de alta a tecii. In diferite etape de dezvoltare a plantei se disting 4 tipuri de organe
foliare differentiate morphologic si functional: cotiledoane, primele organe foliare (embrion),
catafilele – frunze rudimentare protectoare (solzii mugurilor si ai tulpinilor subterane).
Nomofilele sunt frunzele normale, hipsofilele sunt organe foliare aparatoare ale florilor si
inflorescentelor.

Fig 8 Baza frunzei - teaca (vagina): 1 - teacă umflată (Apiaceae); 2 - teacă cilindrică cu margini libere
(Poaceae); 3 - teacă cilindrică cu margini concrescute (Cyperaceae); 4 - frunze reduse la teacă (Juncus sp.); lm -
lamină; tc – teacă

Concluzii si importanta frunzei

Din punctul meu de vedere, frunza este un organ important pentru planta, avand rolul de “bucatarie” si “plaman”. O
planta fara frunze este o planta “fara viata”. Frunzele au rol de ingrasamant pentru pamant (prin procesul de
putrezire si dezintegrare), rol estetic-decorativ, rol de purificarea aerului (prin absorbtia de CO2 si eliminarea de O2)
etc.
Bibliografie

Rothmaler W. 1981

Morariu I. 1972

Grinescu, I., Botanica, 1985, Editura “Stiinifica ” enciclopedica, Bucuresti. Serbanescu-Jitariu, Gabriela,

Toma, C., Morfologia si anatomia plantelor, 1980, Edit. Didactica si pedagogica, Bucuresti.