1.

TEMA :
OFERTA TEHNICO-ECONOMICA COMPLETA LA FAMILIA
DE MASINI UNELTE: MASINI DE ALEZAT SI FREZAT
ORIZONTALE CNC, AFP 130

STUDENT: Mihai Onita

Introducere2
Începând cu anul 1990 şi în România construcţia de maşini-unelte grele se găseşte sub
influenţa tripletei: termene– costuri – performanţe.
În condiţiile trecerii la o economie de piaţă, sau altfel spus, a trecerii de la “producţia
de masă” la “producţia pe măsură”, fabricarea şi refabricarea maşinilor -unelte grele sunt de
mare actualitate. Industria,dar şi şcoala de maşini-unelte din România, dezvoltate în perioada
anilor 1955-1989, s-au axat pe cerinţele realizării de maşini-unelte noi, într-o varietate relativ
mare detipodimensiuni: strunguri normale şi verticale, maşini de frezat cu portal, maşini de
alezat şi frezat,maşini de rectificat ghidaje etc.
 3.
O asemenea diversitate, în condiţiile utilizării echipamentelor necesarenumai din surse
interne şi neactualizate, bazate pe tehnologii învechite, a dusmla realizarea unor produse mai
puţin competitive pe piaţa mondială, dominată de către producătorii tradiţionali, dar foarte
deschişi ideilor şi tehnologiilor moderne.
Până în anul 1990 România se situa între primele zece ţări producătoare de maşini-
unelte şi, maiales, a maşinilor grele şi chiar foarte grele. Aceste maşini s-au produs pe baza
unor licenţe obţinute de la firme de renume.
După anul 1990 aceste maşini, sau chiar sisteme de maşini, au constituit, pentru
producătoriisau deţinătorii de maşini-unelte grele, obiectul a trei tipuri de activităţi:
- refabricarea (modernizarea) maşinilor şi utilizarea lor în fabricile din ţară;
- exportul în starea în care se aflau sau după o eventuală reparaţie sau modernizare
casarea şi transformarea în fier vechi.
Refabricarea şi reconfigurarea maşinilor-unelte grele reprezintă soluţii moderne,
aplicate pe scară largă de către firme specializate din Europa şi S.U.A.

4.
Definirea termenului de “masina unealta”:
“Masina–unealta este o masina de lucru destinata generarii suprafetelor pieselor prin
procesul de aschiere in anumite conditii de precizie dimensionala,calitate a suprafetei si
productivitate.” ( Prof. Emil Botez)
poza
 5.
Clasificarea masinilor – unelte
1.Dupa tipul suprafetelor prelucrate si al operatiilor-strunguri:
-normale( orizontale), verticale (carusel), alte tipuri de strunguri. Opertia de
baza:strunjirea.
-masini de frezat: arbore vertical, arbore orizontal, universale,
portal(GANTRY),pentrufrezarae rotiilor dintate, alte tipuri de masini de frezat.Operatia de
baza: frezarea.
-masini de alezat si frezat (AF, AFP). Operatii de baza: alezare, frezare, gaurire.
-masini de gaurit: cu coloana, cu montant, in coordonate, pentru gauri adanci,alte
tipuri demasini de gaurit. Operatie de baza : gaurirea.
-masini de rectificat : rotund(exterior, interior sau universale), plan , pentru ghidaje,
pentrurotiile dintate, caneluri (interioare si exterioare). Operatie : rectificarea cu piatra.
-masini de mortezat : universale, pentru prelucrarea rotiilor dintate, alte tipuri de masin
demortezat. Operatia : mortezarea.
-masini de rabotat: cu un montant(coloana) portal.Operatia de baza:rabotarea cu cutit.-
masini de brosat: orizontale, verticale. Operatia: brosarea.
-masini de honuit. Operatia: honuirea
- Alte Tipuri

6.
2.Dupa gabaritul masinii. Criteriu “subiectiv”.
Exista: masini pentru mecanica fina, masini-unelte mici, mijloci, mari(grele) foarte
grele.
3. Destinatie: degrosare, finisare, ambele.
4.Tipul de productie deservit: universale, speciale, specializate( agregate), linii
automate.
5.Dupa automatizare:
-clasice( neautomatizate) asistenta PERMANENTA din partea operatorului uman,
-semiautomate( de regula operatorul face numai reglajul si alimentarea cu scule
sisemifabricate)
 ,-automate( in plus fata de anteriaore se face si alimentarea cu semifabricate). Din
celeautomate ( mai corect automatizate) au aparut cele cu comanda dupa program
(CNC).Programul a evoluat de la program rigid(cama) la informatia de pe disc, banda etc.

