Fizică moleculară şi căldură

Lucrare pregătitoare I – Mărimi şi unităţi de măsură

Mărimi fizice Aplicațiile practice desfășurate în cadrul laboratoarelor de Fizică

generală evidențiază mărimile fizice, din punct de vedere valoric, prin
măsurare directă sau indirectă, cu utilizarea unor mijloace de măsurare
adecvate.
Mărimile fizice se definesc prin relaţii de definiţie şi prin intermediul
legilor fizice în care intervin.
Mărimi fundamentale Mărimile independente, care se definesc direct prin indicarea unităţii de
şi derivate măsură şi a procedeului de măsurare şi indirect în funcţie de alte mărimi,
se numesc mărimi fundamentale. Alegerea unei mărimi ca mărime
fundamentală se face în funcţie de precizia cu care se poate realiza şi
reproduce unitatea de măsură a ei.
Cu ajutorul mărimilor fundamentale se definesc mărimile derivate.
Mărimilor fundamentale, li se asociază simbolul de dimensiune: lungimea
– L, masa – M, timpul – T, temperatura absolută – Θ, intensitatea
curentului electric– I, intensitatea luminoasă – J şi cantitatea de substanţă
– M . Mărimilor derivate li se asociază simbolul în paranteză unghiulară:
viteză - ‹ v › , forţă - ‹ F › etc.

Ecuaţia dimensională În virtutea invarianţei legilor fizice, în raport cu schimbarea unităţilor de

măsură, relaţiile de definiţie sau cele provenind din legi fizice, care se
a unei mărimi derivate
stabilesc între mărimi, trebuie să fie omogene dimensional şi această
se obţine înlocuind proprietate fundamentală este verificată de ecuaţia dimensională.
mărimile fundamentale,
Numim sistem de dimensiuni, grupul de mărimi fundamentale cu ajutorul
în relația de definiție,
cărora se pot defini univoc toate mărimile derivate. Alegerea mărimilor
prin simbolul de fundamentale (natura şi numărul lor) şi ca urmare a sistemului de
dimensiune dimensiuni, deşi arbitrară, ar trebui să satisfacă condiţiile:
corespunzătoare.
 în relaţiile fizice care se stabilesc, să apară un număr mic de
constante universale.
 numărul mărimilor cu aceeaşi dimensiune (de exemplu lucrul
mecanic şi momentul forţei) să fie cât mai mic.
Ca şi mărimile, unităţile de măsură se împart în două grupe: unităţi
Unităţi de măsură
fundamentale şi unităţi derivate corespunzătoare mărimilor respective.
Unităţile fundamentale sunt independente, se aleg convenţional şi se
notează prin simboluri consacrate (litere mici).
Unităţile derivate depind de unităţile fundamentale (sunt dependente) prin
aceleaşi relaţii stabilite între mărimile derivate şi mărimile fundamentale.
O unitate derivată se notează prin simbolul mărimii în paranteză pătrată şi
unităţile fundamentale prin care se exprimă se menţionează prin indici
corespunzători, care se scriu în afara parantezei.

