OAMENI CELEBRI.

MUZICĂ CLASICĂ (1)

Profesor Cornelia Cucu

Liceul cu Program Sportiv Bacău
 Josquin des Prez
(1450-1521)
Compozitorul Josquin des Prez s-a
născut în Belgia actuală şi a
petrecut mare parte a vieţii în
Italia, fiind compozitorul bogatei
familii Sforza. A fost unul dintre
compozitorii cei mai căutaţi ai
epocii şi spre sfârşitul vieţii a
compus muzică pentru Ludovic al
XII-lea. Creaţia sa muzicală a fost
prolifică şi a inclus mise, motete
(cântece compuse pentru coruri în
slujbele catolice) şi cântece non-
religioase în franceză şi italiană.
Manuscris
 John Taverner
(1490-1545)

Compozitorul englez John Taverner

a fost organist în Boston, ţinutul
Lincolnshire, şi la Colegiul Christ
Church din Oxford. A rămas
cunoscut pentru muzica religioasă,
cântată în latină. Lucrările sale in-
clud opt mise şi mai multe motete.
La Oxford, a fost acuzat de erezie
şi închis pentru scurt timp.A fost
graţiat de cardinalul Wolsey şi
eliberat, deoarece era considerat
un simplu muzician.
Manuscris
Giovanni Palestrina
(1525-1594)
Compozitorul italian Giovanni
Palestrina a fost numit organist
şi maestru corist la Biserica San
Pietro din Roma de către papa
Iuliu al III-lea. Acolo a compus
numeroase mise şi opere corale
înainte de a se retrage. Este
considerat, în general, drept cel
mai important compozitor al
Renaşterii, iar lucrările sale au
influenţat puternic compozitori
precum Bach şi Mozart.
Manuscris
 Împreună cu papa
Iulius al III-lea

Împreună cu papa
Iulius al III-lea
Alessandro Scarlatti
(1659-1725)

Născut în Sicilia, Alessandro

Scarlatti şi-a început cariera în
Roma şi a scris prima sa opera
la 21 de ani. Aceasta a atras
auspiciile reginei suedeze
Kristina. În 1693, Scarlatti a
devenit maestru muzical la
curtea din Napoli. În decursul
vieţii, a compus 120 de opere,
200 de mise şi 500 de cantate.
 Antonio Vivaldi
(1678-1741)
Născut în Veneţia, violonistul şi
compozitorul italian Antonio Vivaldi a
fost mai întâi preot, în 1703, apoi
profesor de vioară la o şcoală pentru
fete orfane. Acolo, a scris numeroase
concerte pentru a fi utilizate în
procesul de învăţare. Publicarea
concertelor i-a crescut prestigiul şi i-a
adus faimă în toată Europa. A devenit
unul dintre cei mai cunoscuţi compozitori ai perioadei baroce,
scriind peste 40 de opere şi 500 de concerte, dintre care 230
pentru vioară solo, şi peste 100 pentru alte instrumente muzicale.
A avut un rol principal în stabilirea formei concertului din trei
mişcări, cu alternanţa rapid-lent-rapid. Ultimii ani ai vieţii au fost
petrecuţi în relativă sărăcie, iar muzica sa a fost dată uitării, până
a fost redescoperită în secolul al XIX-lea.Compoziţii notabile:
L’Estro armonico, Anotimpurile.
 Johann Sebastian Bach
(1685-1750)
Compozitorul german Johann
Sebastian Bach a rămas orfan înainte
de a împlini 10 ani şi a fost crescut
de fratele său mai mare , numit tot
Johann, care era organist. Bach a
dovedit un mare talent la acest
instrument şi în 1717 a devenit
maestru muzical al prinţului Leopold
de Cothen. S-a stabilit în Leipzig,
unde a compus celebra operă corală
Patimile după Matei şi Marea misă în
si minor. Deşi n-a părăsit niciodată Germania, a fost influenţat de
stilurile francez şi italian. Este unul dintre cei mai de seamă
compozitori mondiali de lucrări corale şi orchestrale. Compoziţii
notabile: Şase concerte brandenburgice, Clavecinul bine temperat,
Patimile după Ioan.
Familia lui Bach
 Georg Friedrich Händel
(1685-1759)
Compozitorul german Händel a devenit
organist la Catedrala Halle, la vârsta
de 17 ani, apoi a petrecut câţiva ani în
Italia, consolidându-şi reputaţia de
instrumentist la claviaturi. În 1710, a
devenit maestru muzical la Curtea de
Hanovra, totuşi a petrecut majoritatea
timpului în Londra, ceea ce a dus la
conflicte cu electorul de Hanovra, care,
în 1714, a devenit regele George I al
Angliei. Muzica apelor e considerată o
propunere de pace adresată regelui. Realizările lui Händel includ
46 de opere, 32 de oratorii şi alte piese de muzică orchestrală. O
altă lucrare remarcabilă este Mesia.
Casa din Londra, interior
 Joseph Haydn
(1732-1809)
Compozitorul autodidact austriac
Joseph Haydn şi-a început cariera
cântând în orchestre stradale.
După ce a lucrat cu compozitorul
italian de operă Niccola Porpora, a
devenit în 1761 maestrul muzical
al bogatei familii maghiare
Esterhazy. Timp de 30 de ani, sar-
cinile lui au implicat compunerea
şi execuţia de muzică orchestrală
şi de cameră, religioasă şi de
operă. Enorma lui creaţie l-a făcut
unul dintre cei mai importanţi
compozitori ai epocii.
Haydn într-un cvartet de coarde
Wolfgang Amadeus Mozart
(1756-1791)