7.
Denumirea si identificarea masinilor-unelte este functie de tara, producator,
performante etc.
Exemplu SC14 CC- strung carusel cu platoul de 1400mm si comada conventionala
TVL1400CNC-strung carusel cu paltoul de 1400mm si comanda program.
AFP130CNC-masina de alezat si frezat cu pinola(ram) de 130mm.
Identificarea corecta dupa datele furnizate de catre producator.

poza

8.
Terminologie specifica pot sa pun
9. ASIGURAREA FUNCTIONĂRII MAȘINILOR UNELTE CU COMANDĂ NUMERICĂ

GENERALITATI
Comanda Numerică Computerizată (CNC) este comanda unei maşini-unelte prin utilizarea de
numere, litere şi simboluri. Este un sistem în care mărimile programate sunt direct introduse şi
înmagazinate într-un anumit format, apoi automat citite şi decodificate pentru a determina
mişcarea corespunzătoare a maşinii pe care o comandă.
Apariţia CNC-urilor a fost posibilă odată cu dezvoltarea microcalculatorului. Construcţia unei
comenzi numerice a devenit mult mai simplă, plăcile în tehnologia discretă fiind înlocuite cu
microcalculatorul care poate executa orice funcţie a unei comenzi numerice şi încă multe
altele.
Informaţia despre CNC-uri este deosebit de vastǎ

Aparitia CNC
10.
Repere in Dezvoltarea comenzii numerice:
- In 1955 John Parsons si US AIR FORCE au formulat necesitatea dezvoltarii unei masini-
unelte capabila sa realizeze piese complexe in conditii de inalta prezicie pentru industria
aeronautica cu pastrarea calitatii in timp ( repetabilitate).
- In 1959 MIT a anuntat limbajul de programare APT ( Automatic Programmed Tools)
- In 1960 DNC ( Direct Numerical Control). Elimina utilizarea benzii perforate ca suport de
introducere a programului sursa. Fisierele se tramsmit direct de la calculator la echipamentul
numeric.
-In 1968 Kearney & Trecker produc primul centru de prelucrare
- Anii ’70 Masini – unelte CNC. Control numeric distribuit.
- Anii ’90 Caderea pretului in tehnologia CNC
- Anii ’97 Introducerea sistemului OMAC ( Open Modular Arhitecture Control) pentru
inlocuirea sistemelor numerice hardware.

11.
poza

Schema de bloc a unei Comenzi Numerice cu Calculator

1) Comanda numerică din figura este un calculator situat în panoul de comandă al maşinii şi
are misiunea principală de a interpreta şi a pune în execuţie programul piesă scris în cod ISO
pe un suport magnetic. Aceasta are un caracter universal putând echipa orice maşină unealtă.
2) Automatul programabil are rol de interfaţă inteligentă între comanda numerică şi maşina
unealtă. Este inteligent deoarece are microprocesor propriu şi este programat să asigure logica
secvenţială pentru fiecare maşină în parte. Automatul programabil îndeplineşte sarcini de
conducere proprii comenzii numerice şi maşinii unelte detectând schimbarea valorilor unor
semnale furnizate de elemente de pe maşină de tipul: butoane cu menţinere, butoane cu
autorevenire, comutatoare basculante, limitatoare de cursă. Prelucrează aceste semnale după o
logică înscrisă într-un program de funcţionare aflat în memoriile proprii.

12 Caracteristi principale ale masinilor CNC

- masive, de regula de 4 ori mai grele decat o masina unealta conventionala;
- motoare de actionare puternice cu posibilitati de aschiere rapida ( in concordanta cu sculele
moderne). Puterea si turatia sunt de 4 ori mai mari fata de masinile unelte conventionale;
- schimbator automat de scule cu capacitatea de la 8 la sute de scule si sistem de paletizare.

