Biblioteca şcolară este o colecţie de documente (cărţi, reviste

ziare, material audiovizuale, alte suporturi informaţionale) cu

caracter enciclopedic , adecvate nivelului şi profilului unităţii de
învăţămînt în care funcţionează biblioteca şcolară; ea are
personal specializat afectat pentru achiziţionarea, prelucrarea,
organizarea şi valorificarea fondurilor de publicaţii şi a
celorlalte categorii de documente." (Regulamentul de
organizare şi funcţionare a bibliotecii şcolare, p.9).
Sunt delimitate patru funcţii majore aie bibliotecii şcolare:
pedagogică, gestiune a documentelor, culturală, comunicare.
Biblioteca şcolară pune la dispoziţie informaţii şi idei care sunt
fundamentale pentru funcţionarea cu succes a informaţiei
actuale şi în societatea bazată pe cunoaştere. Biblioteca şcolară
înzestrează elevii cu deprinderi de învăţare pe termen lung şi
dezvoltă imaginaţia.
Funcţiile bibliotecii şcolare sunt: susţinerea şi intensificarea
obiectivelor educaţionale aşa cum sunt subliniate în misiunea
bibliotecii şi a curricumului; dezvoltarea şi susţinerea copiilor în
obiceiul de a citi şi de a învăţa şi în utilizarea bibliotecii în viaţa
cotidiană; oferirea de oportunităţi pentru acumularea experienţei
în crearea şi utilizarea informaţiei pentru cunoaştere, înţelegere,
imaginaţie şi amuzament; oferă suport pentru toţi elevii în
învăţarea şi punerea în practică a abilităţilor de evaluare şi
utilizare a informaţiei, indiferent de formă, format sau mediu;
oferă acces la resurse locale, regionale, naţionale şi globale şi
oportunităţi care permit celor implicaţi în procesul de învăţare să
răspîndescă idei, experienţe şi opinii; organizarea activităţilor
care оncurajează sensibilitatea şi formarea atitudinii
responsabile; promovarea lecturii, cît şi a resurselor şi serviciilor
bibliotecii şcolare întregii comunităţi şcolare, şi nu numai.
Prin urmare, „bibliotecii şcolare i se asigură în incinta şcolii un
spaţiu corespunzător pentru buna organizare şi conservare a
fondului documentar, precum şi pentru activitatea cu
cititorii, respectiv cel puţin două încăperi alăturate
Valorile umane fundamentale pot fi realizate numai de cetateni competenti si
bine informati. Participarea lor constructiva la infaptuirea unei societati
democratice depinde si de accesul liber si nelimitat la cunoastere, gandire,
cultura si informare – sustine Manifestul UNESCO. Biblioteca publica „Alba
Iulia” este o biblioteca de cartier, o institutie locala de informare, documentare
si comunicare, un centru de cultura si educatie a membrilor comunitatii.  

Centru de informare, educatie si cultura, care;               

    .promoveaza si presteaza servicii de calitate;

     mentine si dezvolta dialogul de colaborare si parteneriat cu instututii de

cultura si educatie, asociatii, cluburi, ONG-uri.

Biblioteca ofera accesul la informatie, lectura, documentare si studiu, idei si

opere ale imaginatiei, fixate  pe orice suport, tuturor membrilor comunitatii,
indiferent de rasa, gen, varsta, nationaliate, apartenenta politica, statut social
in scopul remedierii calitatii vietii acestora, promoveaza lectura, stiinta de
carte, comunicarea, educatia si instruirea, contribuie la dezvoltarea si
mentinerea libertatatii intelectuale, sprijina si protejaza valorile democratice. 

  Punctele forte ale bibliotecii:

-          imagine favorabilă în comunitate;
-          colecţii de publicaţii pentru adulţi şi copii, curente şi retrospective de
calitate şi cu caracter universal
enciclopedic;
-          acces liber gratuit la tehnologiilor informaţionale (Internet, poştă
electronică, colecţii electronice, audio şi
video);
-          sporirea continuă a indicatorilor de performanţă;
-          relaţii stabile de colaborare cu instituţiile de instruire din cartier,
uniuni de creaţie, asociaţii;
-          o reţea de prieteni din rândurile mass-media sau afiliaţi acestora, care
vin cu plăcere la activităţile
-          desfăşurate în incinta bibliotecii, pentru a informa publicul larg;
-          calitatea şi diversitatea serviciilor oferite;
-          servicii de bibliotecă pentru persoane dezavantajate (tabăra de
lectură, servicii mobile);
-          servicii pentru adulţi şi copii;
-          autonomie şi sprijin managerial profesional în cadrul Bibliotecii
Municipale „B. P. Hasdeu”;
-          abilitaţi de instruire profesională (Şcoala de biblioteconomie, BM „B.
P. Hasdeu”, etc.) .
 

