1Senzatia (perceptia) – reprezinta actul
psihic elemenntar de realizarea imaginilor
obiectelor si fenomenelor lumii
inconjuratoare. Informatiile din mediu
receptionate si decodificate de catre organele
de simt din cadrul analizatorilor se
proiecteaza la nivel cerebral ca senzatii.
Organele de simt (ochiul,urechea,nasul,limba)
Senzatia care vine din afara este proiectata la
nivel central. Un om poate percepe 10.000 de
informatii. Aceste informatii care sunt stocate
la niv cerebral ne da impresia la ceea ce
vedem.
Perceptia - reprezinta procesul de reflectare
integrala a insusirii obiectelor si lumii
inconjuratoare. La toate functiile psihicului
avem 2 categorii de perturbari: calitative si
cantitative. Tulburarile psihopatologice
ale ....pot fi clasificate din pct de vedere
cantitativ in hiper (in plus, in munus) In plus-
hiperestezia, in minus-hipoestezia, lipsa
totala-anestezia). Din pct de vedere calitativ
avem:iluziile,halucinatiile,pseudohalucinatiile.
Hiperestezia- reprezinta exacerbarea
perceptiei excitatiile exteroceptive de ex
(scartaitul usii, scrasnitul din dinti, mestecatul
,culoarea, intensitatea luminii) devin
neplacute, pot apare in perioadele de servraj
la substante (la alcool,tutun,etnobotanice,
cocaina,etc.), poate sa apara in surmenaj in
nevroze, in covalescenta diferitelor boli.
Hipoestezia- reprezinta scaderea
excitabilitatii care determina o neclaritate in
perceperea lumii exterioare ,de ex (in
tulburarea maniacala, in reactia de stres
puternica in care bolnavul nu mai simte nimic
sau simte ft putin)
Iluziile – reprezinta perceptii deformate ale
obiectelor; pot fi:exteroceptive, interoceptive:
auditive, vizuale, olfactive;, proprioceptive).
In cazul iluziilor patologice pac nu mai cauta
sa confrunte perceptia cu realitatea,,el crede
in ele ca fiind reale. Pot apare in delirul febril,
in schizofrenie,in intoxicatii, sevraj, epilepsie;
Cel mai periculo in psihiatrie reprezinta iluzia
sosiilor(pers care se aseamana atat de mult).
In iluzia sosiilor bolnavul confunda pe
membrii din familie ca fiin persoane straine
ostile.
Halucinatiile – sunt perceptii fara obiect de
perceput; Pot fi clasificari : placute, neplacute,
terifiante,estatice,in functie de marime pot fi
percepute ca dimensiune normala; pot fi
permanente sau intermitente; statice sau
dinamice, cosmogonice, panoramice. In
functie de intensitatea lor cele mai frecvente
sunt auditive, olfactive, gustative
Elementarele: auditivele: pot fi sub forma de
acufene, pot sa apara in ateroscloroza, in
tulburare postraumatica, in hipoacuzie, in
otoscleroza, in deliriu tremens
(delir+tremuraturi) -alcoolic. Tendinta este
de schimbare a tendintei-in sevraj (la o
substanta).
Halucinatiile comune – in care pac aude
zgomote bine defini (cuvinte, pasi, latrat,
ticait);
2Halucinatiile complexe – in care individul
percepe voci uni sau biauriculare sub forma
de propozitii,dialoguri,comentarii,unele sunt
favorabile,altele sunt nefavorabile, unele
halucinatii pot fi antagonice(la o ureche vb
intr-un fel iar la cealalata ureche se
contrazice). Cele mai periculoase halucinatii
auditive sunt cele imperative care il comanda
pe om la activitati agresive (sinucidere).
Unde apar halucinatii : schizofrenie, tulburari
delirante cu alura schizofrenica, tulburari
afective psihotice, in psihozele toxice, in
epilepsia temporala.
Halucinatiile olfactive -perceperea unor
mirosuri dezagreabile (cadavru,fecale,par
ars,petrol), pot fi intalnite in schizofrenie,
intoxicatia cu droguri, in tumora de lob
temporal, epilepsia temporala.