Schema structurala a unei masini de frezat cu

comanda numerica

13
Rolul unei comenzi numerice, în ultimǎ
instanţǎ, este de a transforma un program de
execuţie,
realizat pe un suport oarecare în comenzi cǎtre maşina unealtǎ cu scopul de a executa o piesǎ.
Sunt situaţii când fie nu este posibilǎ, fie nu se justificǎ creerea unui program prealabil pentru
obţinerea unei piese ci sunt necesare sau suficiente alte modalitǎţi de programare cum ar fi
programarea prin înregistrarea datelor (Teach-In).
Acest tip de programare constă în stabilirea manuală a poziţiilor cu maşina şi memorarea
valorilor de poziţie indicate, fiind neadecvată pentru maşini-unelte cu CN.
Totuşi, la maşinile de frezat cu CN se poate utiliza digitalizarea comparabilă (scanarea):
maşina de frezat sau o maşină de măsurat palpează, în plane succesive, suprafaţa curbă a unui
model, memorând continuu coordonatele punctelor de poziţie. Informaţiile se utilizează apoi
în programul de prelucrare prin frezare a unei suprafeţe identice.

14
Capacitatea calculatoarelor din sistemele CNC moderne (Computer Numerical Control)
permite integrarea unui sistem de programare special, ca grafică şi dialog de deservire
interactiv

Programare numerica
15
CNC devine astfel o comandă eficientă cu introducerea manuală a datelor, putând fi
programată în atelier de către operatorul de deservire a maşinii-unelte NC.
Această evoluţie, care a asigurat prelucrarea datelor în timp real, a permis creşterea
posibilităţilor oferite de acest tip de comandă şi a favorizat integrarea acestora în construcţia
de echipamente automatizate.

Utilizarea comenzii numerice (CN) nu se limitează numai la maşini-unelte cu care se

îndepărtează material cu ajutorul unor scule cu tăiş, ci ea este prezentă şi la instalaţiile de
decupat cu fascicul laser, la prelucrarea prin electroeroziune cu electrod sau cu fir, la
operaţiile de asamblare etc. Ea se întâlneşte, de asemenea, astăzi, la comanda meselor
maşinilor de măsurat tridimensionale, la roboţi şi la alte echipamente.

16.
Avantajele tehnice şi economice ale comenzii numerice

În zilele noastre, producţia de piese mici nu poate fi considerată realizabilă fără maşini rapide
cu comandă numerică. Cu aceste maşini-unelte se poate realiza producţia în orice formă, cu
precizie ridicată. În prezent, maşinile-unelte CN asigură o precizie de prelucrare ridicată,
putând ajunge până la ±(0,015–0,02) mm, în cazul centrelor de prelucrare.
Astăzi, comanda numerică poate fi utilizată într-o manieră economică şi în cazul seriei mici
sau pentru fabricaţii de piese unicat, chiar dacă acestea din urmă au forme complicate.
Avantajele sunt datorate, în general, aportului tehnic adus de comanda numerică, dar sunt
mult mai vizibile în cazul programării asistate de calculator, care elimină restricţiile legate de
timpii de programare, permiţând:

17
- scoaterea în exteriorul postului de lucru a sarcinilor legate de modelarea geometrică,
cinematică şi tehnologică a procesului de prelucrare;
- reducerea timpilor pentru mersul în gol, prin realizarea în regim automat a secvenţelor
procesului de prelucrare, prin punerea în poziţie de lucru a sculelor cu viteze de deplasare
rapide, prin schimbarea automată a sculelor, prin schimbarea automată a vitezelor cu ajutorul
sistemelor de comandă a motoarelor de acţionare;
- reducerea numărului de operaţii care erau necesare pentru efectuarea de lucrări precise:
trasare, utilizare de linete, eliminarea dispozitivelor de copiat;
- realizarea de suprafeţe complexe – prin deplasarea după mai multe axe simultan şi
posibilitatea realizării de piese cu suprafeţe mult mai apropiate de necesităţile funcţionale;
- definirea condiţiilor optime de lucru, pentru că aceste maşini oferă posibilitatea de a face să
varieze continuu viteza de lucru şi, astfel, creşte durata de viaţă a sculelor;
- diminuarea gradului de implicare a factorului uman, prin creşterea gradului de automatizare
a echipamentelor şi prin diminuarea sarcinilor de control, care sunt efectuate în timpul
derulării operaţiilor de prelucrare, de echipamente speciale;
- posibilitatea de a asigura flexibilitatea în raport cu evoluţiile tehnice actuale în materie de
moduri de schimbare a sculelor, de proiectare geometrică şi tehnologică sau de utilizarea unor
sisteme de procesare a datelor CFAC (Concepţia Fabricaţiei Asistată de Calculator).
- integrarea echipamentelor periferice (dispozitive pentru măsurarea sculelor, manipulatoare,
roboţi etc) sau integrarea MUCN în ansambluri automatizate (celule flexibile, linii de
fabricaţie).