 
 Oamenii trăiesc într-o societate eterogenă în creştere. Există mai mult decât 6000 de limbi
diferite în lume. Rata migraţiei internaţionale creşte anual având drept rezultat creşterea
numărului de oameni cu identităţile complexe. Globalizarea, migraţia în creştere, comunicarea
mai rapidă, transportul mai rapid şi alţi factori ai secolului XXI au sporit diversitatea culturală în
rândul multor naţiuni unde înainte poate n-ar fi existat sau a crescut multiculturalitatea
existentă deja.

„Diversitatea Culturală” sau „Multiculturalismul" se referă la coexistenţa armonioasă şi

interacţiunea diferitelor culturi, unde „cultura ar trebui privită ca set distinctiv de caracteristici
spirituale, materiale, intelectuale şi emoţionale ale unei societăţi sau ale unui grup social şi pe
care le integrează, pe lângă artă şi literatură; modurile de viaţă, modurile de convieţuire,
sistemele de valori, tradiţii şi credinţe” 1. Diversitatea culturală sau multiculturalismul este
fundamentul forţei noastre colective în comunitãţile noastre locale şi în societatea globală.

Diversitatea culturală şi lingvistică este moştenirea comună a omenirii şi ar trebui să fie preţuită
şi conservată spre beneficiul tuturor. Este o sursă de schimb, inovaţie, creativitate şi coexistenţă
paşnică printre oameni. „Respectul pentru varietatea de culturi, toleranţă, dialog şi cooperare
într-un climat de încrederea reciprocă şi înţelegere sunt printre garanţiile cele mai bune de
pace şi securitate internaţională” 2. În consecinţă, bibliotecile de toate tipurile ar trebui să
reflecteze, să sprijine şi să promoveze diversitatea culturală şi lingvistică la nivel internaţional,
naţional şi local şi astfel să lucreze pentru dialogul intercultural şi cetăţenia activă.

Atâta timp cât bibliotecile servesc diverselor interese şi comunităţi, ele funcţionează ca centre
de învăţare, culturale şi de informare, serviciile de bibliotecă trebuie să ţină cont de principiile
fundamentale de libertate şi echitate în ceea ce priveşte accesul la informaţie şi cunoaştere
exhaustivă, respectând identitatea şi valorile culturale.

Principii

Fiecare individ din cadrul societăţii globale are dreptul la o serie de servicii bibliotecă şi de
informare. Pentru a veni în întâmpinarea diversităţii culturale şi lingvistice, bibliotecile ar trebui:
 Să servească toţi membrii comunităţii fără discriminare datorită moştenirii
culturale şi lingvistice;
 Să furnizeze informaţii în limbile şi tipuri de scriere;
 Să ofere acces la o gamă largă de materiale şi servicii reflectând toate
comunităţile şi nevoile;
 Să angajeze personal pentru a reflecta varietatea comunităţii, care să fie
pregătiţi să lucreze şi să servească diverse comunităţi.

Biblioteca şi serviciile de informare într-un context cultural şi lingvistic divers, includ pregătirea
de servicii pentru toate tipurile de utilizatori ai bibliotecii şi pregătirea de servicii de bibliotecă
speciale pentru a deservi grupuri culturale şi lingvistice. Atenţie specială ar trebui acordată
grupurilor care sunt adesea marginalizate în societăţi culturale diverse: minorităţi, cei care cer
azil şi refugiaţii, rezidenţii cu permis de şedere temporară, muncitorii imigranţi şi comunităţi
indigene.

Misiunile serviciilor unei bibliotecii multiculturale

1
Declaraţia Universală UNESCO privind Diversitatea Culturală, 2001
2
Ibid.
 Într-o societate diversificată din punct de vedere cultural, ar trebui să se pună accentul pe
următoarele puncte cheie, care sunt legate de informaţie, alfabetizare, educaţie şi cultură:
 Promovarea conştientizării valorii pozitive a diversităţii culturale şi încurajarea dialogului
cultural;
 Încurajarea diversităţii lingvistice şi a respectului pentru limba maternă;
 Asigurarea coexistenţei armonioase între diferite limbi, lucru care presupune învăţarea a
unor limbi străine de la o vârstă fragedă;
 Apărarea moştenirii lingvistice şi culturale, sprijinind exprimarea, creaţia şi propagarea
din cadrul fiecărei limbi;
 Sprijinirea conservării tradiţiei transmisă pe cale orală şi intangibilitatea moştenirii
culturale;
 Sprijinirea integrării şi participării persoanelor şi grupurilor cu diferite fonduri culturale;
 Încurajarea recunoaşterii informaţiei în era digitală şi stăpânirea informaţiei şi
tehnologiilor de comunicare a acesteia;
 Promovarea diversificării lingvistice în spaţiul virtual;
 Încurajarea accesului universal în spaţiul virtual;
 Sprijinirea schimbului de cunoştinţe şi practici privind pluralismul cultural.

