Monitorizare presă 14 noiembrie - orele 15 – 20

PRO România..............................................................................................................................................1
Victor Ponta se poziţionează clar - 'În 6 Decembrie aveţi de ales între 3 prim-miniştri: Orban, Cioloş şi
Ponta!' (StiriPeSurse)...............................................................................................................................1
Călin Popescu Tăriceanu TOARNĂ GAZ PE FOC: cere anchetă a Consiliului Concurenței privind
ÎNCHIDEREA piețelor (StiriPeSurse).........................................................................................................1
GUVERN......................................................................................................................................................2
Cîţu, întrebat despre scăderea investiţiilor străine directe: Acest lucru a fost suplinit de absorbţia mai
mare de fonduri europene şi prin investiţii publice la un nivel record (News.ro)....................................2
Florin Cîţu: Nu am un procent pe care să îl pot avansa, dar vor creşte pensiile în fiecare an în
următoarea perioadă (News.ro)..........................................................................................................3
Florin Cîţu PROMITE din nou prelungirea amânării ratelor, dar REFUZĂ CATEGORIC să dea detalii
(StiriPeSurse).......................................................................................................................................3
Florin Cîțu IGNORĂ complet datele INS și Eurostat: România a avut cea mai mare creştere
economică trimestrială din ultimii 20 de ani (StiriPeSurse).................................................................4
Cîţu, despre dublarea alocaţiilor: Bani nu sunt. Dacă legea va fi promulgată va trebui să tăiem de
undeva (G4Media)...............................................................................................................................5
Ministrul Dezvoltării anunţă că vor fi alocate, prin Programul Naţional de Relansare şi Rezilienţă, circa
700 milioane euro pentru realizarea parcurilor industriale (News.ro)....................................................6
POLITIC........................................................................................................................................................6
Scrisoare deschisă adresată de personalităţi din mediul academic viitorilor senatori şi deputaţi: Cine
ne apără pe noi, alegătorii, de următoarea Ordonanţă 13? / Cinci măsuri propuse următorului
Parlament (News.ro)...............................................................................................................................6
Alianţa USR-PLUS: După interzicerea sloganului, BEC Dâmboviţa ne-a interzis şi prezentarea
programului de guvernare (News.ro)......................................................................................................7
Măsurile pentru Educație anunțate de partide: PSD și USR propun program prelungit de școală pentru
elevi (Antena 3).......................................................................................................................................7
Grindeanu, întrebare de 100 de puncte pentru Cîţu: "Pe ce a cheltuit 7,4 miliarde de euro
împrumutați anul acesta la dobânzi astronomice?!” (Antena 3).............................................................8
SOCIAL.........................................................................................................................................................8
Când ar putea fi distribuit vaccinul Covid. Agenţia Europeană pentru Medicamente a primit de la
Pfizer primele date clinice (Digi24)..........................................................................................................8
7 pacienți decedați, după un incendiu violent la secția ATI de la Spitalul Județean Piatra Neamț
(Digi24)....................................................................................................................................................9
 Prefectul de Alba: DSP Alba a trimis către INSP propunerea de carantinare a mai multor localităţi din
judeţ. Incidenţa cea mai crescută este în Alba Iulia, Blaj, Sebeş şi Cugir. CJSU se întruneşte duminică
pentru o decizie (News.ro)....................................................................................................................10
Cercetătorul Octavian Jurma: O carantină este inevitabilă după alegeri. Nu există alternativă. Decizia a
fost lăsată noului guvern (Antena 3)......................................................................................................10
Situaţie critică la Suceava: Toate locurile de la ATI sunt ocupate. O femeie însărcinată, bolnavă de
COVID-19, a ocupat ultimul loc (StiriPeSurse).......................................................................................11
EXTERNE....................................................................................................................................................12
Coronavirus: Restaurantele din Franţa contestă în justiţie decizia de închidere (News.ro)...................12

PRO România
Victor Ponta se poziţionează clar - 'În 6 Decembrie aveţi de ales între 3 prim-miniştri:
Orban, Cioloş şi Ponta!' (StiriPeSurse)
Victor Ponta arată că îşi doreşte să devină din nou prim-ministru şi afirmă că alegerile parlamentare
sunt despre trei posibili premieri: Orban, Cioloş, Ponta. Liderul Pro România pleacă de la afirmaţiile lui
Ludovic Orban de acum 10 ani, când îi lua apărarea actualului preşedinte al CCR, Valer Dorneanu.

"Faptul ca Orban il sustinea pe Dorneanu si acum il imjura .... e tipic Orban (poate ati uitat ca in 2011 era
marele luptator anti Basescu si acum il pupa toata ziua pe Petrov)!

Problema adevarata si actuala este ca, in acesta cumplita Criza prin care trece Romania, Orban chiar NU
este Premierul capabil sa scoata tara din prapastie !

In 6 Decembrie aveti de ales intre 3 Prim Ministri : Orban, Ciolos si Ponta!

Alegeti bine!", scrie Ponta pe Facebook.

Călin Popescu Tăriceanu TOARNĂ GAZ PE FOC: cere anchetă a Consiliului

Concurenței privind ÎNCHIDEREA piețelor (StiriPeSurse)
Senatorul Călin Popescu Tăriceanu cere o anchetă fulger pe tema închiderii piețelor aflate în spații
închise decisă de guvern. Acesta spune că impactul economic al deciziei nu este deloc unul de neglijat.

"Eu cred că este necesară o anchetă a Consiliului Concurenței cu privire la decizia guvernului Orban de
închidere a piețelor și târgurilor.

