Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT

SPECIALIZAREA: DREPT, ANUL I, I.D.

DISCIPLINA:   Drept civil (parte generală)

TITLUL REFERATULUI: Nulitatea actului juridic civil

COORDONATOR: Conferențiar univ. dr. MUNTEANU CORNELIA

Student: Falcoe Andrei Robert

Anul: 2022

1
CUPRINS:

I. Noțiuni introductive................................................................................................pag. 3

II. Funcțiile nulității.....................................................................................................pag. 3

III. Delimitarea nulității de alte cauze de ineficacitate a actului juridic civil...............pag. 3

IV. Clasificarea nulităților.............................................................................................pag. 4

V. Cauzele nulității.......................................................................................................pag. 5

VI. Efectele nulității actului juridic...............................................................................pag. 6

VII. Menținerea efectelor actului lovit de nulitate în termenul unor principii de drept ..pag.

Bibliografie..............................................................................................................pag. 7

2
NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL
I. Noțiuni introductive:

Definire : Nulitatea reprezintă sancțiunea de drept civil care desființează actul juridic atunci
când a fost încheiat cu nesocotirea condițiilor sale de validitate (de fond sau de formă)
impuse de lege.
Art. 1246 alin. (1) din C. civ. : ,,Orice contract încheiat cu încălcarea condițiilor
cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulității, dacă prin lege nu se prevede
o altă sancțiune.’’ ; pentru că un asemenea act este contrat legii, el este considerat ca și când
nu ar fi existat, iar părțile sunt repuse în situația anterioară ; actul și efectele sale sunt pur și
simplu nimicite.
Nulitatea actului juridic civil este cuprinsă de art. 1246 – 1265 din C. civil precum și
alte acte normative.
II. Funcțiile nulității – ca sancțiune civilă, nulitatea îndeplindește :
 o funcție preventivă – pentru că părțile, știind că actul lor va fi lipsit de efecte
dacă nu respectă cerințele legii, vor fi diligente să-l încheie cu respectarea
tuturor condițiilor legale de validitate ;
 o funcție sancționatorie – penalizând încălcarea săvârșită ;
 o funcție reparatorie – prin care se asigură atât restabilirea ordinii de drept
încălcate cât și repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea sancționată ;
uneori, în măsura prevăzută de lege, adaptarea sau refacerea actului juridic prin
înlocuirea de drept a clauzei ilegale cu clauza conformă dispoziției legale
imperative.
III. Delimitarea nulității de alte cauze de ineficacitate a actului juridic civil.
Cauze de ineficacitate :
1) Rezoluțiunea – sancțiunea civilă care constă în desființarea cu efect retroactiv a
unui contract sinalagmatic cu executare imediată, la cererea uneia dintre părți ca urmare a
neexecutării obligației celeilalte părți din cauze imputabile acesteia.
Exemplu : între două persoane s-a încheiat un contract de vânzare cumpărare ; deci
în momentul încheierii sale actul respectiv este valabil, obligațiile părților existând reciproc.
Dacă însă în momentul executării acestui contract una dintre părți nu a îndeplinit obligația
sa, celălalt contractant poate cere instanței desfacerea contractului ; în acest fel, dacă
instanța îi va admite cererea, el va fi dezlegat de propria obligație.
2) Rezilierea – este sancțiunea civilă care constă în desființarea pentru viitor a
unui contract sinalagmatic cu executare succesivă în timp ca urmare a neexecutării obligației
uneia dintre părți din cauze imputabile acesteia. Art. 1554 alin. (3) C. civ. Dispune :
,,Contractul reziliat încetează doar pentru viitor’’.