18.
MAŞINI DE FREZAT

- sunt maşini-unelte destinate prelucrării pieselor prin aşchiere, cu ajutorul unor scule cu mai
multe tăişuri, numite generic freze, care îndepărtează adaosul de prelucrare sub forma unor
aşchii discontinui, de secţiune variabilă.
- Cu ajutorul maşinilor de frezat se pot genera suprafeţe plane (orizontale, verticale sau
înclinate) dar şi suprafeţe profilate (spre exemplu danturi)
- În general, frezarea este un procedeu de prelucrare cu o productivitate ridicată dar calitatea
suprafeţelor obţinute este modestă, de cele mai multe ori după frezare fiind necesară o
operaţie de finisare.
- Pentru maşinile de frezat orizontale prevăzute cu posibilitatea de poziţionarea unghiulară a
mesei s-a adoptat denumirea de „universale”.

Masina de frezat orizontala cu consola

Notaţiile din figura au următoarele semnificaţii:

1 – placă de bază;
2 – montant;
3 – braţ pentru rigidizarea dornului port-sculă;
4 – arbore principal;
5 – masa maşinii (sanie longitudinală);
6 – sanie transversală;
7 – consolă.
De asemenea, în aceeaşi figură s-au notat cu I – mişcarea principală, II – mişcarea de avans
longitudinal; III – mişcarea de avans transversal; IV – mişcarea de avans vertical.

20. Masini pentru prelucrarea alezajelor

- Maşinile-unelte din această categorie sunt destinate pentru prelucrarea suprafeţelor de

revoluţie interioare (găurilor), pornind de la material plin sau de la o suprafaţă interioară
preexistentă.
- Se pot genera suprafeţe cilindrice, conice, profilate, plane (frontale) sau elicoidale (filete).
- În general (cu excepţia alezării), se realizează prelucrări de degroşare, calitatea suprafeţei
obţinute şi precizia dimensională şi de formă a acesteia nefiind deosebit de bune.

21.
Maşinile-unelte pentru prelucrarea alezajelor se pot clasifica după mai multe criterii:
destinaţie, formă constructivă, precizia de poziţionare; după forma constructivă, se disting
următoarele tipuri:
- maşini de găurit cu coloană, având posibilitatea de a prelucra în material plin, din oţel,
alezaje până la diametrul maxim de 40 mm;
- maşini de găurit cu montant (pentru alezaje cu diametrul până la 80 mm);
- maşini de găurit radiale, utilizate pentru prelucrarea de alezaje în piese de dimensiuni mari.

22.
Scheme de aschiere la prelucrarea alezajelor ; I – miscarea principala, II- miscare de avans
axial

Variantele de prelucrare expuse mai sus sunt următoarele:

a) prelucrarea unui alezaj în material plin;
b) prelucrarea unui alezaj prin lărgirea unui alezaj preexistent;
c) profilarea unei găuri cu adâncitorul;
d) alezarea cu ajutorul unui alezor (alezarea se poate realiza şi cu un cuţit
montat pe o bară de alezat

23
Masina de alezat si frezat

- Este o maşină-unealtă universală, destinată pentru executarea unei game largi de operaţii la
piese de tip carcasă sau bloc.
- Diversitatea sculelor care pot fi utilizate şi numărul mare al mişcărilor de lucru şi poziţionare
disponibile permit executarea următoarelor operaţii: alezare, găurire, frezare, strunjire
cilindrică şi frontală, filetare etc.
- În funcţie de poziţia axei arborelui principal, există maşini de alezat şi frezat orizontale (cele
mai răspândite) sau verticale