Este foarte clar că această măsură favorizează supermarketurile în defavoarea micului producător! Este
o intervenție clară pe piață a unui actor politic în favoarea unui actor economic!

Încep să nu mai cred că această măsură este una întâmplătoare. Nici Iohannis, care a anunțat această
măsură, și nici Orban, care a pus-o în practică, nu au prezentat vreun studiu care să arate, negru pe alb,
că piețele sunt surse majore de infecție!
Pun mai degrabă această măsură pe dorința conducătorilor noștri de a fi pe placul țărilor din care sunt
aceste supermarketuri! Modelul de preș de șters pe jos promovat de când Iohannis a ajuns la Cotroceni!

Deci, da, ar fi util dacă am vedea Consiliul Concurenței în acțiune!", scrie Tăriceanu pe Facebook.

GUVERN
Cîţu, întrebat despre scăderea investiţiilor străine directe: Acest lucru a fost suplinit de
absorbţia mai mare de fonduri europene şi prin investiţii publice la un nivel record
(News.ro)
Florin Cîţu a declarat, întrebat sâmbătă despre scăderea investiţiilor străine directe în primele 9 luni ale
acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2019, că explicaţia este simplă: „suntem într-o perioadă
de criză economică globală”. Ministrul de Finanţe a adăugat că acest lucru a fost suplinit prin absorbţia
mai mare a fondurilor europene şi prin creşterea investiţiilor publice la un nivel record, mult mai mult
decât s-a investit în tot anul 2018 sau 2017 şi anume suma de 35,4 de miliarde după 10 luni de zile.

„Da, era frumos să vă uitaţi şi la graficul de lângă investiţiile directe care arăta că au fost atrase, în locul
investiţiilor directe, fonduri europene în ritm istoric, faţă de anul trecut. Mult mai mult decât în anul
2019. Ele merg împreună. Explicaţia este foarte simplă – suntem într-o perioadă de criză economică
globală. Investiţiile străine directe au scăzut în toate ţările lumii. Dacă vă uitaţi şi la structură, veţi vedea
un lucru foarte interesant. Investiţiile străine din anul acesta sunt cu adevărat investiţii străine directe.
Ceea ce lipseşte este profitul reinvestit, ceea ce face diferenţa faţă de anul trecut. Deci lucrurile nu stau
chiar aşa de rău”, a afirmat Florin Cîţu, întrebat sâmbătă într-o conferinţă de presă cum vede faptul că
Cum vedeţi faptul că investiţiile străine directe în România au scăzut cu 56,6% pe primele 9 luni ale
acestui an comparativ cu perioada similară a lui 2019, conform datelor BNR.

El a adăugat că acest lucru a fost suplinit printr-o creştere record a investiţiilor publice.

„Pentru că am ştiut că va fi această dinamică, am suplinit noi prin creşterea investiţiilor publice la un
nivel record, mult mai mult decât s-a investit în tot anul 2018 sau 2017 – 35,4 de miliarde după 10 luni
de zile. Era normal. Sunt unii indicatori care sunt afectaţi de criza economică globală, iar fluxul acesta de
capital din ţările dezvoltate în ţările în curs de dezvoltare este unul dintre aceşti indicatori afectat
negativ. Repet, acest lucru s-a întâmplat în toată ţările din lume. Dacă citeaţi explicaţia BNR, vedeaţi că
spun şi ei acolo. Explicaţia este criza economică globală, dar acest lucru a fost suplinit de absorbţia mai
mare, cred în 8 luni de zile, faţă de întregul an 2019, de fonduri europene. Deci am avut grijă să suplinim
ceea ce nu s-a mai primit din străinătate”, a completat ministrul de Finanţe. 

Chestionat dacă să ne aşteptăm să continue să scadă investiţiilor străine directe, liberalul a răspuns: „Nu,
eu nu mă aşteptă să scadă în continuare”.

„Mă aştept şi cu trecerea la statutul de piaţă emergentă a României prin BVB, faptul că ne-am păstrat
ratingul de ţară vom vedea o dinamică în creştere a investiţiilor străine directe, în perioada următoare.
În special o creştere acum pe final de an şi în următorul an”, a conchis Cîţu.
Prim-vicepreşedintele PSD Sorin Grindeanu l-a întrebat pe ministrul de Finanţe Florin Cîţu de ce
investiţiile directe sunt în primele nouă luni ale acestui an de numai 1,9 miliarde euro, comparativ cu
4,47 miliarde euro în perioada similară din 2019, din timpul guvernării PSD. Social-democratul s-a mai
întrebat „pe ce a cheltuit 7,4 miliarde de euro împrumutaţi anul acesta la dobânzi astronomice?!”.

El s-a mai întrebat „de ce toţi managerii români spun că, după datele din trimestrul al III-lea, de care Cîţu
pare fericit, revenirea economică se transformă în austeritate?” .

„Haide Cîţule, curaj!”, l-a îndemnat Grindeanu pe ministrul de Finanţe, într-o postare pe Facebook. 

Florin Cîţu: Nu am un procent pe care să îl pot avansa, dar vor creşte pensiile în fiecare an în
următoarea perioadă (News.ro)
Ministrul de Finanţe a declarat că nu are un procent pe care să îl poată avansa privind creşterea
pensiilor, însă a adăugat că acestea vor fi majorate în fiecare an, în perioada următoare. Referitor la
creşterea salariul minim, liberalul a spus că vrea să scoată elementul politic din această discuţie.