Născut în Austria, Mozart a

fost un copil-minune, cântând
la pian la vârsta de 4 ani şi
compunând muzică la 5 ani.
Sub conducerea tatălui său, a
cântat pentru familii regale
din numeroase ţări europene.
La 13 ani, a scris prima operă şi a cântat la vioară la unele dintre
cele mai importante curţi europene. În 1774, a fost numit muzician
de curte la arhiepiscopul de Salzburg, unde a compus numeroase
simfonii, sonate şi concerte. Nemulţumit de protectorii săi, a plecat
din Salzburg şi s-a stabilit la Viena, unde a scris şi predat cu succes
muzică. Spre sfârşitul vieţii, deşi sărac, a compus unele dintre cele
mai minunate bucăţi muzicale ale sale. S-a epuizat complet,
străduindu-se să-şi încheie măreţul Recviem şi a murit la 35 de
ani.
A compus 41 de simfonii, 11 opere, 27 concerte pentru pian şi
multă muzică de cameră, religioasă şi pentru claviaturi. A fost unul
dintre geniile muzicale mondiale. Muzica sa este cunoscută pentru
frumuseţea melodică şi bogaţia armoniei. Compoziţii notabile:
Nunta lui Figaro, Don Giovanni, Cosi fan tutte, Flautul fermecat.
Copil - minune
Familia lui Mozart
“Recviem”
Ludwig van Beethoven
(1770-1827)
Compozitorul german Beethoven a
plecat în 1787 la Viena, unde a fost
pentru scurt timp elevul lui Mozart.
În 1792, a învăţat arta compoziţiei
cu Joseph Haydn. În capitala impe-
riului habsburgic, Beethoven reuşeş-
te să câștige favorurile aristocrației
vieneze prin concerte private, cu
care ocazie capătă faimă de virtuos
pianist și de compozitor. Grație
acestor relații și a contactelor cu
casele de editură, care îi publică
unele compoziții, Beethoven dobân-
deşte o oarecare independență, pe
care și-a dorit-o cândva și Mozart.
Deşi suferind de surzenie şi deprimare , a compus opere nemuri-
toare precum:
-9 simfonii (a 3-a Eroica, a 5-a a Destinului, a 6-a Pastorala, a 9-a
cu finalul Odă bucuriei pe versuri de Friedrich von Schiller,
adoptată ca imn oficial al Uniunii Europene);
-5 concerte pentru pian şi orchestră (remarcabile al 4-lea şi al 5-
lea Imperialul);
- Un concert pentru vioară şi orchestră;
- Missa solemnis;
- 32 sonate pentru pian (printre care a 8-a Patetica, a 14-a Sonata
Lunii, a 23-a Appassionata);
- Sonate pentru vioară şi pian (mai cunoscută Sonata Kreutzer);
- 16 cvartete pentru coarde;
- Opera Fidelio
 Niccolo Paganini
(1782-1840)
Îmboldit de dominatorul său tată,
violonistul italian Niccolo Paganini
a susţinut primul concert la 11 ani,
iar în 1805 efectua turnee prin
Italia.În anii 1820, faima lui s-a
răspândit în Europa, pe măsură ce
spectatorii erau uluiţi de incredibila
sa artă de a cânta la vioară, stilul
diavolesc şi arta organizării specta-
colelor.A compus , de asemenea,
numeroase piese pentru vioară şi
chitară, un alt instrument la care a
cântat cu mult talent.
 Franz Schubert
(1797-1828)
Născut în Austria, Schubert a obţinut
în 1808 o bursă corală la o şcoală de
muzică. A compus prima simfonie la
16 ani, iar până în 1815, scrisese
peste 100 de lieduri, printre care
Frumoasa morăriţă şi Regele ielelor.
O vreme , şi-a câştigat existenţa
predând muzică, dar a renunţat în
1817. Afectat de sărăcie pe aproape
toată durata vieţii sale scurte, a
compus 7 opere, 6 mise, peste 600
de lieduri şi 9 simfonii. Simfoniile
sale sunt sentimentale şi inventive,
dovedind o stăpânire impresionantă a orchestraţiei. Compoziţii
notabile: Cvintetul pentru pian “Păstrăvul” în la minor, Simfonie
neterminată.
 Hector Berlioz
(1803-1869)
Compozitorul francez Hector Berlioz
a fost nevoit să învingă obiecţiile
familiei sale şi să abandoneze cari-
era în medicină,pentru ataşamentul
faţă de muzică. După ce a studiat la
Conservatorul din Paris, a compus
Simfonia fantastică, în care şi-a
exprimat dragostea pentru actriţa
irlandeză şi viitoarea sa soţie,
Harriet Smithson. Numeroasele sale
simfonii, uverturi şi opere, deşi
extrem de populare în Europa , nu
i-au fost niciodată recunoscute în
ţara natală.
 Bibliografie

1. www.wikipedia.org
2. xxx, Oameni celebri, Editura Teora, Bucureşti,2005
3. Larousse, Personalităţi care au schimbat istoria lumii.Din
Antichitate până în Evul Mediu,1800 î.Hr.-1492, Ed. Rao,
Buc.,2003
4. Larousse, Personalităţi care au schimbat istoria lumii. De la
Renaştere până la Iluminism,1492-1789,Editura Rao,
Bucureşti,2003
5. Larousse, Personalităţi care au schimbat istoria lumii. De la
Revoluţia Franceză până la începutul secolului XX, 1789-
1914, Editura Rao, Bucureşti,2003
SFÂRŞIT