3
Exemplu : un contract de încheiere sau de muncă pe o perioadă nedeterminată poate
fi reziliat de una dintre părți. Dar aceste contracte și-au produs toate efectele până în ziua
rezilierii lor și începând cu această dată ele nu vor mai produce efecte pentru viitor.
3) Inopozabilitatea – este sancțiunea civilă care face ca situația juridică creată
printr-un act juridic să nu se impună respectului terțelor persoane, ca urmare a nerespectării de
către părți a formalităților de publicitate cerute de lege pentru ca actul să fie opozabil terților.
Rezultă că un act valabil poate fi inopozabil, adică anumite persoane străine actului au dreptul
de a-i ignora existența. Această sancțiune intervine și în cazul în care sunt fraudate drepturile
creditorilor.
Exemplu : actele juridice încheiate de un debitor prin care acesta își creează sau își
mărește o stare de insolvabilitate în frauda creditorilor săi pot fi declarate inopozabile față
de ei prin acțiunea revocatorie sau paulină.
4) Revocarea – este sancțiunea civilă care constă în înlăturarea efectelor actului
juridic civil datorită ingratitudinii gratificatului ori neexecutării culpabile a sarcinii.
Exemplu : revocarea donțaiei (art. 1020 C. civ.), revocarea promisiunii de donație
(art. 1022 C. civ. ), revocarea mandatului, revocarea ofertei, revocarea renunțării la
succesiune, etc...
5) Caducitatea – cauză de ineficacitate care constă în lipsirea de efecte a unui act
juridic datorită unui eveniment independent de voința sau de culpa părților și care survine
ulterior încheierii valabile a actului.
Exemplu : legatul testamentar devine caduc dacă la data deschiderii succesiunii
legatarul instituit este predecedat testatorului ; oferta devine caducă în cazurile prevăzut de
art. 1195 alin. (1) lit. a) și b) din C. civ., dar decesul sau incapacitatea ofertantului atrage
caducitatea ofertei irevocabile numai atunci când natura afacerii sau împrejurările o impun
(art. 1195 alin. (2) din C. civ.)
6) Reducțiunea – este sancțiunea civilă care constă în reducerea libertăților
excesive, cu efecte retroactive de la data deschiderii succesiunii, a legatelor și a donațiilor
făcut de defunct, la cererea moștenitorilor rezervatari, în măsura necesară reîntregirii rezervei
lor succesorale.
7) Inexistența – este sancțiunea care declară invaliditatea unui act juridic civil care
s-a îndeplinit cu neobservarea condițiilor esențiale prevăzute de lege pentru existența sa. Actul
inexistent, nefiind o realitate juridică, este un spectru fără consistență, un act fără formă.
Exemplu : - într-o ofertă de a da care nu fusese acceptată de destinatar nu poate să
existe prescripția acțiunii în nulitate a unui act căruia îi lipsea unul dintre elementele sale
esențiale;
- căsătoria încheiată între două persoane de același sex ;
- căsătoria încheiată printr-un act sub semnătură privată .
IV. Clasificarea nulităților – se distinge în principal între nulitățile absolute și
cele relative unde există o opoziție fundamentală. Așadar, nulitatea absolută intervine în
cazul în care la încheierea actului s-au încălcat norme juridice imperative (de ordine publică,
care au ca scop ocrotirea unor interese generale, pe când nulitatea relativă intervine în
cazurile în care la încheierea actului s-au încălcat dispoziții legale care au ca scop ocrotirea
unor interese personale (de interes privat).
Regimul juridic al nulității absolute diferă de regimul juridic al nulității relative :