„Ştiţi foarte bine că am spus că pensiile vor creşte în fiecare an în perioada următoare. Vom vedea care
va fi dinamica, dar vor creşte în fiecare an. Da, ai nevoie de creştere economică pentru a creşte şi
pensiile şi salariile şi creşterea economică se va reflecta în creşterea pensiilor şi a salariilor”, a afirmat
Florin Cîţu, întrebat sâmbătă într-o conferinţă de presă dacă această creştere economică a României s-ar
putea reflecta în majorarea salariului minim cerută de sindicalişti sau în cea a pensiilor promisă de
Guvern. 

Chestionat dacă o creştere a salariului minim cu 100 lei brut ar putea fi suportată de economie, ministrul
de Finanţe a răspuns: „Aici pot să vă vorbesc doar ca economist. Ştiţi bine că Ministerul Finanţelor nu
face parte din acel comitet tripartit, dar trimitem experţi şi acolo”.

„Aş vrea să păstrăm totuşi o formulă pe care să nu o mai modificăm. Vreau să scot elementul acesta de
politic din negocierile pe salariul minim. Anul trecut am venit cu o formulă care cred că este foarte bună,
e transparentă, toată lumea ştie indicatorii şi o formulă care nu penalizează dinamica salariului minim în
ani cum este acesta, în care ai o contracţie sau ai o scădere a economiei.  Aş merge pe pastrarea acestei
formule şi pentru anii viitori. Altfel, în momentul în care introduci politicul în negociere, acest element
politic de subiectivism, atunci apar efecte negative pentru economie pe care nu le putem vedea imediat,
dar care au repercursiuni pe viitor”, a adăugat Cîţu.

Chestionat mai departe dacă are un procent pe care să îl poată avansa pentru creşterea pensiilor, în
contextul în care Guvernul a precizat că această majorare nu va fi de 26%, ministrul de Finanţe a
replicat: „Nu am un procent pe care să îl pot avansa, doar vă pot spune că vor creşte pensiile în fiecare
an în următoarea perioadă”.

Acesta a mai afirmat că nu există în acest moment vreo discuţie la nivelul Ministerului de Finanţe privind
un şomaj tehnic în rândul bugetarilor, de anul viitor.
Florin Cîţu PROMITE din nou prelungirea amânării ratelor, dar REFUZĂ CATEGORIC să dea
detalii (StiriPeSurse)
Ministrul de Finanțe, Florin Cîţu, a anunțat sâmbătă că există discuţii privind prelungirea măsurii
amânării ratelor. Demnitarul a răspuns unei întrebări ZF, însă a refuzat să ofere detalii.

Ministrul de finanţe, Florin Cîți, a spus, răspunzând unei întrebări ZF, că la nivelul Ministerului de Finanţe
există discuţii privind prelungirea măsurii amânării ratelor. El a precizat că nu poate face publice mai
multe detalii până la apariţia formei finale a deciziei, conform Mediafax.

„Există discuţii (pentru prelungirea amânării ratelor – n. red.), dar detalii nu vă pot da acum, pentru că
nu avem o formă finală, şi orice detalii ar ieşi acum ar pune în pericol o formă finală care să fie în
beneficiul cetăţenilor”, a explicat Florin Cîţu.

Moratoriul privind amânarea ratelor la credite, care a fost aplicat în acest an pentru a susţine persoanele
fizice şi companiile care aveau credite bancare şi care au avut probleme financiare din cauza crizei
coronavirusului, expiră la 1 ianuarie 2021. Băncile au primit mai mult de 150.000 cereri de amânare a
plăţii ratelor de când a fost pusă în aplicare măsura, în aprilie 2020.

Florin Cîțu IGNORĂ complet datele INS și Eurostat: România a avut cea mai mare creştere
economică trimestrială din ultimii 20 de ani (StiriPeSurse)
Florin Cîţu a anunţat sâmbătă, că în trimestrul 3 România a avut o creştere economică de 5,6%
comparativ cu trimestrul precedent ceea ce reprezintă cea mai mare creştere economică trimestrială din
ultimii 20 de ani înregistrată de ţara noastră. Ministrul de Finanţe a menţionat că dacă analizăm cele trei
trimestre din acest an avem o scădere de 4,6%, apropiată de estimarea realizată pentru finalulu anului,
de 4,2%, conform News.ro. Ieri, INS a anunțat că economia României a scăzut cu 6% în pandemie.
Eurostat a anunțat la rândul său că Spania și România au cele mai severe căderi economice din Europa.

„Aş începe cu cea mai recentă informaţie, creşterea economică pentru trimestrul trei din 2020. Dacă vă
uitaţi la fiecare comunicat, nu numai în România, dar şi cele prezentate de EuroStat se prezintă în
principal informaţia referitor la creşterea economică în trimestrul respectiv, trimestrul 3, relativ la
trimestrul precedent, este informaţia cea mai importantă. Şi aici în România în termeni reali a avut o
creştere economică de 5,6%. Să ne uităm ce înseamnă această cifră de 5,6%. În primul rând este cea mai
mare creştere economică trimestrială din ultimii 20 de ani. Au mai fost recesiuni în România, au mai fost
situaţii dificile, niciuna nu a fost la fel de dificilă ca aceasta şi totuşi am reuşit în această perioadă să
avem cea mai mare creştere economică trimestrială din ultimii 20 de ani. Mai mult, revenirea
economiei, deci trimestrul 3 în 2020 relativ la trimestrul 2 este cea mai rapidă revenire a economiei
noastre din ultimii 20 de ani”, a declarat Florin Cîţu, sâmbătă într-o conferinţă de presă.