24.
 Schema cinematica de principiu a unei masini de alezat si frezat orizontala

Principalele părţi componente ale acesteia sunt: 1 – batiu; 2 – montant principal; 3 – unitate
de lucru; 4 – arbore principal;5 – sanie radială; 6 – platou port-sculă; 7 – sanie longitudinală;
8 – sanie transversală; 9 – masă rotativă; 10 – montant secundar; 11 – suport pentru
rigidizarea arborelui principal.
Cinematica maşinii se compune din: I – mişcare principală de rotaţie a arborelui principal; II –
mişcare principală de rotaţie a platoului port-sculă; III – avans radial al cuţitului pentru
strunjire; IV – avans axial al arborelui principal; V – avans vertical al unităţii de lucru (poate
fi şi mişcare de poziţionare); VI şi VII – avans longitudinal, respectiv transversal, al mesei;
VIII – avans circular al mesei rotative; IX – mişcare de poziţionare a montantului mobil; X –
mişcare de poziţionare a suportului 11.

25.
Principalele caracteristici tehnice care definesc posibilităţile de prelucrare ale maşinilor de
alezat şi frezat sunt:
- diametrul arborelui principal pentru alezare şi găurire;
- diametrul platoului şi diametrul maxim de strunjire;
- distanţa maximă între arborele principal şi pinolă;
- suprafaţa mesei, numărul şi dimensiunile canalelor de prindere;
- cursele maxime ale organelor de lucru;
- gamele de turaţii ale mişcărilor principale şi de viteze de avans;
- dimensiunile de gabarit.

26 Oferta tehnica si comerciala a familiei de masini unelte: Masini de alezat si frezat

orizontale, CNC, AFP 130

27.
- Mașinile de alezat și frezat tip podea cu ax orizontal sunt destinate prelucrării pieselor
prismatice din fontă sau oțel și dimensiuni și greutăți în limita capacității de prelucrare a
mașinii.
- Astfel de mașini sunt, de asemenea, potrivite pentru prelucrarea zonelor adânci situate în
interiorul pieselor datorită curselor cumulate ale pistonului (axa W) și ale axului de foraj (axa
Z).
- Operațiile disponibile cu aceste mașini sunt: alezarea, frezarea, găurirea, filetarea sau
filetarea, strunjirea plană sau conică (cu cap de față atașat), atât în modul de degroșare, cât și
în modul de finisare.
- Diferitele accesorii speciale disponibile cu astfel de mașini le măresc capacitatea de
prelucrare și productivitatea.

28. CARACTERISTICI TEHNICE

Date Tehnice UM AFP 130 CNC

Ax de foraj
Diametru mm 130
Alezajul conic - ISO 50
Intervalul de viteză r.p.m 2-2000 (2500-3000)
Numărul de trepte mecanice - 2
Puterea nominală a motorului kW 30(37)
Axa Z al axului de foraj mm 800
Mișcări de avans X-Y / Z-W axes mm/min 1-10000/8000
Axa Ram W mm 1000
Dimensiuni de gabarit si greutate
Lungime mm 7300(10300-13300)
Latime mm 4000
Inaltime mm 5850 (6350)
Greutate kg 40500(43000;47000)
Precizia masinii
Precizia de pozitionare axa X mm ±0.02/1000(±0.05/6000)
Precizia de pozitionare axa Y mm ±0.02/1000(±0.030/2000)
Precizia de pozitionare axa Z/W mm ±0.030/1000
Repetabilitate axele X, Y mm ±0.010
Repetabilitate axele Z, W mm ±0.015

Capacitate de incarcare kg 12000

Viteza de rotatie rpm 0.001-2

29.
SPECIFICAȚII STANDARD

• Design 3D pentru mașini-unelte la comandă;

• Piese din fonta de calitate pentru evitarea vibratiilor;
• Căi călite și șlefuite, cutie sau inserții din oțel;
• Contracaile cu material anti-frictiune;
• Șuruburi cu bile pe toate axele liniare;
• Rulmenți de înaltă precizie SKF, FAG;
• Alegerea comenzilor Fanuc, Siemens, Heidenhain;
• Cântare liniare și rotative Heidenhain;
• Prindere automată a sculei;
• Sistem automat de lubrifiere;
• Axul jgheab de răcire;
• Alegerea elementelor hidraulice;
• Servomotoare AC Fanuc, Siemens;
• Fanuc, Siemens, Heidenhain PLC și electricitate;
• Ax motorizat cu cutie de viteze ZF si motoare AC;
• Capac telescopic pentru axa X, W a mașinilor-unelte grele.

