Ministerul Educației Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea: Textile și poligrafie

Catedra: Securitatea activității vitale

Referat
Tema: Pericolul zgomotului

Disciplina : SECURITATEA ȘI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

A efectuat:

A verificat:

Chișinău 2021
 Introducere

Poluarea fonică, zgomotul, afectează indivizii în mod

diferit; disconfort și probleme de sănătate, ritm cardiac
înalt, dereglări psihice și nivel mare de stres, dereglări
de somn, probleme cognitive, capacitate redusă de
concentare, probleme auditive.

Intensitatea sunetelor se măsoara în decibeli.

Scala decibelilor este logaritmică: o crestere a sunetului
cu trei decibeli echivalează cu dublarea volumului
sunetului. în sălbăticie, nivelul normal al sunetelor ar fi
de 35 de decibeli. Intensitatea cu care un om vorbeste
este de 65 pana la 70 de decibeli iar traficul spre
exemplu generează sunete de pana la 90 de decibeli. La
intensitatea de 140 de decibeli, sunetul devine dureros
pentru urechea umana și poate chiar afecta sistemul
auditiv.

Sunetele s-au definit ca orice variatie de presiune care poate fi auzită de urechea umană.
Aceasta înseamnă un domeniu de frecvențe 20Hz ÷20 kHz, pentru o persoană tînără și sănătoasă.
Folosind nivelul de presiune sonoră, domeniul sunetelor auzibile se întinde între pragul de
audibilitate (0dB) pînă la pragul de durere (130 dB)

Cum auzim?

Urechea umana este formată din 3 părți; -urechea externă; -urechea mijlocie; -urechea internă.

Sursele de poluare sonoră sunt foarte numeroase și diferite. Acestea sunt:

- circulația sau transporturile; - industria;

- construcțiile și montajele;

- comerțul;

- copiii în trenurile de joacă (țipetele lor înregistrînd 70-80 dB);

- terenurile sportive și stadioanele (zgomotele provenite din acestea fiind de peste 100 dB);

- animalele (cîinii, pisicile, păsările) pot tulbura linistea mai ales noaptea. Lătratul unui cîine
înregistrează intensități sonore de 70-80 dB.
Efectele sunetului-zgomotului asupra omului

Sunetele nedorite reprezintă cel mai larg răspîndit tip de disconfort. Dar zgomotul este mai
mult decît un simplu disconfort. Reprezintă un pericol real și prezent pentru sănătatea oamenilor.
Supusă la 45 decibeli de zgomot o persoană normală nu poate dormi. La 120 decibeli urechea
înregistrează durere, dar afectarea auzului incepe la un nivel mult mai mic, pe la 85 decibeli. Durata
expunerii este de asemenea importantă. Există dovezi ca în rîndul tinerilor americani sensibilitatea
auzului scade cu fiecare an din cauza expunerii îndelungate la zgomot, incluzand muzica
amplificată excesiv. În afară de pierderea auzului, astfel de zgomot poate provoca lipsa somnului,
iritabilitatea, indigestie, ulcer, hipertensiune, și posibil chiar boli de inimă.

O singură izbugnire de zgomot, cum ar fi trecerea unui camion, se știe că poate dăuna
funcțiilor endocrine, neurologice și cardiovasculare la mulți indivizi; expunerea prelungită sau
frecvența la astfel de zgomot tinde să facă acest disconfort fiziologic cronic. În plus, stresul
provocat de zgomot induce o tensiune severă în viața zilnică și contribuie la producerea bolilor
psihice.

Majoritatea cazurilor de boală s-au inregistrat la locul de munca, unde lucrătorii nu pot evita
expunerea la sunetelor de intensități ridicate, și dacă aceasta expunere este idelungată pericolul este
iminent. Muncitorii din fabrici, cei din domeniul construcțiilor, personalul militar, polițiștii,
pompierii și muzicienii sunt cei mai predispusi la apariția acestei boli.

Chiar și la nivele la care nu există pericolul pierderii auzului, poluarea fonică produce
probleme. Zgomotul face comunicarea între oameni dificilă, reduce capacitatea de concentrare și
deranjează somnul. Ca sursă de stres, poate duce la ridicarea tensiunii sîngelui și la alte probleme de
ordin cardiovascular, cît și boli pe fond nervos.

Expunerea excesivă la zgomot intens și pe perioade lungi de timp determină surditatea. Ea

este întîlnită mai ales la muncitorii din cazangerii care nu poartă căști fonice de protecție.

Zgomotul nu are numai o acțiune patologică specifică asupra organului auditiv, provocînd
pierderile temporare sau permanente ale acuității auditive, dar poate să exercite un anumit efect
toxic asupra organismului. Astfel, zgomotul provoacă modificări în echilibrul fiziologic al
organismului; simptomul general este o senzație de oboseală, de slăbiciune. Tulburările pot duce la
amețeli, cefalee, migrene permanente, pierderea poftei de mîncare, anemie. Zgomotul produce
tulburări neurovegetative cum ar fi accelerarea ritmului cardiac, a ritmului respirator, modificări
ale presiunii sanguine, slăbirea atenției, leziuni ale timpanului, diminuarea reflexelor.
 Efectele specifice ale zgomotului profesional sunt hipoacuzia și surditatea profesională.

Hipoacuzia profesională reprezintă scăderea permanentă a pragului auditiv la fregvența de

4000 Hz. cu cu peste 30 dB. inclusiv, după aplicarea corecției de presbiacuzie, de tip percepție, în
generel bilateral și simetrică fără interesarea fregvențelor conversționale de etiologie profesională.

Surditatea profesională reprezintă scăderea permanentă a pragului auditiv la fregvențe

conversaționale ( media aritmetica a valorilor la 500, 1000, 2000 Hz), cu peste 25 de dB, inclusiv,
după aplicarea corecției de presbiacuzie, de tip percepție, în generel bilateral și simetrică, de
etiologie profesională.

Concluzii:

 Efectele asupra sănătății în urma expunerii la zgomot sunt semnificative

 Complianța muncitorilor pentru purtarea echipamentului de protecție este scăzut
 Se impune revuzuirea grilei de corecție pentru presbiacuzie și a normelor de declarare
 Se impune responsabilizarea muncitorilor în caz de îmbolnăvire profesională, din cau
nepurtării echipamentului de protecție.

Decibeli
Bibliografie:
https://www.scritub.com/geografie/ecologie/POLUAREA-FONICA13149.php accesat 05.01.2022
 … accesat 05.01.2022
https://www.slideshare.net/acorabieru/zgomot accesat 05.01.2022