El a mai afirmat că dacă se face o comparaţie între trimestrul 3 din 2020 cu trimestrul 3 de anul trecut
scăderea este 6%.

„Un alt punct la care ne uităm este dinamica economiei în trimestrul 3 relativ la trimestru 3 de anul
trecut şi aici economia a înregistrat o scădere de 6% pentru că trimestrul 3 anul trecut a fost un
trimestru foarte bun. Avem mai multe explicaţii pentru această scădere, este vorba de evoluţia
agriculturii, vom vedea în câteva săptămâni că agricultura a avut o contribuţie negativă în acest
trimestru, toate ţările din Uniunea Europeană au avut o dinamică negativă relativ la acelaşi trimestru
anul trecut”, a precizat Cîţu.

Ministrul a prezentat şi situaţia pe cele trei trimestre comparativ cu anul trecut, aici scăderea fiind de
4,6%.

„Indicatorul cel mai important este cel care compară toată perioada din 2020 pe trei trimestre relativ la
trei trimestre în 2019 pentru că asta este evoluţia economiei. Şi aici vedem că România are o scădere de
4,6 puncte procentuale aproape de estimarea pe care o vedem pentru finalul de an, o scădere de 4,2%.
Aş face această comparaţie şi cu alte ţări din Uniunea Europeană , trei trimestre la trei trimestre şi veţi
vedea că România stă foarte bine. Să ne uităm unde stă Germania după trei trimestre în 2020, are o
scăderede 5,8%, Franţa, o scădere de 9,6%, Ungaria o scădere de 5,4%, Austria o scădere de 7,6%, UK, o
scădere de 11%, media pentru trei trimestre în Uniunea Europeană este de 7 puncte procentuale”, a
explicat liberalul.

Acesta a menţionat că România este una dintre puţinele ţări din Uniunea Europeană care va evita
recesiunea economică în 2020.

„România stă foarte bine când comparăm evoluţia pentru tot anul 2020 şi în plus România este printre
puţinele ţări, cred că sunt două ţări care vor evita recesiunea tehnică în 2020. Nu vom avea două
trimestre cu dinamică negativă în 2020”, a mai declarat ministrul Finanţelor.

Cîţu, despre dublarea alocaţiilor: Bani nu sunt. Dacă legea va fi promulgată va trebui să tăiem de
undeva (G4Media)
Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a declarat, sâmbătă, că nu există bani pentru dublarea
alocaţiilor, iar în cazul în care legea va fi promulgată va trebui „să tăiem de undeva”, transmite Agerpres.

„Contul sigur este, bani nu sunt. Deci aici mi se pare că avem un precedent periculos în ceea ce se
întâmplă în România acum. Prin decizia Curţii s-a diluat la maxim principiul responsabilităţii fiscale. Rolul
acelui articol din Constituţie era exact acesta, responsabilizarea fiscală. Eu nu pot să cred că cei care au
scris constituţia s-au gândit că vor responsabiliza pe cineva doar dacă pun un cont acolo. Nu mai vorbesc
că instrumentul financiar cont în sine nu are niciun fel de relevanţă fără suma respectivă. Sunt mai multe
elemente pe care le văd aici, dar în fine, este o decizie a Curţii. Vom vedea atunci. Dacă legea va fi
promulgată va trebui să tăiem de undeva poate, să luăm bani ca să putem să creştem alocaţiile, dar eu
nu cred că vom ajunge acolo. Vom vedea”, a spus Florin Cîţu, întrebat dacă sunt bani pentru o eventuală
dublare a alocaţiilor după retrimiterea legii în Parlament, iar instituţia o va vota în forma actuală şi apoi
va fi promulgată.

De asemenea, el a fost întrebat despre o eventuală majorare a pensiilor, dacă pe data de 25 noiembrie
Curtea Constituţională va respinge sesizarea Guvernului pe Legea rectificării bugetului votată de
Parlament. „O să vedem atunci. Aşteptăm motivarea întâi a deciziei Curţii şi apoi vom lua o decizie”, a
afirmat ministrul.

În ceea ce priveşte rectificarea bugetară, Cîţu a menţionat că „nu prea sunt foarte multe modificării”,
fiind la final de an.
„Au apărut câteva elemente noi. Bineînţeles cheltuieli suplimentare pe sănătate, lucruri care au apărut
în ultima perioadă şi sunt recalculări ale pensiilor pe formule vechi, cu noua creştere. Sunt ajustări. Dar
în rest nu prea sunt foarte multe modificări, sunt la final de an, deci ar trebui ca toată lumea să ştie
bugetul”, a mai spus Florin Cîţu.

Ministrul Dezvoltării anunţă că vor fi alocate, prin Programul Naţional de Relansare şi

Rezilienţă, circa 700 milioane euro pentru realizarea parcurilor industriale (News.ro)
Ministrul Dezvoltării Ion Ştefan de anunţat, sâmbătă la o şedinţă a Consiliului Judeţean Vrancea, că vor fi
alocate circa 700 milioane euro, prin Programul Naţional de Relansare şi Rezilienţă, pentru realizarea
parcurilor industriale.