4
a) Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată și chiar din oficiu de
către instanța de judecată, pe când nulitatea relativă poate fi invocată, de regulă, numai de
către persoana ocrotită prin dispoziția legală încălcată la încheierea actului.
Exemplu : - se încheie un contract prin care o persoană își vinde un rinichi. Acel
contract va fi lovit de nulitate absolută (art. 66 C. civ.) și această nulitate a actului va putea
fi invocată nu numai de către partea respectivă (,,vânzător’’), ci și de cealaltă parte sau de
orice persoană care are interesul de a desființa actul. Astfel, vânzătorul poate cere
constatarea nulității absolute într-o vânzare cu preț ilicit.
- dacă o parte a consimțit la încheierea actului, dar consimțământul ei a fost
viciat de eroare, dol sau violență, va putea fi invocată nulitatea relativă a
actului, în principiu, numai de către partea respectivă al cărei interes este
ocrotit.
b) Nulitatea absolută poate fi invocată oricând , fie pe cale de acțiune, fie pe cale de
excepție, pe când nulitatea relativă nu poate fi invocată decât în limita termenului legal de
prescripție, acțiunea în anulare fiind prescriptibilă, de regulă, în termenul general de
prescripție prevăzut de lege.
Exemplu : un minor a vândut un autoturism ; în cazul în care l-a predat, el nu îl mai
poate relua după scurgerea termenului de prescripție de 3 ani (acțiunea în anulare poate fi
introdusă de reprezentantul legal, de minor dacă a împlinit 14 ani sau de ocrotitorul legal ori
de către procuror – art. 46 C. civ.) ; dacă nu l-a predat, el poate să refuze predarea pe
termen indefinit (excepția de nulitate este perpetuă).
c) Nulitatea absolută, de principiu, nu poate fi acoperită prin confirmarea actului, pe
când nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmarea actului de către cel îndreptățit a
cere anularea lui, fie în mod expres, fie tacit . Art. 1274 alin. (4) din C. civ. Stabilește că actul
juridic lovit de nulitate absolută nu este susceptibil de confirmare decât în cazurile prevăzute
de lege.
 Confirmarea – când un act este atins de o nulitate relativă, se admite ca persoana care
l-a efectuat să confirme acest act. Aceasta poate fi expresă sau tacită.
 Expresă – este ea însăși un act juridic unilateral și deci trebuie să îndeplinească
condițiile de validitate ale oricărui act juridic ;
 Tacită – dacă ea rezultă din acte sau fapte care nu lasă nicio îndoială asupra intenției
de confirmare a actului.
Exemplu: un minor vinde un autoturism lui X; odată devenit major, el vinde același
autoturism lui Y; ulterior el confirmă prima vânzare. Dacă conformarea ar valida actul nul,
vânzarea a doua ar fi fără valoare ca fiind făcută de o persoană care nu mai era proprietar.
Partea finală a art. 1265 alin. (1) are menirea de a evita acest rezultat; deci, a doua vânzare
va rămâne valabilă deoarece confirmarea primeia va fi fără efect împotriva celui de-al doilea
cumpărător.
V. Cauzele nulității – sunt acele împrejurări care învederează lipsa unui element
structural al actului juridic sau încălcarea unei condiții legale de validitate a actului. Art. 1250
C. civ. : ,,Cauzele de nulitate absolută.’’ și art. 1251 din C. civ. : ,,Cauzele de nulitate
relativă.’’
Sunt cauze de nulitate absolută următoarele :

5
 Nerespectarea regulilor privind capacitatea de folosință atunci când titularul de
drept nu are capacitatea de a fi titularul unui anumit drept sau unei anumite obligații,
bunăoară, ignorarea incapacităților speciale de a cumpăra ;
 Încălcarea dispozițiilor legale privind obiectul atului juridic sau al obligației,
respectivb neîndeplinire condițiilor de validitate ale acestora, de exemplu art. 956, art. 1015,
etc. ;
 Nevalabilitatea cauzei în care cauza este ilicită sau imorală, afară de cazul în
care prin lege s-ar dispune altfel, de exemplu art. 1238 alin. (2) din C. civ. ;
 Frauda de lege , art. 1237 C. civ. ;
 Nerespectarea formei ad validitate, exemplu art. 1242 C. civ, art. 287 alin (1) ;
Sunt cauze de nulitate relativă :
 Nerespectarea regulilor privind capacitatea de exerciție, când actul juridic s-a
încheiat de o persoană lipsită de această capacitate sau de o persoană cu capacitate de
exercițiu restrânsă fără autorizarea cerută de lege (art. 44 C. civ.);
 Lipsa discernământului la momentul încheierii actului (art. 299 și art 1205 C.
civ) ;
 Viciile de consimțământ (eroare, dol, violenă, leziune, art. 298, art. 419 C.
civ.);
 Obiectul actului juridic atunci când bunul pierise în parte la momnetul
încheierii contractului (art. 1659 C. civ. ) sau când acesta are un preț fictiv sau derizoriu (art.
1665 C. civ.);
 Lipsa cauzei actului juridic (art. 1238 C. civ.);
 Nerespectarea dreptului de preemțiune în unele cazuri .
VI. Efectele nulității actului juridic
1) Principiul retroactivității efectelor nulității. Excepții :
- Căsătoria putativă – în care cel puțin unul dintre cei doi soți a fost de bună –
credință ignorând cauza nulității, efectele desființării căsătoriei se produc pentru soțul de
bună – credință numai pentru viitor, tocmai pentru a se ocroti buna sa credință (art. 304 alin.
(1) C. civ.) ;
- În toate cazurile de nulitate a căsătoriei, copiii rezultați din căsătoria nulă sau
anulată păstreză situația de copii din căsătorie, în raport cu ei desființarea căsătoriei
neoperând pentru trecut, ci doar pentru viitor, asemenea unui divoț (art. 305 alin (1) C. civ.);
- În cazul declarării nulității unei persoane juridice, când, de la data la care
hotărârea judecătorească de constatare sau declarare a nulității a devenit definitivă, persoana
juridică încetează fără efect retroactiv și intră în lichidare (art. 198 alin. (1) C. civ.).
2) Principiul repunerii părților în situația anterioară.
Exemplu : dacă vânzătorul a predat lucrul, nu putea să ceară restituirea lui de la
cumpărător, chiar dacă nu ar fi primit prețul ; după cum și invers, cumpărătorul care a plătit
prețul fără a fi primit și lucrul nu putea să reclame nimic vânzătorului.
Excepții :
- Potrivit art. 948 și art. 1645 C. civ., cel care a posedat cu bună credință un bun
frugifer păstrează pentru sine fructele culese în perioada de timp cât a fost de bună – credință,
chiar dacă trebuie să restituie acel bun ;