Halucinatiile tactile – sub forma de
perceptie eronata ca paraziti, senzatii
punctiforme, miscari la niv de tegumente. Se
intalnesc in toxicomanii, in schizofrenie, in
sraciana tanton.
Pseudohalucinatiile – sunt halucinatii
psihice fara proiectie in afara sunt lipsite de
spatialitate si de estezie. De obicei pac spune
ca aude in creer sau in alte zone ale corpului
sau cavad cu ochii mintii. (in schizofrennie).
Atentia – reprezinat functia psihica prin care
se realizeaza orientarea si concentrarea
electiva activitatii psh asupra unui grup de
obiecte,fenomene, sau actiuni definite si
delimitarea lor de rest.
Hiperprosexia – atentie exacerbata.
(excitatia maniacala) In excitatia maniacala
este dezvoltata atentia involuntara
neselectiva dar este superficializata si practic
el este scaderea atentiei. Este superficializata
concentrarea.
Hipoprosexia – diminuarea atentiei, care
poate fi globala in intarzierile mentale, in
deteriorarea cognitiva din dementa,in
tulburarile de constiinta,in schizofrenie, in
nevroze,in surmenaj.
Memoria – reprezinta procesul psihic de
orientare retrospectiva realizat prin
intiparire (fixare) pastrare sau conservare,
evocare sau reactualizare, si recunoasterea
evenimentelor si fenomenelor trecute.
Tulburari de memorie (de la
pastrare,evocare sau reactualizare cand nu
nemai aducem aminte nimic).
Tulburarile de memorie:
-cantitative (hipermnezia reprez exagerarea
patologica a proceselor de fixare conservare
si evocare.), poate fi globala in manie si
tulburarile paranoiace,sau pot avea caracter
selectiv doar anumite amanunte in starile
depresive delirante.
-calitative
3Hipomnezia - scaderea memoriei in
diferite grade (surmenaj, stari depresine,
neuroastenia, schizofrenie) prin lipsa de
interes duce la lipsa de interes deficit de
fixare a evenimentelor. Dpdv. patologic
poate apare in demente (oligofrenii...). Lipsa
totala a memorie se numeste amnezie ( lipsa
in totalitate de fixare,de conservare, de
recunoastere, de reproducere). La randul ei
poate sa fie amnezie de fixare (anterograda)
in care pac este incapabil sa pastreze amintiri
ale faptelor recente. Isi aminteste cu lux de
amanunte trecutul dar nu-si aduce aminte
deloc de evenimentele petrecute recnt (apare
in dementa senila, encefalitica,infectioasa)
Amnezia de conservare sau retrograda –
sunt sterse amintirile din trecut apar in unele
foarme de tcc. In destructurarile severe
apare amnezia progresiva sau totala care
poate fi antero si retograda ;
Amnezia lacunara – se refera la o perioada
limitata de timp relativ scurta din trecutul
pacientului, de obicei apare in intoxicatia cu
monoxid de carbon, epilepsii). (alcolicii).
Tulburarile calitative ale memoriei
(paramnezii)- in care amintirile sunt
deformate, false sau neconcordante cu
realitatea (in epilepsia temporala uneori in
surmenaj, in starile de obnubilare a
constiintei, in schizofrenie, pot apare false
recunoasteri sau false nerecunoasteri)
Confabulatia – in care omul cu goluri de
memorie le umple cu evenimente imaginare,
pac ignora deficitul de memorie, el este ferm
convins ca relateaza cu sinceritate
evenimentele din viata lui. Apare in dementa,
schizofrenie, alcoolism;
Anecforia – in care pacientul uita dar
reproducerea evenimentelor este posibil
daca i se aminteste elemente ale secventei
existentiale. Poate fi in surmenaj, in dementa,
dar si in starile conflictuale, in depresii.
Tulburarile de gandire – gandirea este
activitatea cognitiva complexa de reflectare
generalizata si mijlocita a fenomenelor si
obiectelor lumii obiective prin care se
distinge esentialul de fenomrnal pe baza
experientei si prelucrarii informatiilor
precum si legaturile interioare, cauzale
dintre ele. Operatiile de gandire:
-analiza –sinteza –comparatia -aspactizarea
-concretizarea -generalizarea
Tulburarile de gandire sunt -cantitative –
(accelerarea ritmului idiativ care se cheama
tahifemie care poate merge pana la fuga de
idei gandirea este superficiala, se intalneste
in manie, intoxicatiile acute, tulburarea
conversiva,) Brdifemie-pac abia scoate cate
un cuvant. Disparitia fluxului adiativ-poate
apare in dementa Alzheimer,in come).