„Prin Programul Naţional de Relansare şi Rezilienţă vor fi alocate sume importante, aproximativ 700 de
milioane de euro pentru realizarea acestor parcuri industriale. Dorinţa noastră şi obiectivul nostru este
să realizăm în judeţul Vrancea câteva parcuri industriale. Judeţul Vrancea şi Moldova vor beneficia în
următorii ani de o altă infrastructură, atât feroviară cât şi rutieră. Din toate analizele noastre, la sfârşitul
anului 2024 vom circula pe Autostrada A7 Moldova, cel puţin de la Ploieşti la Bacău. Acest lucru
înseamnă o capacitate mărită de transport, o infrastructură îmbunătăţită care trebuie completată şi cu
activitate economică. Dacă aşteptăm să finalizăm autostrada şi să să ne apucăm de activitate economică,
mi se pare totul greşit. Lucrurile trebuie făcute într-un tot unitar, ce poate genera pentru judeţul
Vrancea dezvoltarea", a declarat Ion Ştefan, sâmbătă la Focşani.

El a adăugat că, pe lângă scutiri de taxe şi impozite, operatorii economici care desfăşoară afacerile în
parcurile industriale ar putea beneficia şi de finanţare pentru tehnologizarea şi diferite noi construcţii

„Intenţia noastră este să dezvoltăm industria locală regională. Nu avem în vedere realizarea unor parcuri
industriale pentru multinaţionale. Vor fi şi multinaţionale, nu sunt excluse de la finanţare, dar obiectivul
nostru este să realizăm activităţi economice legate de zona respectivă, cu oamenii locului, nu pentru
companii puternice care pot fi astăzi aici şi peste şase luni să se poată reloca. Singurul lucru de care nu
trebuie să aveţi semne de întrebare este capacitate noastră de finanţare”, a completat ministrul
Dezvoltării.

La Consiliul Judeţean Vrancea a avut loc sâmbătă o şedinţa axată pe investiţiile din judeţ, inclusiv
aspecte ce vor viza construirea unui parc industrial în Vrancea. La întrunire de la Focşani au
participat preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea Cătălin Dumitru Toma, ministrul Dezvoltării Ion
Ştefan, cât şi edili din diferite localităţi.

POLITIC
Scrisoare deschisă adresată de personalităţi din mediul academic viitorilor senatori şi
deputaţi: Cine ne apără pe noi, alegătorii, de următoarea Ordonanţă 13? / Cinci măsuri
propuse următorului Parlament (News.ro)
O scrisoare deschisă a fost adresată de 50 de personalităţi din mediul academic, universitar si din
societatea civilă viitorilor deputaţi şi senatori, potrivit contributors. ro. „Cine ne apără pe noi, alegătorii
de următoarea Ordonanţă 13?”, întreabă semnatarii scrisorii care propun şi cinci măsuri concrete pentru
reformarea sistemului din România, combaterea traficului de influenţă, a corupţiei şi transparentizarea
instituţiilor publice.

https://www.news.ro/justitie/scrisoare-deschisa-adresata-de-personalitati-din-mediul-academic-
viitorilor-senatori-si-deputati-cine-ne-apara-pe-noi-alegatorii-de-urmatoarea-ordonanta-13-cinci-
masuri-propuse-urmatorului-parlament-1922403214002020111619594460

Alianţa USR-PLUS: După interzicerea sloganului, BEC Dâmboviţa ne-a interzis şi

prezentarea programului de guvernare (News.ro)
La cererea PSD, Biroul Electoral de Circumscripţie (BEC) Dâmboviţa a interzis sâmbătă Alianţei USR-PLUS
şi folosirea pancartelor prin care susţinătorii noştri prezintă angajamentele din programul de guvernare
precum „Fără penali în funcţii publice”, „Fără pensii speciale”, „Cetăţenie digitală”, „Împădurim România
şi combatem tăierile ilegale prin DNA-ul Pădurilor”, transmite Alianţa într-un comunicat de presă.

„Această modalitate de prezentare a programului Alianţei respectă regulile de distanţare sanitare

necesare în pandemie şi a fost aleasă pentru siguranţa cetăţenilor şi a colegilor noştri. Decizia de azi
urmează celei de interzicere a mesajului - O Românie fără hoţie”, arată reprezentanţii Alianţei într-un
comunicat de presă. 

Alianţa USR PLUS consideră că pancartele folosite de susţinători nu se încadrează în definiţia legii
invocate de PSD în plângerea către BEC Dâmboviţa pentru că nu se referă direct la un candidat şi nici nu
sunt inscripţionate cu sigla organizaţiei noastre, mai transmite sursa citată

Şi această decizie va fi contestată la BEC, mai spune Alianţa.

Biroul Electoral de Circumscripţie Dâmboviţa a admis joi sesizarea PSD care a cerut interzicerea
promovării sloganului „O Românie fără hoţie„ al Alianţei USR-PLUS pe motiv de „defăimare”. Alianţa a
precizat că sloganul „nu vizează persoane sau un grup de persoane ci expune o valoare, un principiu,
care îşi are ecou atât în Constituţie cât şi în legislaţia penală”. Aceştia vor contesta la BEC decizia BEJ
Dâmboviţa.

Măsurile pentru Educație anunțate de partide: PSD și USR propun program prelungit de
școală pentru elevi (Antena 3)
În plină campanie electorală, partidele se întrec în măsuri pentru sistemul de învățământ. PNL promite
că va construi aproape 200 de grădinițe și că va moderniza mii de școli. Social democrații nu se lasă mai
prejos și anunță peste 1700 de creșe noi.

PNL propune mai multe măsuri pentru domeniul educației: promite că va construi 180 de grădinițe cu
program prelungit și after school-uri.