6
- Persoana lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu
restrânsă nu este obligată la restituire decât în limita folosului realizat, adică a îmbogățirii
sale. (art. 47 și art. 1647 alin. (1) C. civ. ) ;
- Cazul uzucapiunii imobiliare sau mobiliare.
3) Principiul desființării actelor subsecvente ca urmare a anulării actului inițial.
Exemplu : comis – voiajorul X îl determină prin dol pe țăranul (fermierul) Y să-i
vândă un dulap țărănesc (cu vechime mare) la un preț modic. După încheierea contractului,
X vinde dulapul unui prieten, Z, spunându-i acestuia modul în care l-a achiziționat (prin
,,smecherie’’).
Dacă Y îl acționează în judecată pe X pentru anularea contractului, acesta va fi
desființat retroactiv. Așa fiind, în mod firesc contractul ulterior (dintre X și Z), neavând la
bază un act juridic valabil, urmează a fi desființat și el. Acest rezultat va avea loc în speță
pentru că Z era un terț dobânditor de rea-credință (a cumpărat de la un neproprietar).
Dimpotrivă, dacă Z ar fi fost un dobânditor de bună-credință (adică era convins că de la
adevăratul proprietar cumpără), contractul va fi valabil.
VII. Menținerea efectelor actului lovit de nulitate în termenul unor principii de drept
a. Principiul conversiunii actului juridic
Exemplu : vânzarea – cumpărarea ; deși lovită de nulitate, manifestarea de voință valorează
antecontract de vânzare – cumpărare; sau în cazul aceptării succesiunii în mod tacit când, de
pildă, moștenitorul înstrinează un bun din masa succesorală printr-un act nul , este este
considerat că în acest fel a acceptat succesiunea (art. 1110 alin. (2) C. civ.).
b. Principiul răspunderii civile delictuale – regula este că un contract fiind nul
chiar de la origine, o parte nu poate fi obligată la daune-interese pentru că nu l-
a executat ; răspunderea contractuală nu se poate concepe decât atunci când
contractul este valabil.
Exemplu : prin dol îl convinge pe contractant că este major (falsificarea actului de identitate
sau a certificatului de naștere) și prin crearea acestei aparențe se încheie contractul.
Datorită acestui fapt, minorul nu va putea să ceară anularea actului, legiuitorul considerând
că în această situație cea mai bună reparație materială este menținerea actului în ființă și
respingerea acțiunii în anulare introdusă de minor.
c. Principiul validității aparenței în drept.
Exemplu : căsătoria încheiată în fața unui ofițer de stare civilă necompetent trebuie
menținută ca valabilă dacă acel ofițer a exercitat în mod public atribuțiile respective,
apărând în ochii părților și în ochii publicului ca fiind competent a le exercita (art. 102 C.
civ.)

BIBLIOGRAFIE:

1. Codul civil

7
2. Suportul de curs

3. https://ro.wikipedia.org/

S-ar putea să vă placă și