Pagina | 1
 Fizică moleculară şi căldură
Lucrare pregătitoare I – Mărimi şi unităţi de măsură
Ansamblul tuturor unităţilor de măsură, fundamentale şi derivate,
constituie un sistem coerent de unităţi de masă.
Sisteme de unități de Deoarece unităţile fundamentale se aleg în mod convenţional, unui sistem
măsură de dimensiuni îi pot corespunde mai multe sisteme de unităţi de măsură,
dar fiecare trebuie să îndeplinească anumite condiţii:
 unităţile fundamentale să fie independente;
 să poată fi aplicat în toate capitolele Fizicii;
 să fie coerent.
Existenţa unui număr mare de sisteme de unităţi de măsură, a dus la mari
dificultăţi în ştiinţă şi tehnică şi în consecinţă a apărut necesitatea
uniformizării măsurărilor în toate domeniile Fizicii utilizând un sistem
standard de unităţi de măsură.
În cadrul celei de-a –XI-a Conferinţe Generale de Măsuri şi Greutăţi
(Paris 1960) s-a hotărât adoptarea Sistemului Internaţional de unităţi
(S.I.), bazat pe unităţi fundamentale, corespunzătoare mărimilor
fundamentale menţionate și definite în tabelul următor:
Metru [m] lungimea egală cu 1.650.763,73 lungimi de undă în vid ale radiaţiei
care corespunde tranziţiei între nivelele de energie 2p 10 şi 5d5 ale
atomului de Kripton86.
Secunda [s] durata a 9.192.631.770 perioade ale radiaţiei corespunzătoare
tranziţiei între cele două nivele hiperfine ale stării fundamentale a
atomului de Cesiu113
Kilogram[kg] masa unui dm3 de apă pură la 4ºC
Kelvin [K] Fracţiunea 1 273,15 din temperatura absolută a stării triple a apei
Amper [A] intensitatea curentului electric constant, care menţinut în două
conductoare paralele, rectilinii, de lungime infinită şi de secţiune
circulară neglijabilă, aşezate în vid, la distanţa de 1m unul de altul, ar
produce între acestea, pe lungime de 1m, o forţă egală cu 2 • 10-7 N
Candelă [cd] intensitatea luminoasă, în direcţia normalei, a unei suprafeţe cu aria
de 1 6  10 5 m 2 a a unui corp negru la temperatura de solidificare a
N
Platinei la presiunea de 1,01325 2
m
Mol [mol] cantitatea de substanţă a unui sistem care conţine un număr de unităţi
elementare (atomi, molecule, ioni, electroni etc.) egal cu numărul
atomilor existenţi în 0,012 kg de Carbon12
Radian [rad] unghiul plan cu vârful în centrul unui cerc, care delimitează pe
circumferinţa cercului un arc, a cărui lungime este egală cu raza
cercului
Sterian [sr] Lucrare
unghiul solid cupregătitoare I – unei
vârful în centrul Mărimi
sfere, şi unităţi
care de măsură
delimitează pe
suprafaţa sferei o arie egală cu aria unui pătrat, a cărui latură este
egală cu raza sferei
Există patru grupe în care sunt clasificate unităţile derivate:

Pagina | 2
 Fizică moleculară şi căldură

 unităţi derivate care se exprimă în funcţie de unităţi

fundamentale
 unităţi derivate care se exprimă în funcţie de unităţi
fundamentale şi au denumiri speciale
 unităţi derivate care se exprimă în funcţie de unităţi cu denumiri
speciale şi de unităţi fundamentale
 unităţi derivate care se exprimă în funcţie de unităţi
suplimentare (neadoptate încă) şi unităţi fundamentale şi
derivate
Unităţi de măsură ale Sistemului Internaţional
Simbolul
Relaţia de Denumirea unităţii
Denumirea Simbol unităţii de
definiţie de măsură
măsură
Lungime l
Lăţime b
Înălţime h - m metru
Grosime d
Distanţă s
Arie A, Σ m2 metru pătrat
Volum V m3 metru cub
Timp t - s secundă
Viteză v metru pe secundă

Acceleraţie a metru pe secundă la

pătrat
Masă m - kg kilogram

Unităţi de măsură ale Sistemului Internaţional - continuare

Simbolul Denumirea
Denumirea Simbol Relaţia de definiţie unităţii de unităţii de
măsură măsură
Densitate ρ kilogram pe
metru cub
Impuls p kilogram
metru pe
secundă
Forţă F newton

Pagina | 3
 Fizică moleculară şi căldură
Lucrare pregătitoare I – Mărimi şi unităţi de măsură
Presiune p pascal

Temperatură t, T - K kelvin
Lucru L joule
mecanic
Energie U joule
internă
Putere P watt

Căldură Q joule

Entropie S joule pe kelvin

Entalpie H joule

Pagina | 4