De asemenea, PSD și USR propun un program prelungit de școală pentru elevi. Partidul Social Democrat
propune un program între ora 8:00 și 16:00. USR chiar cu o ora mai târziu, până la ora 17:00.

Și ambele partide susțin că elevii ar trebui să beneficieze și de o masă caldă.

Tot USR propune și depolitizarea instituțiilor, mai exact desființarea inspectoratelor și organizarea
acestora astfel încât să fie depolitizate.

PNL și PSD promit și construcția de grădinițe și creșe. PSD a promis și în 2016 că va construi mai multe
crește. Acum, 1700 de creșe în următorii 4 ani este promisiunea pe care o fac social democrații, așa cum
se arată în programul lor de guvernare.

Grindeanu, întrebare de 100 de puncte pentru Cîţu: "Pe ce a cheltuit 7,4 miliarde de euro
împrumutați anul acesta la dobânzi astronomice?!” (Antena 3)
Prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeau a postat, sămbătă, pe reţelele de socializare un mesaj dur la
adresa ministrului de Finanțe, Florin Cîțu căruia îi cere explicaţii referitoare la economia ţării.

Ministrul Finanţelor Florin Cîţu a susţinut, sâmbătă, o conferinţă de presă prin care anunţa că România a
avut o creştere economică.

“România a avut, în termeni reali, o creştere economică în trimestrul trei din 2020 de 5,6%, faţă de
trimestrul precedent. Ce înseamnă această cifră de 5,6%? În primul rând este cea mai mare creştere
economică trimestrială din ultimii 20 de ani.(...) Mai mult, revenirea economiei trimestrul trei din 2020,
relativ la trimestrul doi, este cea mai rapidă revenire a economiei noastre din ultimii 20 de ani. Dacă ne
uitam la 2020, avem o perioadă de criză în 2008, 2009, 2010, vedem că revenirea în trimestrul trei din
2020 este cea mai rapidă”, a spus şeful de la Finanţe în conferinţa de presă.

În replică, prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeau i-a adresat un mesaj dur pe reţelele de socializare

Postarea face aluzie la faptul că INS a anunțat scăderea economiei cu 6% și Eurostat a raportat că
România și Spania au cele mai mari declinuri economice din UE, iar Cîțu spune că economia României își
revine rapid.

"Întrebarea de 100 de puncte la care “curajosul” Cîțu va fugi mâncând pământul cum a făcut-o în
Parlament: de ce investițiile străine directe cu care se tot laudă sunt în primele 9 luni din 2020 de DOAR
1,9 miliarde de euro față de 4,47 miliarde euro în perioada similară din 2019 ( guvernare PSD). Dar pe ce
a cheltuit 7,4 miliarde de euro împrumutați anul acesta la dobânzi astronomice?!

Datele sunt oficiale, prezentate ieri de BNR”, a precizat Grindeanu în postarea de pe Facebook

INS: Economia a scăzut în primele 9 luni cu 5,1%. În toamnă, PIB-ul a avansat cu 5,6% față de
trimestrul anterior

"De ce toți managerii români spun că, după datele din trimestrul al III-lea, de care Cîțu pare fericit,
revenirea economică se transformă în austeritate?

Haide Cîțule, curaj!", scrie Grindeanu pe Facebook.

SOCIAL
Când ar putea fi distribuit vaccinul Covid. Agenţia Europeană pentru Medicamente a
primit de la Pfizer primele date clinice (Digi24)
Dacă în ianuarie va fi scos pe piaţă un vaccin, primele sale efecte vor fi vizibile în cinci sau şase luni, spun
experții Foto: Profimedia Images

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a primit primele teste clinice ale vaccinului Covid-19 și
anticipează că îşi va da avizul favorabil pentru un prim leac împotriva noului coronavirus până la
sfârşitul anului. În acest context, distribuirea dozelor ar urma să înceapă în luna ianuarie 2021. 

"Dacă datele sunt solide, ne vom putea da acordul pentru un prim vaccin până la sfârşitul anului şi vom
putea începe distribuirea sa din ianuarie", a declarat directorul EMA, Guido Rasi, scrie AFP, citată
de Agerpres.

Agentia are ca misiune autorizarea şi controlul medicamentelor în UE. Acordul final, dat de Comisia
Europeană, le permite laboratoarelor să îşi comercializeze medicamentul în toată Uniunea Europeană.

EMA, care se aşteaptă ca în 2021 să fie disponibile şase sau şapte vaccinuri diferite, a primit vineri
"primele date clinice de la Pfizer pentru vaccinul său", a precizat Guido Rasi. "Am primit de la
AstraZeneca datele pre-clinice, cele de la testele asupra animalelor sunt deja în curs de evaluare şi am
avut de asemenea mai multe discuţii cu Moderna", a detaliat el.

"Dacă în ianuarie va fi scos pe piaţă un vaccin, primele sale efecte asupra răspândirii virusului vor fi
vizibile în cinci sau şase luni, în principal vara viitoare", a explicat directorul EMA.

"Este evident că nu va posibil să fie vaccinată toată lumea, însă vom începe cu cele mai expuse categorii,
cum ar fi persoanele în vârstă şi lucrătorii din sănătate, ceea ce va începe să blocheze punţile de
transmitere", a mai spus oficialul.

El consideră că trebuie vaccinată "mai mult de jumătate" din populaţia europeană pentru "a putea asista
la un declin al pandemiei", ceea ce va necesita "cel puţin 500 de milioane de doze în Europa", mai scrie
sursa citată. 