Tulburarile de coerenta ale gandirii sunt
reprezentate de dezlanarea in gandire si
incoerenta in gandire, salata de cuvintein
care destramarea in gandire este avansata si
nu mai exista nici un sens sau o legatura din
cuvintele din fraza. -calitative
6Starile de afect si distimiile
4Ideile prevalente – apare ca o reactie logica
la o situatie reala; ele devin disproportionate
si reconcordante cu realitatea subordonand
ideile irelevante la pac psihic este
reprezentata de preocuparile morbide
indreptate spre functionarea organelor
proprii sau au in caracter persecutiv pot
apare in: (tulburarile depresiv anxioase, in
anxietate ca atare, in tulburarile de
personalitate, in encefalopatiile de
postraumatice).
Ideile obsesive – apre impotriva vointei
individului, este recunoscut caracterul
parazitar, lupta impotriva lor pt a le indeparta
dar de cele mai multe ori nu
reuseste.Intotdeauna sunt insotite de
anxietate, de stare de tensiune psihica. (cea
mai cunoscuta este agorafobia)Se intalneste
in tulburarea obsesiv-obsesiva in tulburarea
obsesivo-fobica, in schizofrenie,in tulburarea
de personalitate sehastenica si in depresii.
Amintirile obsedante- sunt reprezentari
absurde obsedante (arguție).
O alta forma este compulsiunea sau ideea
obsesiva de contrast- este reprezentata de
teama de a nu savarsi acte deosebite
impotriva convingerilor psihosociale general
valabile. Apare in psihoza de lactatie, teama
de a nu se defenestra (a nu se arunca de la
etaj),acestia facritualuri (ex: de a se muta la
parter).
Fobia – este frica cu obiect bine definit. (frica
de animale,petofobia, arahnofobia=frica de
paianjen, agorafobia=frica de spatii
deschise,frica de sida, cancerofobia).
Ideile delirante – sunt idei care reflecata
gresit realitatea, domina constiinta
individului, sunt impenetrabile la
contraargumente, incompatibile cu critica, si
ininteligibil. Bolnavul nu are critica bolii
respective si nu sesizeaza caracterul
patologic. Ideile delirate: depresive si idei
delirante cu caracter euforic.
In ideile delirante depresive : au un caracter
trist, dureros (idea deliranta de vinovatie,, de
persecutie, de culpabilitate, de ruina
materiala si fizica. Iar forma cea mai severa o
reprezinta sindromul cotard in care
predomina delirul de negatie (pac afirma ca
nu mai are organele interne) asociat cu ideile
de normitate si imortalitate.
-Delirul de persecutie -Delir de urmarire
-Delir de prejudiciu -Delir de gelozie
-Delir de otravire -Delirul expansiv : -delirul
de grandoare -delirul de bogatie -delir de
inventie -delir de filiatie -delir erotoman
Delirul depresiv (schizofrenie, psihozele
toxice)
Delir expansiv (excitatia maniacala, in
dementa sifilitica, in dementa senila,in
tulburarea deliranta paranoiaca,in
schizofrenie).
Delirul de revendicare (in schizofrenia
paranoida, tulburari delirante, in dementa).
Delir mixtic si religios – este o forma mixta
intre euforic si depresiv (fanaticii religiosi
care se considera alesul lui Dumnezeu...).
5Tulburarile de vorbire :
-dislogii (reprezinta modificare de forma si
de continut ale gandirii exprimate verbal, nu
este afectat functia limbajului sau a
aparatului logomotor
-disfazii ( reprezinta tulburari ale intelegerii
si exprimarii limbajului oral si scris provocat
de leziune corticala unilaterala)
-dislalii (reprezinta tulbarari de pronuntare
prin alterarea patologica a functiilor
aparatului logomotor).
