Hermeneutica – interpretarea (metoda este alcatuita din explicatia si

intelegerea)
3 etape in dezvoltarea hermeneutecii
- filologico-retorica (Platon, Aristotel) (Hermetizm – deviere de la aceasta
etapa; textele biblice supuse interpretarii; Zeul Hermes punea accentul
pe sa se medieze/interpreteze in limbajul lui catre oamenii de rind, a
interpreta si intelege mesasjul de la Zei care e un element subiectiv)
Prezenta 2 sub-etape
1) clasica greaca
2) trecerea la gindirea monoteista (dezvoltarea hermeneuticii biblice)
Autorul acestei etape - Schleiermacher, face interpretarea gramaticala si
psihologica. Emotia este transpus facind interpretarea gramaticala. Ambele
tipuri de interpretari trecuie luate in consideratie. De exemplu filologii o vad
prin prisma gramaticii (si nu holista, filosofica in mare masura). Interpretarea
psihologica denota contextul in care a fost scrisa opera. Contextualitatea este
importanta pentru interpretarea istorica. In mare masura avem de a face cu
latura cauza-efect. De a intelege unu eveniment/fenomen trebuie cauzele,
contextul etc. Interpretarea gramaticala este vazuta ca o unealta de analiza a
unui context/„univers deschis/idiatic“. Cu un numar finit de litere/cuvinte
putem face un univers infinit de sensuri. Dilthey a fost cel care a luat pozitia lui
Schleiermacher si a incercat sa contribuie la dezvoltarea ideii in ceea ce
priveste faptul ca cunoasterea este ceea ce a fost deja cunoscut - principiul
repetitiei.
Omiterea unui context din punct de vedere a interpretarii psihologice???
Filtrarea textului pentru diferiti factori va duce la faptul ca multe lucruri sunt
ascunse in urma texturilor si nu pot fi traduse ad-literam. Intr-o ordine de idei,
in mare masura, noi nu il interpretam luind in consideratie tipul de
hermeneutica folosita pentru acest scop. Capacitatea de a inteelege ceva tinind
cont de dimensiunea istorica.
Analiza discursiva este o metoda hermeneutica folosita in stiintele socio-
umane entru analiza textelor.
 - Psihologico-istorica

Comprehensiunea (intelegerea) de bine este conceptul de baza pentru

intelegerea spiritului la Schleiermacher. El accentueaza subconstientul istoric si
necesitatea sa. Dintre hermeneutica si subconstiinta istorica avem dezvoltat
capacitatea de a avea o constiinta istorica, notionala, patriotica; care duce pina
la urma la o percepere adecvata a starilor de lucru. Istoria este un proces viu.
Omul ar fi o fiinta istorica si nu o fiinta izolata care tine de istoria universala
conform Dilethey. Ca exemplu poate fi luat constiinta nationala, globalismul si
perceperea locului in „intreg“. Cei ce trec de nivelul hermeneuticii psihologice a
identitatii, socot ca „omul este un cetatean al universului“, deoarece omul se
metamorfizeaza.