Pentru a vaccina pe toată lumea, "va fi nevoie de cel puţin un an", iar "dacă totul se va desfăşura bine, la
sfârşitul lui 2021 am avea o imunizare suficientă", a adăugat Guido Rasi.

7 pacienți decedați, după un incendiu violent la secția ATI de la Spitalul Județean Piatra
Neamț (Digi24)
Șapte pacienți au decedat după ce un incendiu a izbucnit sâmbătă după-amiază la Secția ATI din
incinta Spitalului Județean Piatra Neamț, a declarat la Digi24 purtătoarea de cuvânt a instituției
medicale.

Incendiul a fost cu flacără deschisă și degajare mare de fum. Autoritățile au activat Planul Roșu de
Intervenție.

Pompierii au acționat cu 5 autospeciale de stingere și o autoscară.

Pentru identificarea eventualelor victime s-au constituit echipe de căutare-salvare.

Incendiul a fost localizat și  a afectat etajul al doilea al clădirii. În acest moment, nu mai sunt persoane în
pericol, ele fiind evacuate.

Prefectul de Alba: DSP Alba a trimis către INSP propunerea de carantinare a mai multor
localităţi din judeţ. Incidenţa cea mai crescută este în Alba Iulia, Blaj, Sebeş şi Cugir.
CJSU se întruneşte duminică pentru o decizie (News.ro)
Prefectul de Alba Nicolae Albu a declarat, sâmbătă pentru News.ro, că Direcţia de Sănătate Publică Alba
a trimis către Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) propunerea de a carantina oraşele Alba Iulia,
Blaj, Sebeş şi Cugir, unde este cea mai mare incidenţă de cazuri de coronavirus. El a adăugat că
reprezentanţii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Alba se va întruni duminică pentru
a lua o decizie.

„Direcţia de Sănătate Publică Alba a trimis către INSP propunerea de carantinare a mai multor localităţi
din judeţ. Incidenţa cea mai crescută o avem pe municipiul Alba Iulia, municipiul Blaj, municipiul Şebeş şi
oraşul Cugir. Dacă vine aprobarea, mâine vom convoca Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
Se va vota şi în funcţie de aviz, dacă avem propunerea specialiştilor şi avizul INSP, se supune la vot şi se
va lua o decizie în consecinţă”, a afirmat Nicolae Albu, sâmbătă pentru News.ro.

Prefectul de Alba a mai spus că „propunerea o face DSP şi INSP o avizează favorbabil sau nefavorabil, iar
apoi CJSU ia o decizie”. 

Secretarul de stat din MAI Raed Arafat spunea vineri că DSP Alba nu a făcut nicio recomandare de
carantinare cu privire la acele zone din judeţ, precum localităţile Sebeş şi Blaj, unde rata de îmbolnăvire
se apropie de 10 la o mie de locuitori, iar situaţia urmează a fi discutată în Comitetul Judeţean pentru
Situaţii de Urgenţă.

Şeful DSU a precizat „un stres” şi „o suprasolicitare asupra sistemului sanitar” şi a explicat că, deşi unele
măsuri au fost luate, acestea nu au dus la o stabilizare a numărului de noi cazuri.

Conform datelor furnizate de Grupul pentru Comunicare Strategică sâmbătă, în judeţul Alba sunt 7.645
de cazuri confirmate de COVID-19, un număr de 238 de cazuri nou confirmate şi incidenţa înregistrată la
14 zile este de 5,98.

Cercetătorul Octavian Jurma: O carantină este inevitabilă după alegeri. Nu există

alternativă. Decizia a fost lăsată noului guvern (Antena 3)
Medicul şi cercetătorul timişorean Octavian Jurma (foto, stânga) a comentat, într-o intervenţie la Antena
3, eficienţa măsurilor luate de autorităţi pentru a ţine pandemia sub control. Jurma spune că platoul
(plafonarea numărului de infectări) invocat des în discursul politicienilor de la guvernare nu a fost, de
fapt, atins.

Cât priveşte măsurile luate până acum, este improbabil ca acestea să determine o scădere a numărului
de cazuri de coronavirus.
Astfel, o nouă carantină naţională este inevitabilă iar decizia va fi luată de noul guvern, după alegeri,
consideră Jurma. El a avertizat că numărul testelor efectuate în România este insuficient pentru a
descrie situaţia în mod corect din punct de vedere statistic.

"Rolul testelor este să ţină pasul cu curba, să ne permită să ne dăm seama când epidemia creşte, când
intrăm pe acest platou pe care au început să îl anunţe autorităţile deja, de săptămâna aceasta. Toate
aceste lucruri se fac urmărind curba cu ajutorul testelor efectuate (...) Ca să putem face o comparaţuie şi
să ne dăm seama de ce Noua Zeelandă o duce aşa de bine, ei fac câte 7.000 de teste pentru fiecare caz
depistat. Noi facem 4-5 pentru fiecare caz depistat, asta, ca să ne dăm seama de proporţie. Ei au urmat
sfaturile oamenilor de ştiinţă şi testează mult (...) Noi nu avem o alternativă la carantină. Singura
alternativă la carantină este testarea.

(Întrebat despre platoul invocat de autorităţi)

Platoul este un accident statistic. Hai să le acordăm (autorităţilor) prezumpţia de bună credinţă. Din 3
noiembrie s-a introdus un nou sistem de raportare, care raportează mai repede cazurile depistate în
laboatoare decât sunt alocate pe judeţe. Asta a făcut să avem un val mare şi să trecem de 10 mii de
cazuri (...) Acest platoul este oarecum articficial. Niciun epidemiolog cu care m-am consultat nu se
aşteaptă să intrăm în platou mai devreme de două săptămâni de la luarea măsurilor de protecţie şi, dacă
urmărim numărul de cazuri alocat pe judeţe, vedem că suntem încă pe curbă ascendentă, dar e probabil
ca măsurile adoptate să producă un platou de săptămâna viitoare. Discursul (autorităţilor) este un pic
prematur.