Dislogiiile :
-tahimania (accelerarea ritmului ideativ) se
intalneste in intoxicatiile usoare (alcool,
etnobotanice,eter, benzina in ADHD,in manie
si hipomanie)
-verbigeratia – exista un flux ideativ foarte
rapid cu incoerenta in gandire si exprimare.
Se intalneste in schizofrenie, tulburariele
afective expansive, intoxicatiile cu
alcool,tutun,benzina,eter).
-slata de cuvinte – este un amestec doar de
civinte, sunt cuvinte separate fara legatura
intre ele (schizofrenie) Scaderea pana la
disparitia ritmului ideativ se numeste
mutism.
Formele de mutism :
-mutismul absolut (fara expresie,mimica si
pantonimica, apare in schizofrenii catatonice
si in dementa alzheimer)
-mutismul discontinuu din starile
confuzionale (alcoolism, postraumatic,
intoxicatii)
-mutismul tematic (tulburarea conversiva
(fosta isterie)
-mutitaea- presupune leziuni ale aparatului
auditiv cu imposibilitatea vorbirii si leziuni
in zona corticala a limbajului
(surdomutitate)
-fadingmental care poate merge pana la
barajul in gandire reprezinta repetarea
obsedanta a unui cuvant sau a mai multor
cuvinte de obicei grosolane cu oprire brusca.
-palilalia - reprezinta ......
-dizartria-este o disalie organica care
presupune articularea defectuoasa a
cuvintelor, apare in bolile organice cerebrale
de talia dementa,tumori,TCC,alcoolismul
cronic.
Afectivitatea
Emotiile – sunt stari afective, scurte,
determinate de excitanti diversi care
influenteaza viata psihica si determina reactii
vegetative (bucuria,tristetea, frica).
Dispozitia – cuprinde emotiile si instinctele
la un moment dat.
Sentimentele – sunt stari afective complexe,
specifice, stabile, si de lunga durata.
Pasiunea – reprezinta sentimente profunde
strans legate de activitatea evolutional
constienta.
Hipotimie – scaderea tonusului afectiv-
indiferenta afectiva se caracterizeaza prin
dezinteres pt lumea exterioara si rezonanta
afectiva stearsa
Apatia – dezinteres fata de propria persoana
si ambianta in care evenimentele exterioare
raman straine îi subiectului (se intalneste in
schizofrenie, dementa, intarziere mentala
severa, confuzie mentala severa).
Hipertimia euforica – reprezinta
exacerbarea dispozitiei; se caracterizeaza
prin : (veselie,fericire,optimism debordant,
sentimennte de increderein propriile forte,
accelerarea gandirii cu fuga de idei, asociatii
de idei dupa rima si asonanta,glume
contagioase, jocuri d cuvinte, logoree,agitatie
sau excitatie psihomotorie-pac are o nevoie
imperioasa de miscare si actiune, el
rade,canta,danseaza,aplauda,numai sa atraga
atentia fata de el, apare dezinhibitia
distinctuala cu bulimie si excitatie erotica
deosebit de mare , in contrast cu varsta
bilogica si datele existente biologice,
aparehipertermie, hipersalivatie,
hipertranspiratie).Se intalneste in tulburarea
afectiva bipolara unu (manie, psihoza
maniaco-depresiva, ciclotimie si in starile
hipomaniacale), in intoxicatia cu
alcool,morfina, benzina,in stari dementiale,
starile traumatice sau vasculare,in tumorile
diencefalice si mezencefalice,in
hipertiroidie,dar poate sa apara si in
intoicatia cu hidrocortizon, si intoxicatia cu
hidrazidă .
Euforia atipica – Sindromul moriatic –
consta intr-o jovialitate puerila cu exces de
familiaritate cu semne de deteriorare psihica
si scaderea activitatii dar uneori poate sa
apara si episoade depresive de plans brusc
spasmodic apare in : tumoara prefrontala, in
epilepsie, in TBC, in scleroza multipla in
fazele terminale,in sidromul pseudobulbar in
care apare si rasul si plansul ft usor, in
ecefalopatia hipertensiva, in accidentul
vascular cerebral dar si in dchizofrenia
hebrefrenica.