Managementul şi efectul acestuia

Biblioteca multiculturală aşteaptă ca toate tipurile de biblioteci să adopte o apropiere faţă de

serviciile integrate. Principalele activităţi ale serviciilor de bibliotecă destinate comunităţilor
diversificate din punct de vedere cultural şi lingvistic trebuie să fie"inima" bibliotecii, şi nu să fie
considerate separate sau în plus, să fie proiectate astfel încât să vină în întâmpinarea nevoilor
locale sau specifice.

Biblioteca ar trebui să aibă o politică şi un plan strategic, care să definească misiunea ei,
obiectivele, priorităţile şi serviciile care sunt legate de diversitatea culturală. Planul ar trebui să
se sprijine pe o analiză vastă a nevoilor utilizatorilor şi a resurselor potrivite.

Activităţile de bibliotecă nu ar trebui să fie dezvoltate în izolare. Ar trebui încurajate

colaborările cu grupuri relevante de utilizatori şi profesionişti locali, naţionali sau de nivel
internaţional.

Acţiunile principale

Biblioteca multiculturală ar trebui:

 Să dezvolte colecţii şi servicii diferite din punct de vedere cultural şi lingvistic, incluzând
resurse digitale şi multimedia;
 Să aloce resurse pentru conservarea exprimării şi moştenirii culturale, acordând atenţie
sporită moştenirii culturale orale, indigene şi intangibile;

 Să includă programe care sprijină educarea utilizatorului, îndemânare în ceea ce

priveşte alfabetizarea informaţiei, resurse noi apărute, moştenirea culturală şi dialogul
între culturi, popoare, ca părţi integrante ale serviciilor;
 Să furnizeze accesul la resursele electronice ale bibliotecii în limbile corespunzătoare
prin intermediul organizării informaţie şi a sistemelor de acces;
  Să dezvolte materiale de marketing şi nu numai, pentru a depăşi barierele media şi
lingvistice cu scopul de a atrage diferite grupuri către bibliotecã.

Personalul bibliotecii

Este intermediarul activ dintre utilizatori şi resurse. Ar trebui să se asigure educaţia profesională
şi instruirea continuă concentrată pe servicii pentru comunităţile multiculturale, intermedierea
culturală a comunicării şi sensibilităţii, anti-discriminării culturilor şi limbilor.

Personalul unei biblioteci multiculturale ar trebui să reflecte caracteristicile culturale şi

lingvistice ale comunităţii pentru a garanta conştientizarea culturală, să reflecte comunităţii
servicii de bibliotecă şi să încurajeze comunicarea.

Fondurile, legislaţia şi reţelele

Guvernele şi alţi factori relevanţi de decizie sunt încurajaţi să stabilească şi să finanţeze în mod
adecvat bibliotecile şi sistemele de bibliotecă pentru a oferi servicii de informare şi de
bibliotecă gratuite diferitelor comunităţi culturale.

Serviciile bibliotecilor multiculturale sunt în esenţă globale. Toate bibliotecile implicate în

activităţi în acest domeniu trebuie să participe în măsuri de dezvoltare semnificativă la nivel
local, naţional sau al reţelelor internaţionale. Cercetarea este necesară pentru obţinerea de
informaţii necesare pentru a lua decizii de serviciu eficiente şi a asigura alocarea
corespunzătoare de fonduri. Constatările cercetărilor şi practicile cele mai bune ar trebui să fie
făcute cunoscute în mare măsură pentru a realiza servicii de bibliotecă eficiente din punct de
vedere al serviciilor bibliotecii multiculturale.

Punerea în aplicare a Manifestului

Comunitatea internaţională ar trebui să recunoască şi să sprijine bibliotecile şi serviciile de

informare în rolul lor de a promova şi conserva varietatea lingvistică şi culturală.

Creatorii de decizii de la toate nivelele şi comunitatea bibliotecilor din toată lumea este astfel
rugată să facă cunoscut acest manifest şi să ducă la îndeplinire aceste principii şi acţiuni
exprimate aici.

Acest manifest completează Manifestul Bibliotecilor Publice redactat de IFLA -UNESCO,

Manifestul Bibliotecilor Şcolare IFLA-UNESCO şi Manifestul Internetului iniţiat de IFLA.

Acest manifest a fost aprobat de consiliul de conducere al IFLA în august 2006 şi aprobat în
aprilie 2008 de Consiliul Interguvernamental ca informaţie pentru toate programele UNESCO,
cu recomandarea de a fi prezentat în cadrul celei de-a 35-a sesiuni a Conferinţei Generale
UNESCO pentru consideraţie.