(Şi ce urmează după platou?)

Probabil că urmează carantina, din păcate. Nu sunt foarte mulţi epidemiologi şi ne consultăm între noi şi
este un oarecare consens că aceste măsuri pot produce şi menţine un platou. Dar, pentru că sunt luate
atât de punctiform, nici măcar la nivel de judeţ, este puţin probabil să producă o curbă descendentă,
astfel încât o carnatină este inevitabilă după ce noul guvern se va instala. Va fi responsabilitatea noului
guvern să ia această decizie", a explicat Octavian Jurma.

Situaţie critică la Suceava: Toate locurile de la ATI sunt ocupate. O femeie însărcinată,
bolnavă de COVID-19, a ocupat ultimul loc (StiriPeSurse)
Medicul specialist ATI de la Spitalul Judeţean Suceava Adrian Vasicovici a anunţat sâmbătă că cele 20
de locuri la terapie intensivă sunt ocupate. El a adăugat că a exista un deces, din păcate, şi erau 19
locuri, însă o femeie infectată cu SARS-CoV-2, căreia i se va face cezariană, va ocupa ultimul pat la ATI.

„De exemplu, în momentul de faţă am 19 pacienţi. Din nefericire, s-a eliberat un loc, un pacient a
decedat şi urmează mai târziu să intru în sală cu o cezariană, saturaţie proastă, COVID pozitivă, care va
ocupa cel de-al 20-lea loc. Tocmai ce am primit un pacient de la boli infecţioase. Cezariană, o intervenţie
în mod normal destul de banală, ca să spun aşa, nu ştiu dacă e chiar termenul potrivit. În aceste condiţii
trebuie mai multă precauţie, pentru că pacienta este dependentă de oxigen, trebuie un pic monitorizare
în post-operator şi atunci când pacienta oricum se află pe masa de operaţie, cezariană fiind, pot oricând
să apară şi alte complicaţii, pe lângă insuficienţa respiratorie acută pe care o are deja. Atunci trebuie să
fim tot timpul atenţi la eventualele complicaţii şi să fim capabili să le corectăm pe loc”, a declarat Adrian
Vasilcovici, întrebat sâmbătă la Digi 24 dacă în acest moment sunt pacienţi care aşteaptă un loc liber la
ATI.

Chestionat ce va face dacă vine un pacient care are nevoie de terapie intensivă şi spitalul nu are locuri şi
unde îl transferă, medicul specialist ATI a răspuns: „Conform protocolului, avem la dispoziţie Centrul de
Coordonare care poate fi apelat de orice spital care are pacient COVID cu saturaţie proastă şi care are
nevoie de spitalizare, care poate coordona la nivel naţional găsirea unui loc de terapie intensivă sau pe
spital. Durează undeva la o oră, două, până să îi găsească un loc. Şi noi am fost sunaţi de spitale din alte
judeţe pentru locuri de terapie intensivă. Ba chiar am primit pacienţi din alte spitale şi, la rândul nostru,
am fost nevoiţi chiar să trimitem şi noi mai departe, pentru că efectiv nu aveam loc”.

Întrebat ce înseamnă pentru un pacient care aşteaptă un loc la ATI să nu fie ventilat mecanic, în cazul în
care e necesară această procedură, sau să nu beneficieze de aparatura de la terapie intensivă, medicul
Adrian Vasilcovici a replicat: „E discutabil de la un caz la altul”.

„Sunt cazuri care impun intubatul imediat şi atunci pacientul este intubat, ventilat mecanic, asistat spre
exemplu de colegii din urgenţă şi transferat cu primă ocazie la un spital cu terapie intensivă. Sau sunt
acei pacienţi care ar avea nevoie de non-invaziv şi sperăm că pot să aştepte cu două surse de oxigen
până se eliberează un loc unde poate să îi primească, oricât ar dura. În caz de deteriorare, avem colegii
noştri din urgenţă care ar putea să îi intubeze, să îi ventileze mecanic temporar”, a completat doctorul
specialist ATI de la Spitalul Judeţean Suceava.

Potrivit informaţiilor furnizate sâmbătă de Grupul de Comunicare Strategică, în judeţul Suceava sunt
11.293 de cazuri confirmate cu noul virus, numărul de cazuri nou confirmate este 199, iar incidenţa
infectării înregistrată la 14 zile este de 2,2.

EXTERNE
Coronavirus: Restaurantele din Franţa contestă în justiţie decizia de închidere (News.ro)
Principala organizaţie profesională a restaurantelor, barurilor şi cafenelelor din Franţa a anunţat
sâmbătă că va ataca în justiţie închiderea administrativă decretată pentru acest sector, de la începerea
celei de-a doua perioade de izolare, care a intrat în vigoare la 30 octombrie, relatează agenția EFE, citată
de Agerpres.

Organizaţia profesioniştilor din industria hotelieră (UMIH) a reamintit că guvernul a justificat această
închidere din motive sanitare, pentru a frâna răspândirea coronavirusului.

https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-24418755-coronavirus-restaurantele-din-franta-contesta-
justitie-decizia-inchidere.htm