30.
CARACTERISTICI OPȚIONALE
• Schimbator automat de scule 40/60 pozitii;
• Capul cu fața;
• Cap de frezat vertical;
• Cap universal;
• Suport rulment ax;
• Corpuri de unghi;
• Transportor de așchii;
• Cap CNC cu 2 axe;
• Cap orientat CNC.
31. Schimbător automat de scule
- Brațul mecanic este proiectat pentru a fixa unelte ISO 50 și distanța dintre două axe a sculei.
Mișcarea axială și de rotație a mâinii este asigurată de cilindri hidraulici cu dublă acțiune.

- Brațul mecanic se deplasează pe calea de rulare, care este fixată pe coloană, și realizează
schimbarea și transportul sculelor între magazia-unelte și axul mașinii.

16
TOLERANTE, MĂSURĂTORI ȘI CONTROL DIMENSIONAL
Controlul tehnic al produselor este cel ce determina in ultima instanţa nivelul tehnic calitativ
al produselor. Calitatea unui produs este suma acelor proprietăți ale produsului care-l ajuta sa
satisfacă nevoile societății pentru care a fost creat.
Pentru ca nivelul calitativ al unui produs sa fie ridicat trebuie ca atât proiectarea (concepţia)
cat si execuţia produsului respectiv sa fie de calitate.
Pentru a aprecia calitatea unui produs orice tehnician trebuie sa posede cunoştinţe despre
tolerante, măsurători tehnice, desen tehnic, algebra, probailități matematice etc.

17
PRECIZIA DE PRELUCRARE
Intre elementele de calitate ale unui produs poate cel mai important este precizia de
prelucrare, adică modul de respectare atât in proiectarea cat si in execuţia unui produs a unui
complex de mărimi cum ar fi parametrii geometrici liniari si unghiulari.
Prin precizie de prelucrare se înţelege:
- precizia dimensionala fixata prin anumite tolerante la dimensiuni, tolerante prevăzute in
STAS
6265 din 1982;
- precizia geometrica adică respectarea unor tolerante geometrice reglementate prin STAS
7384/85 si STAS 7385/85; precizia formei geometrice se refera in general la unele elemente
izolate.
Abaterile de la precizia geometrica sunt in general următoarele:
- abateri de forma macrogeometrice (notate cu AF);
- ondulaţii (notate cu W);
- abateri de forma microgeometrice sau rugozitate ( R);
- precizia de poziţie, orientare sau bătaie in cazul unor elemente asociate

18

Liviu Morar, Emilia Campean, Programarea echipamentelor CMC, Universitatea Tehnica

Cluj Napoca, 2015

1. Belgiu, G., „Curs Bazele proceselor de fabricaţie”, Universitatea Politehnică Timişoara, 2008
2. Boros, I., Gherman, A. G., Babeu, H. E., „Mijloace şi tehnici modern de măsurare şi control la
piesele obţinute prin prelucrări mecanice”, Buletinul AGIR nr. 1-2/2008
3. Bondrea, I., „Modelarea şi simularea proceselor de producţie”, Ed. Universităţii din Sibiu, 1998
4. Chung, A. Ch., „Simulation, Modeling. Handbook. A Practical Approach” Industrial and
manufacturing engineering series. CRC Press LLC, ISBN 0-8493-1241-8, Boca Raton London,
New York Washington 2004
5. Constantin, G., „Bazele proiectării asistate”. Editura Bren, ISBN 973-648-249-9, Bucureşti,
2004
6. Drăgoi, M. V., „Curs şi Îndrumar de laborator C.N.C”, Universitatea Transilvania, Braşov, 2006
-Cârstea Viorica s.a. Suport de curs pentru operatori maşini unelte cu comandă numerică
ed.Genessa Craiova 2011
-SINUMERIK 802S - SINUMERIK 802C Operating and Programming Software Version 01.
2002 Edition
-SINUMERIK 840D/810D/FM-NC Fundamente - manual de programare Editia 12.97
-SINUMERIK 840D/810D/FM-NC Manualul operatorului Editia 12.97
-SINUMERIK 840D/810D/FM-NC Cicluri - manual de programare Editia 12.97
-SINUMERIK 808D Milling-Turnig Part 1: Operation Programming and Operating Manual
software version: V4.4.2